Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2rh-251/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
21 octombrie 2015
Părțile
Ciribaş Elena vs Ciribaş Sergiu
Pe scurt
Temeiurile declarării revizuirii

2rh-251/15 — Partajarea apartamentului

prima instanţă: S. Bleşceaga nr. 2rh-251/15 instanţa de apel: N. Vascan, A. Pahopol, V. Bogoroş instanţa de recurs: V. Macinskaia, A. Pascari, A. Cobăneanu ÎNCHEIERE 21 octombrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Nadejda Toma Liliana Catan Ala Cobăneanu examinând cererea de revizuire depusă de Sergiu Chiribaş în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Ciribaş împotriva lui Sergiu Ciribaş cu privire la determinarea cotelor-părţi din bunul imobil proprietate comună în devălmăşie împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 08 iulie 2010 prin care a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Sergiu Ciribaş constată: La 23 octombrie 2008, Elena Ciribaş a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Sergiu Ciribaş cu privire la determinarea cotelor-părţi din bunul imobil proprietate comună în devălmăşie.

În motivarea acţiunii a indicat că a încheiat căsătoria cu pârâtul la 18 mai 2007. Susţine că în timpul căsătoriei, au cumpărat apartamentul cu nr. 44 din str. N. Dimo, 13/3 mun. Chişinău. Indică că ulterior relaţiile s-au înrăutăţit şi la 02 octombrie 2008 prin hotărârea Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău căsătoria a fost desfăcută. Menţionează că după desfacerea căsătoriei pârâtul nu-i permite accesul în apartament nici măcar pentru a-şi lua lucrurile personale, de asemenea, o ameninţă că va înstrăina apartamentul. Solicită recunoaşterea dreptului ei la ½ cotă parte din apartamentul cu nr. 44 din str. N. Dimo, 13/3 mun. Chişinău. Prin hotărârea Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 30 aprilie 2009 a fost determinat în proprietatea Elenei Ciribaş – ½ cotă-parte ideală din apartamentul cu nr. 44 din str. N. Dimo, nr. 13/3 mun.

Chişinău în valoare de 113792,5 lei, 1 determinat în proprietate lui Seghiu Ciribaş – ½ cotă-parte ideală din apartamentul nr. 44 din str. N. Dimo, nr. 13/3 mun. Chişinău în valoare de 113792,5 lei şi încasat de la Sergiu Ciribaş în beneficiul Elenei Ciribaş 6967,55 lei cu titlu de cheltuieli judiciare. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 noiembrie 2009 a fost respins apelul declarat de către Sergiu Ciribaş şi menţinută hotărârea primei instanţe. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 08 iulie 2010 a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Sergiu Ciribaş. La 24 aprilie 2015, Sergiu Ciribaş a depus cerere de revizuire asupra deciziei instanţei de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei a cărei revizuire solicită, cu restituirea pricinii spre rejudecare.

În motivarea cererii de revizuire a invocat că intimata Elena Gordilă (Ciribaş) la momentul adresării în instanţa de judecată a tăinuit de la instanţă faptul că apartamentul cu nr. 44 de pe str. N. Dimo, nr. 13/3, mun. Chişinău a fost procurat pe banii care au fost împrumutaţi de el în interesele familiei, în timpul căsătoriei. Remarcă că la împărţirea patrimoniului comun din timpul căsătoriei de către instanţa de fond urmau să fie împărţite şi datoriile comune ale soţilor. Relatează că în timpul căsătoriei, la 17 iunie 2007, el a luat cu împrumut 25000 euro de la Alexandru Puha, în vederea achiziţionării pentru familia nou formată, a apartamentului cu nr. 44 de pe str. N. Dimo, nr. 13/3, mun.

Chişinău. Menţionează că contractul de împrumut a fost încheiat în condiţiile unei dobânzi şi a penalităţii în caz de neplată în termen, iar la 20 iunie 2007, a fost perfectat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului cu nr. 44 de pe str. N. Dimo, nr. 13/3, mun. Chişinău, fiind achitat costul apartamentului din banii luaţi cu împrumut de la Alexandru Puha la 17 iunie 2007. Indică că urmare a acestei tranzacţii de împrumut, prin hotărârea Judecătoriei or. Rîşcani din 09 decembrie 2010, a fost obligat în baza contractului de împrumut din 12 iunie 2007 şi a recipisei din 17 iunie 2007 de a achita în beneficiul lui Alexandru Puha a sumei de 25000 euro cu titlu de datorie, a sumei de 18000 euro cu titlu de dobândă, a sumei de 1350 euro cu titlu de dobândă de întârziere şi a achita în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 21048,93 lei.

