2r-31/17 — Partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie

Prima instanță: judecătoria Strășeni Dosarul nr.2r-31/17

Judecător: D.Mârzenco

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: M.Guzun, A.Nogai, Vl.Brașoveanu

D E C I Z I E

22 februarie 2017 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

președintele ședinței, judecătorul: Tatiana Vieru

judecătorii: Oleg Sternioală, Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către Rebeja Vladimir

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie 2016

în pricina civilă pornită la cererea Olgăi Radvan împotriva lui Rebeja

Vladimir privind împărțirea proprietății comune în devălmășie

c o n s t a t ă

La data de 14 februarie 2012, reclamanta Radvan Olga, s-a adresat în instanța

de judecată cu cerere împotriva lui Rebeja Vladimir, solicitînd împărțirea

proprietății comune în devălmășie.

În motivarea cererii respective a invocat că, la data de 17 iunie 1989 a

înregistrat căsătoria cu pîrîtul, iar la 07 martie 1995 căsătoria a fost desfăcută.

Menționează că în timpul căsătoriei au dobândit împreună cu pîrîtul o casă de

locuit situată în raionul Strășeni satul Roșcani cu nr.cadastral 8035110076 cu

suprafața de 0,1231 ha.

Susține că la momentul desfacerii căsătoriei, dânsa nu a invocat pretenții

patrimoniale în speranța soluționării lor pe cale amiabilă, ceea ce nu a reușit, fapt ce

a determinat-o să se adreseze în judecată cu cererea respectivă.

Solicită reclamanta atribuirea a ½ cotă-parte ideală din imobilul pe care l-a

dobândit în timpul căsătoriei, și anume, casa de locuit și terenul aferent cu

nr.cadastral 8035110076, cu suprafața de 0,1231 ha situată în raionul Strășeni satul

Roșcani.

Prin hotărârea judecătoriei Strășeni din 29 mai 2012, acțiunea a fost admisă,

fiind dispusă partajarea imobilului cu nr.cadastral 8035110076, constituit din casa

de locuit și teren aferent cu suprafața de 0,1231 ha, amplasat în satul Roșcani

raionul Strășeni, cu atribuirea lui Rebeja Vladimir și Radvan Olga a câte ½ cotă-

parte din acest imobil.

Instanța de fond a concluzionat că părțile implicate în proces s-au aflat în

căsătorie înregistrată, care a fost desfăcută prin hotărîrea judecătoriei Strășeni din 07

martie 1995. În timpul aflării părților în căsătorie a fost edificat imobilul care constă

1

din casa de locuit și construcțiile auxiliare amplasate în satul Roșcani raionul

Strășeni. Prin urmare, bunul imobil care se solicită a fi partajat constituie avere în

devălmășie a părților.

Totodată, instanța a menționat că părțile nu au încheiat careva contract

matrimonial, prin urmare, la partajarea bunului comun a părților, cotele-părți sunt

egale.

Invocînd ilegalitatea hotărîrii Judecătoriei Strășeni din data de 29 mai 2012,

Rebeja Vladimir, prin intermediul reprezentantului său, - avocatul stagiar Saftiuc

Tudor, la data de 15 august 2015 a depus cerere de apel, prin care a solicitat casarea

hotărîrii contestate cu remiterea pricinii la rejudecare. Totodată, apelantul a solicitat

repunerea în termen a cererii de apel (f.d 38).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din data de 22 noiembrie 2016 s-a

respins cererea cu privire la repunere în termen a apelului. S-a restituit cererea de

apel depusă de avocatul Saftiuc Tudor în interesele lui Rebeja Vladimir împotriva

hotărîrii judecătoriei Strășeni din 29 mai 2012 ca fiind depusă în afara termenului

legal (f.d.59-61).

La data de 02 decembrie 2016, avocatul Popil Angela în interesele lui Rebeja

Vladimir, a declarat recurs (nemotivat) împotriva încheierii instanței de apel din 22

noiembrie 2016, solicitînd admiterea acestuia, casarea încheierii, cu emiterea unei

noi încheieri prin care să fie admisă cererea apelantului privind repunerea în termen

(f.d.64-65).

La 30 ianuarie 2017 Rebeja Vladimir reprezentat de avocatul Popil Angela a

depus recursul motivat împotriva încheierii instanței de apel din 22 noiembrie 2016

(f.d.75-78).

În motivarea cererii de recurs a invocat că, cu hotărârea Judecătoriei Strășeni

din 29 mai 2012 a făcut cunoștință la data de 02 februarie 2016, hotărârea fiind

emisă în lipsa acestuia, dispozitivul hotărârii a fost expediat în adresa lui Rebeja

Vladimir, însă acesta începînd cu data de 29 septembrie 2011 și pînă la data de 30

iulie 2016, nu s-a aflat pe teritoriul Republicii Moldova, fiind în imposibilitate să

cunoască soluția instanței. Considerînd această circumstanță temei pentru repunerea

apelului în termen.

În conformitate cu art.425 CPC termenul de declarare a recursului împotriva

încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

La 03 februarie 2017, în adresa intimatei Radvan Olga a fost expediată copia

recursului motivat depus de Rebeja Vladimir împotriva încheierii instanței de apel

din 22 noiembrie 2016, pentru cunoștință cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței la recurs (f.d.82).

La 07 februarie 2017, Radvan Olga și-a valorificat dreptul de a depune

referință la cererea de recurs depusă de Rebeja Vladimir împotriva încheierii

instanței de apel din 22 noiembrie 2016, solicitând respingerea recursului ca

neîntemeiat (f.d 85).

Potrivit art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe

baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și

fără participarea părților.

Din materialele cauzei rezultă, că la data de 22 noiembrie 2016 a fost

pronunțată încheierea contestată.

