2ra-2588/15 — Partajul averii comune

Prima instanţă: Ion Sandu 2ra- 2588/15 Instanţa de apel: Nina Cernat, Lilia Bulgac, Anatol Pohopol DECIZIE 02 decembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul – Svetlana Filincova Judecători – Dumitru Mardari, Tamara Chişca-Doneva Elena Covalenco, Maria Ghervas examinînd recursul declarat de către Ţaranu Serghei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dărănuţă Rodica împotriva lui Ţaranu Sergiu privind partajul averii- proprietate comună în devălmăşie, împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 26 mai2015, prin care a fost respins apelul declarat de Ţaranu Serghei şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Căuşeni din 17 iunie 2014, c o n s t a t ă: La 30 ianuarie 2008 şi la 11.03.2008 Dărănuţă Rodica a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ţaranu Sergiu privind partajul averii proprietate în devălmăşie.

Ulterior, la 04.05.2010, a fost depusă acţiune suplimentară şi la data de 12 martie 2014, cerere privind modificarea cerinţelor. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, căsătoria cu pîrîtul a fost încheiată la data de 25.02.2000 şi a fost desfăcută la data de 13.09.2005. Din căsătorie au un copil minor-fiica Mihaela, a.n. 07.02.2003, care se află la educaţia şi întreţinerea reclamantei. Indică că în timpul căsătoriei au procurat apartamentul nr.6, amplasat în or. Căuşeni, str. Kogălniceanu,1, care le aparţine părţilor cu drept de proprietate comună în devălmăşie. În urma neînţelegerilor familiale, reclamanta împreună cu copilul au fost nevoite să abandoneze imobilul, care de fapt constituie proprietate comună în devălmăşie, la moment locuind pe o altă adresă.

Mai indică reclamanta că de fapt în urma partajării casei de locuit va fi imposibil de locuit cu pîrîtul în aceiaşi casă, chiar dacă se vor atribui odăi separate, fapt ce a determinat-o pe reclamantă să solicite atribuirea întregului bun imobil, în schimbul unei sulte pentru pîrît în mărime de ½, din valoarea apartamentului. La moment pîrîtul nu locuieşte în apartamentul litigios. Mai indică că în perioada intentării procesului de desfacere a căsătoriei reclamanta a procurat personal următoarele bunuri: plită de gaz, pat-divan, mobilier-antreu, masă şi patru scaune. În prezent de aceste bunuri se foloseşte în exclusivitate doar pîrîtul, deoarece din momentul apariţiei litigiului de desfacere a căsătorie ei nu mai domiciliază împreună.

Iar în comun de către părţi au fost procurate: televizorul, tumba pentru televizor şi două taburete. Astfel reieşind din cele menţionate solicită reclamanta partajarea averii în devălmăşie între ea şi pîrîtul Ţaranu Sergiu, după cum urmează: reclamantei Daranuţa Rodica să i se atribuie următoarele bunuri cu drept de proprietate : plita de gaz- 4000 lei; pat-divan-2000 lei, mobilier-antreu-2800 lei; masă şi patru scaune-1200 lei bunuri procurate de reclamantă pînă la desfacerea căsătorie, însă în perioada cînd nu mai locuiau împreună. Şi cîte ½ cotă -parte a apartamentului nr. 6, amplasat în or.

Căuşeni, str. M.Kogălniceanu 1, prin atribuirea în natură a întregului bun în proprietatea reclamantei, iar pîrîtului Ţaranu Sergiu, transmiterea unei sulte băneşti în mărime de ½ din valoarea apartamentului, ceea ce constituie suma de 21387 lei, deasemenea ½ cotă - parte din costul televizorului-3000 lei, şi tumbei pentru televizor cu 2 taburete - 500 lei, bunuri procurate în comun.

