3ra-1733/16 — contestarea actului administrativ

prima instanță: S. Tizu dosarul nr. 3ra-1733/16

instanța de apel: M. Guzun, A. Nogai, V. Brașoveanu

Î N C H E I E R E

15 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă

Judecătorii - Iuliana Oprea, Sveatoslav Moldovan

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Casa Națională

de Asigurări Sociale,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Bujac Valentina

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

sec. Buiucani și Direcției Generale Educație, Tineret și Sport cu privire la contestarea

actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 iulie 2016

c o n s t a t ă:

La data de 05 august 2015 Bujac Valentina a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

sec. Buiucani și Direcției Generale Educație, Tineret și Sport cu privire la contestarea

actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a menționat că, prin decizia nr. 29 din 20 ianuarie

2015 Casa Teritorială de Asigurări Sociale sectorul Buiucani a refuzat în stabilirea

pensiei pentru vechime în muncă în calitate de funcționar public.

Menționează că, motivul refuzului pîrîților rezidă în insuficiența vechimii în muncă

necesare în serviciul public.

Relevă că, a înaintat cerere prealabilă în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale

solicitînd anularea deciziei disputate însă prin răspunsul nr. B-1003/15 din 08 iulie 2015

a primit refuz.

Solicită recunoașterea ca fiind ilegal răspunsul CNAS nr. B-1003/15 din 08 iulie

2015, anularea deciziei CTAS sec. Buiucani nr. 29 din 20 ianuarie 2015, obligarea

1

Direcției Generale Educație, Tineret și Sport de a corecta înscrierea din carnetul de

muncă și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale și a Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale sec. Buiucani de a stabili pensia de funcționar public.

În cadrul ședinței de judecată reclamanta a renunțat la cerința cu privire la obligarea

Direcției Educație Tineret și Sport de a corecta înscrierea din carnetul de muncă.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 04 decembrie 2015 s-a admis

integral acțiunea, s-a recunoscut ca fiind ilegal răspunsul Casei Naționale de Asigurări

Sociale nr. B-1003/15 din 08 iulie 2015, s-a anulat decizia Casei Teritoriale Buiucani de

Asigurări Sociale nr. 29 din 20 ianuarie 2015 și s-a obligat Casa Națională de Asigurări

Sociale de a-i stabili Valentinei Bujac pensia de funcționar public.

Instanța a constatat că, Bujac Valentina a activat în funcțiile de specialist

coordonator și specialist principal care sunt funcții publice, în perioadele 09.11.1999-

01.09.2011 și 01.09.2011-28.08.2015, fapt confirmat atât prin carnetele de muncă a

reclamantei, cît și prin ordinul nr. 1955 din 25.09.2011 și ordinul nr. 831-p din

11.09.2014, ceea ce constituie mai mult de 15 ani și oferă dreptul reclamantei de a

beneficia de pensie de funcționar public.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 iulie 2016 s-a respins apelul declarat de

Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 04 decembrie 2015.

La data de 21 octombrie 2016 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere

de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 iulie 2016 solicitînd

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu

emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că, instanțele nu au elucidat circumstanțele

importante ale pricinii, au aplicat eronat normele de drept material precum și au apreciat

arbitrar probele.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul

Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

2

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce

la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu

și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Conform art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Completul consideră că recursul a fost exercitat în termen ținînd cont de faptul că

la materialele dosarului nu există probe ce ar atesta cu certitudine momentul

comunicării către recurent a deciziei instanței de apel pentru a verifica respectarea

termenului de exercitare a căii de atac.

Argumentele invocate în recurs precum că, instanțele nu au elucidat circumstanțele

importante ale pricinii, au aplicat eronat normele de drept material precum și au apreciat

arbitrar probele poartă un caracter declarativ și nu pot fi reținute deoarece instanțele

inferioare au determinat raportul juridic litigios, legislația pertinentă, succesiunea

funcțiilor ocupate în serviciul public de către Bujac Valentina și perioada cumulată în

acest sens prin prisma probatoriului anexat la materialele pricinii, care-i conferă dreptul

la stabilirea pensiei de funcționar public.

Astfel, instanța de recurs notează că, recurentul nu a invocat niciun argument

plauzibil în vederea ilegalității deciziei instanței de apel.

În acest sens, completul reamintește prin prisma jurisprudenței CEDO, fosta

Comisie a arătat că “... art. 6 parag.1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei

decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind

lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995)

Din considerentele menționate și având în vedere faptul, că instanța de apel a

examinat pricina sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele prezentate, iar

argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale ca fiind inadmisibil în baza art.

433 lit. a) din Codul de procedură civilă.

3

În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea

Sveatoslav Moldovan

4