3ra-1559/16 — cu privire la contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-1559/16 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
prima instanță: N. Mămăligă dosarul nr. 3ra-1559/16 instanța de apel: N. Traciuc, M. Anton, I. Cotruță ÎNCHEIERE 02 noiembrie 2016 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Druță Nicolae Craiu examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vitalie Țapeș împotriva Casei Național de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2016, prin care a fost admis apelul declarat de Vitalie Țapeș, casată hotărârea Judecătoriei Centru mun.
Chișinău din 20 octombrie 2015 și pronunțată o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă constată: La 23 iulie 2015 Vitalie Țapeș a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acțiunii a invocat că la 02 aprilie 2015 s-a adresat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Centru cu o cerere privind stabilirea pensiei pentru limită de vârstă. Prin demersul nr.Ț-691/15 din 24 aprilie 2015 a fost informat că perioada în care a făcut studiile la aspirantură sunt studii postuniversitare și nu cad sub incidența art. 50 din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat și respectiv nu poate fi inclusă în stagiul de cotizare.
Relatează că nefiind de acord cu răspunsul dat, la 28 aprilie 2015 a depus o cerere prealabilă la Casa Națională de Asigurări Sociale, iar prin răspunsul nr. Ț 809/15 din 18 mai 2015 a fost refuzat în satisfacerea cerințelor. Invocând prevederile art.50 alin. (l) lit. e) din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat, care stipulează că în stagiul de cotizare se include perioada studiilor în instituțiile de învățământ superior de zi care s-au realizat până la intrarea în vigoare a actului legislativ respectiv. Consideră că legislația în vigoare nu face distincții între studiile superioare și tipul acestora, cu excepția faptului ca acestea să fie de zi. Că studiile la Conservatorul de stat ,,П.
И. Чайковский” sunt studii superioare efectuate la zi, respectiv, temei de a nu fi inclusă perioada de studii respectivă în stagiul de cotizare, nu este. Specifică că atât Legea învățământului cât și Codul educației prevăd că studiile superioare au fost și sunt structurate în trei cicluri: 1. studii superioare de licență; 2. studii superioare de master; 3. studii superioare de doctorat. Consideră reclamantul ca fiind eronată afirmația pârâtului privind calificarea studiilor la conservatorul de stat ca fiind postuniversitare. Indică că la 09 iunie 2015 a înaintat în instanță o cerere de chemare în judecată prin care a solicitat admiterea acțiunii, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale să includă în stagiul de cotizare care acordă dreptul la pensie perioada de studii la Conservatorul de stat ,,П.
И. Чайковский”, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale să efectueze recalculul pensiei care i-a fost stabilită, reieșind din stagiul general de cotizare, inclusiv studiile la Conservatorul de stat ,, П. И. Чайковский ”, însă la 05 iulie 2015 instanța a restituit cererea de chemare în judecată în temeiul art. 171 alin. (2) CPC. Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 279 Cod civil, art. 7, 85, 116, 166, 167, 277, 278 CPP și art. 3, 8, 16, 17, 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Solicită obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să includă în stagiul de cotizare, care acordă dreptul la pensie, perioada studiilor la Conservatorul de stat ,,П.
И. Чайковский”, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să efectueze recalculul pensiei care i-a fost stabilită, totodată a solicitat repunerea în termen a acțiunii. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 20 octombrie 2015, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin hotărârea suplimentară a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău a fost admisă cererea lui Vitalie Țapeș cu privire la repunerea în termen a acțiunii. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2016 a fost admis apelul declarat de Vitalie Țapeș, casată hotărârea primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care a fost admisă cererea de chemare în judecată.
A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale Centru să includă în stagiul de cotizare, care acordă dreptul la pensie, perioada de studii la Conservatorul de stat ,, П. И. Чайковский ”. A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale Centru să efectueze recalculul pensiei care i-a fost stabilit, reieșind din stagiul general de cotizare inclusiv studiile la Conservatorul de stat ,,П. И. Чайковский ”. La 02 august 2016 Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs împotriva decizie instanței de apel din 23 iunie 2016 prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate și menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerându-o ilegală și neîntemeiată.
Menționează că instanța de apel a interpretat în mod eronat legea materială și nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Explică că instanța de apel în situația în care a admis acțiunea lui Vitalie Țapeș, urma să anuleze actul administrativ emis în privința acestuia însă, aceasta nu s-a expus asupra legalității actului administrativ emis de către CNAS. Consideră că instanța de apel eronat a aplicat legea materială, adică nu a făcut trimitere la normă care reglementează apartenența studiilor postuniversitare la cele superioare. Relevă că nu poate fi reținută soluția instanței de apel care a fost fundamentată doar pe definiții din dicționarul explicativ al limbii române și prin oferirea unei interpretări care depășește cadrul legal existent.
Astfel, susține recurentul că aspirantura la Conservatorul de stat ,,П. И. Чайковский” în perioada 01 noiembrie 1987 - 02 ianuarie 1991, susține că sunt studii postuniversitare și respectiv nu cad sub incidența art. 50 din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156 din 14 octombrie 1999. La 24 octombrie 2016, Vitalie Țapeș a depus referință, prin care a solicitat recunoașterea ca inadmisibilă a cererii de recurs înaintate de CNAS. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 22 iulie 2016, careva date despre recepționarea acesteia de către recurent, la materialele dosarului, lipsesc.
Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2016, în termenul legal. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, asemenea aspecte nu se regăsesc.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Druță Nicolae Craiu
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.