Prin hotărîrea Judecătoriei Căuşeni din 17 iunie 2014, a fost admisă acţiunea fiind dispusă încetarea dreptului de proprietate comună în devălmăşie a foştilor soţi Ţaranu Sergiu şi Dărănuţă Rodica asupra bunurilor dobîndite în timpul căsătoriei, partajînd între ei averea după cum urmează: apartamentul nr.6, din str.Kogâlniceanu, 1, or.Căuşeni, a fost partajat cu atribuirea Rodicăi Dărănuţă (Morozova) partea I cu costul de 7203,83 lei sau 61/100 cote-părţi, cu suprafaţa de 22,6 m2 în componenţa camerei locative nr.14, cu suprafaţa de 16,4 m2 şi costul de 5239,14 lei; din coridorul nr. 11 cu suprafaţa de 1,8 m2 şi costul de 559,06 lei; 1/4 din baia nr. 12 cu suprafaţa de 1,3 m2 şi costul de 399,33 lei 1/2 din bucătăria nr. 13 cu suprafaţa de 3,1 m2 şi costul de 1006,30 lei.

Lui Ţaranu Sergiu i-a fost atribuită partea a II cu costul de 4 648,17 lei sau 39/100 cote- părţi, cu suprafaţa de 14,5 m2, în componenţa camerei locative nr.15, cu suprafaţa de 7,8 m2 şi costul de 2491,79 lei; balconului cu suprafaţa de 0,6 m2 şi costul de 191,71 lei; ½ din coridorul nr. 11 cu suprafaţa de 1,8 m2 şi costul de 559, 06 lei şi ½ din baia nr. 12 cu suprafaţa de 1,3 m2 şi costul de 399,33 lei şi ½ din bucătăria nr.13 cu suprafaţa de 3,1 m2 şi costul de 1006,30 lei.A fost menţinută în folosinţă comună a lui Ţaran Sergiu şi Dărănuţă (Morozova) Rodica, în cote-părţi a cîte ½ coridorul nr. 11, baia nr.12 şi bucătăria nr. 13 şi dispusă încasarea de la reclamantă în beneficiul pîrîtului suma de 1277,83 lei – diferenţa valorii din bunul imobil repartizat.

Cererea reclamantei Rodica (Morozova) Dărănuţă privind repartizarea întregului bun imobil în natură ei, iar pîrîtului sulta bănească în mărime de ½ din valoarea imobilului apreciat de OCT Căuşeni ÎS”Cadastru”, a fost respinsă ca nefondată. Bunurile mobile: televizorul şi tumba cu valoarea de 3500 lei, au fost transmise în proprietatea lui Serghei Ţaranu cu încasarea de la acesta în beneficiul Rodicăi ( Morozova) Dărănuţă a 1750 lei, sulta bănească în mărime de ½ din valoarea bunurilor respective. Reclamantei Dărănuţă (Morozova) Rodica i-a fost transmis în proprietate bunurile în valoare totală de 10 000 lei şi anume aragazul -4000 lei, canapeaua- 2000 lei, antreu- 2800 lei şi 4 scaune-1200 lei.

S-au încasat cheltuieli de judecată de la Ţaranu Sergiu în contul statului în sumă de 530,28 lei, şi în beneficiul reclamantei suma de 268,15 lei, ce constituie ½ din cheltuielile suportate de reclamantă pentru elaborarea variantei de partajare. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 mai 2015, a fost respins apelul declarat de Ţaranu Sergiu şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Căuşeni din 17 iunie 2014. La 28 iulie 2015, avocatul Balan Ion, reprezentantul recurentului Ţaranu Serghei, a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 mai 2015 şi a hotărîrii Judecătoriei Căuşeni din 17 iunie 2014 cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea înaintată de către Dărănuţa Rodica să fie respinsă ca nefondată.