2

Recursul depus la data de 02 decembrie 2016 se consideră depus în termen.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii

Curții de Apel Chișinău din data de 22 noiembrie 2016.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC instanța de recurs, după ce judecă

recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină

încheierea.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, prin hotărârea Judecătoriei

Strășeni din 29 mai 2012 s-a dispus partajarea imobilului cu nr. cadastral

8035110076, constituit din casa de locuit și teren aferent cu suprafața de 0,1231 ha,

amplasat în satul Roșcani raionul Strășeni, cu atribuirea lui Rebeja Vladimir și

Radvan Olga a câte ½ cotă-parte ideală din acest imobil.

A fost încasat din contul lui Rebeja Vladimir în beneficiul Radvan Olga suma

de 2356,98 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 15 august 2016,

Rebeja Vladimir reprezentat de avocatul Tudor Saftiuc a declarat apel, solicitând

repunerea în termenul de declarare a apelului, admiterea apelului, casarea hotărârii

primei instanțe cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie 2016 a fost

respinsă cererea de repunere în termen și restituit apelul declarat de către Rebeja

Vladimir reprezentat de avocatul Tudor Saftiuc ca fiind tardiv.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că, instanța de apel, la emiterea încheierii, a determinat corect

circumstanțele cauzei și a aplicat just normele de drept procedural.

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, instanța de apel restituie,

printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar

apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze

repunerea în termen.

În conformitate cu art. 362 alin. (1) CPC, termenul de declarare a apelului

este de 20 de zile de la data emiterii hotărârii, motivul dacă legea nu prevede altfel.

Norma de procedură existentă la acel moment, până la 01.12.2012.

La caz se reține că, în conformitate cu art. 110 CPC, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

În conformitate cu art. 111 alin. (3) CPC, termenul de procedură stabilit în ani

luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite,

datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului

care a condiționat începutul lui, iar în conformitate cu art. 112 alin. (2) CPC, dacă

ultima zi a termenului este nelucrătoare, acesta expiră în următoarea zi lucrătoare.

În conformitate cu art. 116 alin. alin. (1) și (3) CPC, persoanele care, din

motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi

repuse în termen de către instanță.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului. Astfel, instanța de recurs reiterează că, termenul

3

de declarare a apelului poate fi restabilit dacă persoanele îndreptățite prezintă probe

veridice, ce ar confirma imposibilitatea declarării apelului în termen.

Din materialele dosarului se atestă că, hotărârea primei instanțe a fost

adoptată în lipsa lui Rebeja Vladimir, însă în dosar există probe ce demonstrează

realizarea obligației instanței privind citarea legală a participanților la proces pentru

ședințele de judecată.

Potrivit avizului de recepție, anexat la materialele dosarului (f.d.202), Rebeja

Vladimir, la data de 13 aprilie 2012 a recepționat citația pentru ședința de judecată

care urma să aibă loc la data de 11 mai 2012, la fel și la data de 17 mai 2012, a

recepționat citația pentru ședința de judecată care urma să aibă loc la data de 29 mai

2012, a cunoscut de existența litigiului, astfel, era obligat să se folosească cu bună-

credință de drepturile procedurale, informându-se despre soluționarea litigiului în

cauză și să depună cerere de apel în termenul stabilit de legislație.

În acest context, nu poate fi reținut argumentul lui Rebeja Vladimir drept

motiv întemeiat de omitere a termenului de declarare a apelului precum că, nu a fost

prezent la pronunțarea dispozitivului hotărârii, și că termenul de contestare a

hotărârii primei instanțe urmează a fi calculat din data de 02 august 2016.

Recurentul nu a prezentat probe pertinente și justificative ce ar confirma

temeiurile de repunere în termen a cererii de apel.

Instanța de recurs pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz

se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea în eroare. Buna- credință

prezumă că partea este obligată la interval rezonabil de timp să manifeste diligență

și să se intereseze de soarta dosarelor despre care cunosc cu certitudine că se află pe

rolul instanței cu participarea lor și să respecte termenele prevăzute de lege.

Or, în conformitate cu art. 56 alin. (3) CPC, participanții la proces sunt

obligați să se folosească cu bună- credință de drepturile lor procedurale.

În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor

procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

În conformitate cu art. 61 alin. (1) CPC, părțile sunt obligate să se folosească

cu bună- credință de drepturile lor procedurale.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție precizează că recurentul, urma să întreprindă măsurile necesare,

după cum sugerează și jurisprudența CEDO, de a proteja drepturile sale de acces la

instanță (Van Harn vs Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007), fapt însă

ignorat de acesta, ce a generat omiterea termenului prescris la depunerea apelului.

Mai mult ca atât, la materialele cauzei este anexată copia buletinului de

identitate pe numele lui Rebeja Vladimir care a fost eliberat la data de 05.10.2011.

Acest fapt contrazice poziția recurentului ce afirmă că din data de 29.09.2011 nu s-

a mai aflat pe teritoriul Republicii Moldova, revenind doar la data de 30 iulie 2016.

În asemenea împrejurări, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, instanța de apel temeinic și

legal a respins cererea cu privire la repunerea în termenul de declarare a apelului și

a restituit ca tardiv apelul lui Rebeja Vladimir.

Din considerentele menționate și având în vedere că, încheierea instanței de

apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt

neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

4

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține

încheierea instanței de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Rebeja Vladimir reprezentat de avocatul Popil

Angela.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie 2016, emisă în

pricina civilă pornită la cererea Olgăi Radvan împotriva lui Rebeja Vladimir privind

împărțirea proprietății comune în devălmășie.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecător Tatiana Vieru

Judecătorii Oleg Sternioală

Nicolae Craiu

5