2ra-2403/15 — Încasarea datoriei ş.a.

prima instanţă: O. Parfeni dosarul nr. 2ra-2403/15 instanţa de apel: I. Cimpoi, N. Craiu, N. Simciuc ÎNCHEIERE 22 octombrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Furtuna Stanislav, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Furtuna Stanislav împotriva lui Cojocaru Ghenadie şi Cojocaru Doina cu privire la restituirea împrumutului, încasarea dobînzii de întîrziere, a penalităţii şi cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 mai 2015 c o n s t a t ă La data de 21 august 2014 Furtuna Stanislav a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Cojocaru Ghenadie şi Cojocaru Doina cu privire la restituirea împrumutului, încasarea dobînzii de întîrziere, a penalităţii şi a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii a menţionat că, la 16 octombrie 2013 a întocmit un contract de împrumut în temeiul căreia i-a acordat lui Cojocaru Ghenadie suma de 1700 dolari SUA pentru procurarea unui bun imobil, cu termenul de scadenţă de 6 luni. Susţine că, în baza contractului menţionat pîrîtul i-a restituit suma de 1200 dolari SUA. Relevă că, la 29 octombrie 2013 a mai întocmit un contract de împrumut cu pîrîtul Cojocaru Ghenadie în sumă de 1500 euro pentru procurarea unui bun imobil cu termenul de scadenţă de 6 luni care au fost restituiţi de pîrît în cuantum de 1000 euro. Susţine că, pînă în prezent pîrîtul se eschivează de la restituirea integrală a sumelor împrumutate. Solicită încasarea din contul lui Cojocaru Ghenadie a împrumutului în sumă de 500 dolari SUA şi 500 euro, a dobînzii de întîrziere în sumă de 12,22 dolari SUA şi 10,71 euro, a penalităţii de întîrziere în sumă de 500 dolari SUA şi 500 euro precum şi a cheltuielilor de judecată.

La data de 10 noiembrie 2014 Furtuna Stanislav a depus cerere de concretizare a pretenţiilor solicitînd încasarea de la Cojocaru Ghenadie şi Cojocaru Doina a împrumutului în sumă de 500 dolari SUA ca urmare a neexecutării corespunzătoare a contractului de împrumut din 16 octombrie 2013, a dobînzii de întîrziere pentru perioada 17 aprilie 2014 - 11 noiembrie 2014 în sumă de 1045 dolari SUA, a penalităţii în sumă de 500 dolari SUA 1 precum şi a împrumutului în sumă de 500 euro ca urmare a neexecutării corespunzătoare a contractului de împrumut din 29 octombrie 2013, a dobînzii de întîrziere pentru perioada 30 aprilie 2014 - 11 noiembrie 2014 în sumă de 980 euro, a penalităţii în sumă de 500 euro şi a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 17 februarie 2015 s-a admis parţial acţiunea, s-a încasat în mod solidar de la Cojocaru Ghenadie şi Cojocaru Doina în beneficiul lui Furtuna Stanislav împrumutul în sumă de 500 dolari SUA în temeiul contractului de împrumut din 16 octombrie 2013, dobînda de întîrziere în sumă de 24,33 dolari SUA şi penalitatea în sumă de 500 dolari SUA, în total suma de 1024,33 dolari SUA, împrumutul în sumă de 500 euro în temeiul contractului de împrumut din 29 octombrie 2013, dobînda de întîrziere în sumă de 22,82 euro şi penalitatea în sumă de 500 euro, în total suma de 1022,82 euro şi cheltuielile de judecată în sumă de 970 lei, ceea ce constituie taxa de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată şi 1000 lei ceea ce constituie cheltuielile de asistenţă juridică.

În rest acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. S-a încasat în mod solidar de la Cojocaru Ghenadie şi Cojocaru Doina în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 150 lei. Prima instanţă a constatat că, Cojocaru Ghenadie la scadenţa contractelor de împrumut din 16 octombrie 2013 şi 29 octombrie 2013 nu a restituit integral sumele acordate cu titlu de împrumut, fiind pus în întîrziere. Instanţa a considerat justificată încasarea sumelor aferente împrumutului şi anume a dobînzii de întîrziere, a penalităţii şi a cheltuielilor de judecată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 mai 2015 s-a respins apelul declarat de Cojocaru Ghenadie. S-a admis apelul declarat de Furtuna Stanislav, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 17 februarie 2015 în partea admiterii parţiale a pretenţiei cu privire la încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică şi s-a emis în această parte o nouă hotărîre prin care s-a încasat în mod solidar de la Cojocaru Ghenadie şi Cojocaru Doina în beneficiul lui Furtuna Stanislav cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 4000 lei. Instanţa de apel a considerat neîntemeiată concluzia primei instanţe cu privire la încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică şi în acest context a dispus încasarea sumei de 4000 lei ca fiind rezonabilă, necesară şi reală. La data de 29 iulie 2015 Furtuna Stanislav a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 mai 2015, solicitînd admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi parţială a hotărîrii primei instanţe în partea respingerii dobînzii de întîrziere contractuale şi a cheltuielilor de asistenţă juridică şi emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii.

În motivarea recursului a invocat că, instanţele inferioare nu au stabilit circumstanţele importante ale pricinii, au interpretat şi aplicat prevederile art. 872 alin. (1), art. 619 alin. (1) şi (2) din Codul civil. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: 2 a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este declarare prevăzut la art. 434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Conform art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Completul consideră recursul ca fiind depus în termen or, din materialele pricinii nu poate fi stabilit cu certitudine momentul comunicării recurentului a deciziei contestate pentru a determina respectarea termenului de valorificare a recursului. Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentele invocate în recurs precum că, instanţele inferioare nu au stabilit circumstanţele importante ale pricinii au ca obiect temeinicia acţiunii care nu pot constitui obiect de examinare în recurs.

La caz, instanţele inferioare au aplicat elocvent normele relevante speţei, în special art. 872 alin. (1), art. 619 alin. (1) şi (2) din Codul civil. Astfel, instanţa de recurs notează că, recurentul nu a invocat niciun argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art. 6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul 3 declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul concluzionează că, din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Furtuna Stanislav ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Furtuna Stanislav se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat 4