În motivarea recursului, recurentul a invocat că decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 mai 2015 şi hotărîrea Judecătoriei Căuşeni din 17 iunie 2014 sunt ilegale şi neîntemeiate, deoarece au fost emise cu încălcarea esenţială şi aplicarea eronată a normelor de drept material şi procedural, cu aprecierea incompletă, subiectivă şi unilaterală a probelor administrate. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acesta urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel în privința cererii de chemare în judecată a Rodicăi Dărănuţă împotriva lui Ţăranu Sergiu cu privire la partajul proprietăţii comune în devălmăşie și remiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău în această parte, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Potrivit art. 239 al aceluiași Cod, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărârea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. În conformitate cu art. 241 alin. (5) CPC, în motivarea hotărârii se indică circumstanţele pricinii, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa.

Dărănuţă Rodica, înaintând prezenta acţiune în judecată împotriva lui Ţaranu Sergiu, a solicitat partajarea averii în devălmăşie între ea şi pîrîtul Ţaranu Sergiu, după cum urmează: reclamantei Daranuţa Rodica să i se atribuie următoarele bunuri cu drept de proprietate : plita de gaz- 4000 lei; pat- divan-2000 lei, mobilier-antreu-2800 lei; masă şi patru scaune-1200 lei bunuri procurate de reclamantă pînă la desfacerea căsătorie, însă în perioada cînd nu mai locuiau împreună. Şi cîte ½ cotă -parte a apartamentului nr. 6, amplasat în or. Căuşeni, str. M.Kogălniceanu 1, prin atribuirea în natură a întregului bun în proprietatea reclamantei, iar pîrîtului Ţaranu Sergiu, transmiterea unei sulte băneşti în mărime de ½ din valoarea apartamentului, ceea ce constituie suma de 21387 lei, deasemenea ½ cotă -parte din costul televizorului-3000 lei, şi tumbei pentru televizor cu 2 taburete -500 lei, bunuri procurate în comun.

Judecînd pricina în cauză, prima instanţă a admis acţiunea înaintată de către Dărănuţă Rodica împotriva lui Ţăranu Sergiu privind partajarea averii- proprietate în devălmăşie fiind dispusă încetarea dreptului de proprietate comună în devălmăşie a foştilor soţi Ţaranu Sergiu şi Dărănuţă Rodica asupra bunurilor dobîndite în timpul căsătoriei, partajînd între ei averea după cum urmează: apartamentul nr.6, din str.Kogâlniceanu, 1, or.Căuşeni, a fost partajat cu atribuirea Rodicăi Dărănuţă (Morozova) partea I cu costul de 7203,83 lei sau 61/100 cote-părţi, cu suprafaţa de 22,6 m2 în componenţa camerei locative nr.14, cu suprafaţa de 16,4 m2 şi costul de 5239,14 lei; din coridorul nr. 11 cu suprafaţa de 1,8 m2 şi costul de 559,06 lei; 1/4 din baia nr. 12 cu suprafaţa de 1,3 m2 şi costul de 399,33 lei 1/2 din bucătăria nr. 13 cu suprafaţa de 3,1 m2 şi costul de 1006,30 lei.

Lui Ţaranu Sergiu i-a fost atribuită partea a II cu costul de 4 648,17 lei sau 39/100 cote-părţi, cu suprafaţa de 14,5 m2, în componenţa camerei locative nr.15, cu suprafaţa de 7,8 m2 şi costul de 2491,79 lei; balconului cu suprafaţa de 0,6 m2 şi costul de 191,71 lei; ½ din coridorul nr. 11 cu suprafaţa de 1,8 m2 şi costul de 559, 06 lei şi ½ din baia nr. 12 cu suprafaţa de 1,3 m2 şi costul de 399,33 lei şi ½ din bucătăria nr.13 cu suprafaţa de 3,1 m2 şi costul de 1006,30 lei.A fost menţinută în folosinţă comună a lui Ţaran Sergiu şi Dărănuţă (Morozova) Rodica, în cote-părţi a cîte ½ coridorul nr. 11, baia nr.12 şi bucătăria nr. 13 şi dispusă încasarea de la reclamantă în beneficiul pîrîtului suma de 1277,83 lei –diferenţa valorii din bunul imobil repartizat.