Specifică că în timpul căsătoriei, în interesele familiei, a contractat în comun cu Elena Gordilă (Ciribaş) datorii în sumă de 44350 euro şi 21048,93 lei. Invocă prevederile art. 24 alin (2) Codul familiei, care stipulează că soţii răspund cu întreg patrimoniul lor pentru obligaţiile care au fost asumate în interesul familiei, fie şi numai de unul dintre ei, precum şi pentru repararea prejudiciului cauzat ca urmare a săvârșirii de către ei a unei infracţiuni, dacă prin aceasta au sporit bunurile comune ale soţilor. Face referire revizuentul şi la conţinutul art. 26 alin (3) Codul familiei, care statuează că la împărţirea proprietăţii în devălmăşie a soţilor, datoriile comune se împart între ei proporţional cotelor-părţi ce le-au fost repartizate.

Menţionează că luând în consideraţie că Elena Gordilă (Ciribaş) a depus acţiune prin care pretinde împărţirea bunurilor proprietate comună care a fost 2 procurat în timpul căsătoriei cu el, aceasta trebuie să împartă cu ultimul şi datoriile comune, asumate în interesul familiei, care au fost formate în scopul procurării apartamentului cu nr. 44 de pe str. N. Dimo, nr. 13/3, mun. Chişinău. Afirmă că la momentul examinării cauzei în Judecătoria sect. Rîşcani, mun. Chişinău şi a judecării apelului la Curtea de Apel Chişinău, precum şi la judecarea recursului la Curtea Supremă de Justiţie, încă nu era adoptată hotărârea Judecătoriei or. Rîşcani din 09 decembrie 2010, astfel era imposibil la acel moment de a invoca această circumstanţă.

Susţine că recent a intrat în posesia actelor juridice şi a hotărârilor judecătoreşti şi a primit hotărârea Judecătoriei or. Rîşcani din 09 decembrie 2010 şi hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 30 aprilie 2009. Afirmă că potrivit actelor din dosar, el nu a participat pe cauza dată, iar hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 30 aprilie 2009 a rămas irevocabilă la 08 iulie 2010. Invocă prevederile art. 449 lit. b), c) CPC, care statuează că revizuirea se declară dacă au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii, instanţa a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

La 13 august 2015 Elena Gordilă (Ciribaş) a depus referinţă la cererea de revizuire solicitând să fie emisă încheiere de respingere a cererii de revizuire ca tardivă, inadmisibilă şi neîntemeiată. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC şi anexându-se probele ce le confirmă. La caz, se constată că revizuentul, cu referire la dispoziţiile art. 449 lit. b) CPC a prezentat în susţinerea cererii de revizuire copia hotărârii Judecătoriei or.

Rîşcani din 09 decembrie 2010, copia extrasului de pe actul de căsătorie, copia certificatului de divorţ, considerându-le ca circumstanţe şi fapte esenţiale ale pricinii care nu i-au fost şi nu i-au putut fi cunoscute în timpul judecării anterioare a pricinii. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. În interpretarea corectă a prevederilor art. 449 lit. b) CPC este de înţeles că circumstanţele sau faptele menţionate, trebuiau să existe obiectiv până la 3 pronunţarea hotărârii, iar revizuentul nu putea şti despre aceste circumstanţe anterior pronunţării hotărârii, revizuirea căreia se cere.

Cu referire la prevederile citate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie remarcă că argumentele invocate de către revizuent în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC. Astfel, deşi revizuentul a invocat ca temei de revizuire hotărârea Judecătoriei or. Rîşcani din 09 decembrie 2010, se constată că, pe lângă faptul că aceasta este depusă în copie neautentificată, lipseşte şi menţiunea cu privire la faptul dacă hotărâre dată a devenit irevocabilă. Or, puterea probantă o are doar o hotărâre judecătorească irevocabilă.

La caz se mai constată că şi alte acte prezentate de către revizuent în susţinerea cererii de revizuire cum este copia extrasului de pe actul de căsătorie şi copia certificatului de divorţ la fel nu pot fi reţinute ca temei de admiterea a cererii de revizuire, deoarece acestea nu constituie circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie relevă că nici invocarea de către revizuent ca temei de revizuire a prevederilor art. 449 lit. c) CPC, nu şi-a găsit confirmarea în speţă. Asta deoarece în sensul normei citate, este de înţeles că acest temei de revizuire poate fi invocat doar în cazul în care după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă se constată că instanţa a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

La caz, însă, un asemenea temei nu se constată. Alte argumente invocate în cererea de revizuire se referă la fondul cauzei, prin urmare nu pot fi considerate ca temei de revizuire prevăzute de art. 449 CPC. În acest context instanţa remarcă că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate.

Prin urmare, având în vedere că revizuentul Sergiu Chiribaş în cererea de revizuire nu a invocat niciun temei prevăzut la art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, admiterea cererii de revizuire în asemenea împrejurări ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea 4 unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Din considerentele menţionate şi având în vedere că cererea de revizuire nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Sergiu Chiribaş împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 08 iulie 2010 prin care a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Sergiu Ciribaş în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Ciribaş împotriva lui Sergiu Ciribaş cu privire la determinarea cotelor-părţi din bunul imobil proprietate comună în devălmăşie. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Nadejda Toma Liliana Catan Ala Cobăneanu 5

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.