2ra-2632/16 — partajarea proprietății comune în devalmasie

Dosarul nr.2ra-2632/16

prima instanță - (judecătoria Slobozia) D. Dubcovețchi

instanța de apel –(Curtea de Apel Chișinău) V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița

ÎN C H E I E R E

09 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului,

judecători Svetlana Filincova

Maria Ghervas

Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

avocatul Grigoraș Renat în interesele lui Șagîn Alexandru,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Șagîn Alexandru

împotriva lui Șagîn Alexandru privind partajarea bunurilor proprietate comună în

devălmășie,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 februarie 2016, prin care s-a

admis apelul declarat de către Șagîn Valentina, s-a casat hotărîrea judecătoriei

Slobozia din 17 iunie 2015 și s-a emis o hotărîre nouă prin care acțiunea înaintată de

Șagîn Alexandru s-a respins ca neîntemeiată,

c o n s t a t ă:

La 28 noiembrie 2014, Șagîn Alexandru s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Valentinei Șagîn solicitînd partajarea casei de locuit cu anexele

și terenul aferent, situată în localitatea Căplani, r-nul Ștefan Vodă prin atribuirea în

proprietate a cîte ½ cotă parte fiecăruia.

În motivarea acțiunii a reiterat că, la 28 aprilie 1987 a încheiat căsătoria cu

Șagîn Valentina. Ulterior la 31 mai 2011 prin hotărîre judecătorească căsătoria

dintre părți a fost desfăcută.

Precizează că, în timpul conviețuirii împreună, șoții au agonisit casa de locuit

cu anexele și terenul aferent situate în localitatea Căplani r-nul Ștefan Vodă.

Potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile se atestă faptul că casa de locuit

individuală a fost dată în exploatare la 14 septembrie 1987, casa fiind amplasată pe

un teren aferent de suprafața de 0,0698 ha, iar casa de locuit are suprafața de

61,1m2 compusă din anexă-2,8m2 și pridvor 3,8 m2.

Susține că, în anul 1998 costul real al bunului imobil era de 22449 lei, casa

de locuit era evaluată la suma de 21512 lei, anexa la suma de 430 lei și pridvorul la

suma de 507 lei.

Indică reclamantul că bunurile au fost dobândite în timpul căsătoriei cu Șagîn

Valentina.

1

De asemenea prin cererea de chemare în judecată Șagîn Alexandru a solicitat

instanței de a pune în sarcina Oficiului Cadastral Teritorial efectuarea raportului de

constatare a specialistului pentru stabilirea modului de folosință a imobilului situat

în localitatea Căplani r-nul Ștefan Vodă.

Prin încheierea judecătoriei Ștefan Vodă din 01 decembrie 2014 s-a pus în

sarcina Oficiului Cadastral Teritorial Ștefan Vodă efectuarea raportului de

constatare a specialistului pentru partajarea imobilului amplasata în localitatea

Căplani r-nul Ștefan Vodă.

Prin hotărîrea judecătoriei Slobozia din 17 iunie 2015 s-a admis cererea de

chemare în judecată a lui Șagîn Alexandru împotriva lui Șagîn Valentina cu privire

la partajarea bunurilor proprietate în devălmășie a soților.

S-a partajat bunurile proprietate în devălmășie a soților și s-a determinat în

proprietate Valentinei Șagîn partea nr. I din casa de locuit situată în localitatea

Căplani, rnu-1 Ștefan Vodă, numărul cadastral 851520217701 și anume: Coridor nr.1

(3,0 m.p.) cu prețul de 1336 lei, camera locativă nr.2 (12,4 m.p.) cu prețul de 5525 lei,

camera locativă nr.3 (7,0 m.p.) cu prețul de 3118 lei, cota parte din șura/magazie cu

prețul de 1144,5 lei, ½ cota parte din teren aferent casei de locuit, numărul cadastral

8515202177, cu suprafața de 0,0698 ha la prețul de 432,50 lei, în total 11559

(unsprezece mii cinci sute cincizeci și nouă) lei.