Cererea reclamantei Rodica (Morozova) Dărănuţă privind repartizarea întregului bun imobil în natură ei, iar pîrîtului sulta bănească în mărime de ½ din valoarea imobilului apreciat de OCT Căuşeni ÎS”Cadastru”, a fost respinsă ca nefondată. Bunurile mobile: televizorul şi tumba cu valoarea de 3500 lei, au fost transmise în proprietatea lui Serghei Ţaranu cu încasarea de la acesta în beneficiul Rodicăi ( Morozova) Dărănuţă a 1750 lei, sulta bănească în mărime de ½ din valoarea bunurilor respective. Reclamantei Dărănuţă (Morozova) Rodica i-a fost transmis în proprietate bunurile în valoare totală de 10 000 lei şi anume aragazul -4000 lei, canapeaua- 2000 lei, antreu- 2800 lei şi 4 scaune-1200 lei.

S-au încasat cheltuieli de judecată de la Ţaranu Sergiu în contul statului în sumă de 530,28 lei, şi în beneficiul reclamantei suma de 268,15 lei, ce constituie ½ din cheltuielile suportate de reclamantă pentru elaborarea variantei de partajare. Fiind investită cu judecarea apelului declarat de Ţăranu Sergiu, instanța de apel a ajuns la concluzia respingerii apelului și menţinerii fără modificări a hotărîrii pronunțate de instanța de fond. Din conținutul hotărârii primei instanțe rezultă că acțiunea privind partajarea averii comune în devălmășie în partea cerinţei reclamantei Rodica (Morozova) Dărănuţă privind repartizarea întregului bun imobil în natură ei, iar pîrîtului sulta bănească în mărime de ½ din valoarea imobilului apreciat de OCT Căuşeni ÎS”Cadastru”, a fost respinsă ca urmare a faptului de imposibilitate a aprecierii valorii imobilului , neexpunându-se în fond asupra argumentelor și probelor invocate de părți.

Din materialele cauzei civile rezultă că la data de 09 februarie 2011 şi repetat la data de 18 decembrie 2012, a fost emisă încheiere privind efectuarea unei expertize tehnice şi de evaluare în construcţie asupra apartamentului nr.6 amplasat în or. Căuşeni, str. Kogălniceanu, 1, care a fost expediată la OCT Chişinău pentru cunoştinţă. Iar pînă la primirea raportului de expertiză procesul civil s-a suspendat. Însă careva raport de expertiză la materialele cauzei nu este anexat. Ulterior, instanţa de judecată contrar prevederilor art. 264 CPC, a examinat cauza în fond fără reluarea procesului, ori, decăderea circumstanţelor care au dus la suspendarea procesului, instanţa judecătorească dispune, la cererea participanţilor la proces sau din oficiu, reluarea procesului.

În acest caz, instanţa citează participanţii la proces conform regulilor generale (f.d.64, 94-95). E de menţionat faptul că la data de 12 martie 2014, de către reclamantă a fost depusă cerere de modificare a cerinţelor, în care a indicat că conform art. 361 alin. (2) lit.a) Cod Civil , dacă bunul proprietate comună pe cote-părţi este indivizibil ori nu este partajabil în natură, împărţirea se face prin, atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unui ori a mai multor coproprietari, la cererea lor. În argumentarea cerinţei sale reclamanta a indicat că cu pîrîtul va fi imposibil de locuit împreună în acelaşi apartament, iar alte variante de partajare a bunului imobil au eşuat, inclusiv varianta de apreciere a preţului comercial de piaţă al apartamentului deoarece pîrîtul în permanenţă se opune pătrunderii persoanelor abilitate cu executarea actelor judecătoreşti în apartament pentru efectuarea expertizei tehnice (f.d.124-126).