S-a determinat în proprietate lui Șagîn Alexandru partea nr. II din casa de locuit

situată în localitatea Căplani, r-nul Ștefan Vodă, numărul cadastral 851520217701 și

anume: camera locativă nr.5 (13,9 m.p.) cu prețul de 6192 lei, bucătăria nr.4 (9,4 m.p.)

cu prețul de 4188 lei, ½ cota parte din șura/magazie cu prețul de 1144,5 lei, ½ cota

parte din teren aferent casei de locuit, numărul cadastral 8515202177, cu suprafața

de0,0698 ha la prețul de 432, 50 lei, în total 11960 (unsprezece mii nouă sute șaizeci)

lei.

Lucrările privind astuparea ușilor dintre camerele nr.3 și 4 și camerele nr. 1 și 5

și privind spargerea ușii din camera nr.2 în camera nr.4 să fie efectuate de ambele

părți.

S-a încasat de la Șagîn Alexandru în beneficiul Valentinei Șagîn diferența între

cote părți atribuite, în sumă de 401 (patru sute și unu) lei.

S-a încasat de la Șagîn Valentina în buget de stat taxa de stat în mărime de

346,77 (trei sute patruzeci și șase lei, șaptezeci și șapte bani) lei.

S-a încasat de la Șagîn Alexandru în buget de stat taxa de stat în mărime de

58,80 (cincizeci și opt lei, optzeci bani) lei.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 10 iulie 2015 Șagîn

Valentina a declarat apel, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii

judecătoriei Slobozia din 17 iunie 2015 și emiterea unei noi hotărâri de respingere a

cererii de chemare în judecată înaintată de către Șagîn Alexandru.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 februarie 2016 s-a admis apelul

declarat de către Șagîn Valentina, s-a casat hotărîrea judecătoriei Slobozia din 17

iunie 2015 și s-a pronunțat o hotărâre nouă prin care s-a respins ca neîntemeiată

cererea de chemare în judecată înaintată de către Șagîn Valentina.

La 08 iunie 2016 avocatul Grigoraș Renat în interesele lui Șagîn Alexandru a

declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 februarie 2016,

solicitând casarea acesteia, și menținerea hotărîrii judecătoriei Slobozia din 17 iunie

2015.

În motivarea recursului a invocat că, nu este de acord cu decizia instanței de

2

apel. Instanța a dat apreciere doar argumentelor invocate de către apelant, fără a ține

cont și de argumentele invocate de către partea reclamantă.

Indică că instanța de apel contrar prevederilor legii, a aplicat normele legale

care nu au tangență cu litigiul dat, deoarece Legea Cadastrului Bunurilor Imobile a

fost adoptată în anul 1998, iar Codul civil în anul 2002.

Susține recurentul că prezumția legală de bun comun, instituită în art.21 din

Codul Familiei nu a fost combătută prin careva mijloace de probă, iar concluzia

instanței precum că casa de locuit nu putea fi construită într-un termen de patru luni,

perioada cînd soții s-au aflat î căsătorie este bazată pe presupuneri și nici de cum pe

probe.

La fel susține recurentul că, careva circumstanțe care ar putea duce la

concluzia că bunul imobil aflat în litigiul este proprietatea personală a Valentinei

Șagîn, nu există, iar concluziile instanței că înregistrarea proprietății după desfacerea

căsătoriei o face proprietară asupra casei de locuit pe Șagîn Valentina, sunt contrare

prevederilor legii, chiar dacă la caz sunt aplicabile prevederile Legii cadastrului,

atunci instanța de apel urma să aplice prevederile art.371 al Legii cadastrului.