Reieşind din prevederile art. 361 alin.(2) lit.a) Cod Civil, instanţa de judecată urma să stabilească în mod prioritar dacă bunul este partajabil în natură, ori din materialele dosarului rezultă că apartamentul sus indicat este situat la etajul 2, al blocului locativ, fapt care duce la imposibilitatea partajării în natură a bunului imobil şi folosirii de ambii proprietari (f.d.126). Ori, conform art.367 Cod Civil ,fiecare coproprietar devălmaş are dreptul de a folosi bunul comun potrivit destinaţiei acestuia, fără a limita dreptul celorlalţi coproprietari dacă în contract nu este prevăzut altfel. Astfel, în circumstanțele în care, argumentul dat nu a fost elucidat, instanța de apel urmând a se expune asupra fondului acțiunii depuse de Dărănuţă Rodica împotriva lui Ţaranu Sergiu cu privire la partajul proprietăţii comune în devălmăşie, luând în considerație toate circumstanțele de fapt și de drept întru emiterea unei hotărâri legale și întemeiate.

Or, contrar standardelor procedurale recunoscute, atât prima instanţă, cât şi instanţa de apel la adoptarea raţionamentului final nu s-au expus asupra tuturor probelor din dosar, nu au furnizat răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru rezultatul procesului şi necesită un răspuns special în hotărâre. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că circumstanțele enunțate afectează grav dreptul părţilor la un proces echitabil. Se reiterează că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prezumă dreptul la о hotărâre şi decizie motivate.

Motivarea este о parte a hotărârii în care instanţa judecătorească în mod obligatoriu îşi expune concluziile formulate în privinţa cauzei deferite spre soluţionare.

Potrivit unei jurisprudenţe constante degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pronunţarea de către instanţele judecătoreşti a unor hotărâri motivate constituie una dintre garanţiile dreptului fundamental la un proces echitabil şi acesta presupune obligaţiunea instanţei judecătoreşti de a se expune în hotărâri asupra tuturor cerinţelor acţiunii, precum şi argumentelor invocate de către părţi întru, respectiv, admiterea sau respingerea acestora (speţa Garcia Ruiz c. Spaniei, hotărârea din 21 ianuarie 1999). Se reţine că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar, înţeles de părţile implicate în litigiu şi să răspundă în mod sigur şi expres la toate cererile şi obiecţiile formulate de către părţi (principiul nr. 6 al Recomandării nr. R (84)5 privind principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcţionării justiţiei, adoptată la 28 februarie 1984 de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei), ceea ce la cazul prezentei speţe este lipsă.

Ţinând cont de imposibilitatea instanţei de recurs de a corecta respectivele omisiuni de procedură şi reiterând inexistenţa temeiurilor legale pentru a remite pricina spre rejudecare în instanţa de fond (art.432 alin.(3) lit.d) si f) CPC), Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează asupra remiterii pricinii spre rejudecare în instanţa de apel.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că hotărârile judecătoreşti pronunţate nu satisfac standardele procedurale ale legalităţii şi temeiniciei unui act judecătoresc, omisiune care nu poate fi corectată de către instanţa de recurs la examinarea pricinii în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către avocatul Balan Ion, reprezentantul recurentului Ţăranu Sergiu, a casa decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 mai 2015 în privința cererii de chemare în judecată depusă de Dărănuţă Rodica împotriva Ţaranu Sergiu privind partajul averii- proprietate comună în devălmăşie cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată.

La rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate şi reexaminând pricina, să emită o decizie legală şi întemeiată, respectând dreptul părţilor la un proces echitabil. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către avocatul Balan Ion, reprezentantul recurentului Ţăranu Sergiu . Se casează decizia Curții de Apel Chişinău din 26 mai 2015, pe cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dărănuţă Rodica împotriva Ţaranu Sergiu privind partajul averii- proprietate comună în devălmăşie, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecători: Dumitru Mardari Tamara Chișca-Doneva Elena Covalenco Maria Ghervas