Prin urmare recurentul și-a întemeiat pretențiile invocate în recurs prin prisma

prevederilor art. 432, alin. (2), lit. a) și b) Codul de procedură civilă, care statuează

expres că se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie

aplicată.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează

că Curtea de Apel Chișinău a adoptat decizia la 24 februarie 2016.

Prin scrisoarea din 06 aprilie 2016 instanța de apel a expediat copia deciziei

părților din proces, însă la materialele cauzei lipsește dovada recepționării deciziei de

către părți. Totodată recurentul susține că decizia motivată a Curții de Apel Chișinău

din 24 februarie 2016 a recepționat-o la 18 aprilie 2016.

Recursul a fost depus la 17 iunie 2016, respectiv a fost depus în termen,

conform prevederilor art.434 din Codul de procedură civilă.

Verificând încadrarea în prevederile legii a recursului declarat de Grigoraș

Renat acționând în interesele recurentului Șagîn Alexandru pe baza materialelor din

dosar, în limitele invocate în recurs și fără a administra noi dovezi, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

Conform prevederilor art. 433 lit. c) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în

drept să-l declare.

Potrivit art.8 alin.1 Cod de procedură civilă, părțile, alți participanți la proces au

dreptul să fie asistați în judecată de către un avocat ales ori desemnat de coordonatorul

oficiului teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat

sau de un alt reprezentant, în cazurile prevăzute de prezentul cod.

Conform art.75 alin.1 Codul de procedură civilă, în proces civil, persoanele

fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea

personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat.

3

Conform prevederilor art.80 alin.7 Codul de procedură civilă, împuternicirile

date avocatului se atestă printr-un mandat eliberat de reprezentat și certificat de

avocat.

Conform art. 60 alin. (2) Legea cu privire la avocatură nr. 1260-XV din 19 iulie

2002, împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin mandat.

Formularul mandatului este un document de strictă evidență. Conținutul, forma și

modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern.

Conform pct. 2 și 6 din Hotărîrea nr.158 din 28 februarie 2013 cu privire la

aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului

stagiar, formularul mandatului avocatului și al avocatului stagiar sînt documente de

strictă evidență, care confirmă împuternicirile acestora în instanța de judecată.

Formularul mandatului avocatului conține următoarele elemente obligatorii: 1) pe

recto se inserează: a) numărul și seria; b) denumirea biroului asociat de avocați; c)

denumirea cabinetului avocatului; d) datele de contact; e) denumirea “MANDAT”; f)

numele și prenumele avocatului; g) numărul licenței și data eliberării; h) numărul

contractului de asistență juridică și data semnării; i) numărul deciziei coordonatorului

Oficiului Teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat

și data semnării; j) semnătura avocatului, certificată prin ștampilă; 2) pe verso se

inserează: a) împuternicirile avocatului; a1) numele și prenumele clientului; b)

semnătura clientului sau, după caz, a avocatului.

Conform pct. 8 din Hotărîrea nr.158 din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea

formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar,

împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar în procesul civil, stabilite conform

art.81 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, urmează a fi consemnate

pe versoul mandatului sau, după caz, în procura întocmită la cererea clientului, în

modul stabilit de lege.

Dacă se întocmește o procură, avocatul sau avocatul stagiar va nota pe versoul

mandatului textul “Conform procurii anexate” și va semna versoul mandatului în locul

clientului. Împuternicirile avocatului sau ale avocatului stagiar stabilite în procură sînt

valabile doar dacă aceasta se prezintă împreună cu mandatul.

În conformitate cu art.81 Codul de procedură civilă, împuternicirea de

reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele

reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de

a o depune în judecată, de a strămuta pricina la o judecată arbitrală, de a renunța total

sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor

pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a încheia

tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte

persoane, de a ataca hotărîrea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a

amîna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a

primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii judecătorești, drept care trebuie menționat

expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice

sau în mandatul eliberat avocatului.

După cum se constată din materialele dosarului la 17 iunie 2016 avocatul

Grigoraș Renat a declarat cererea de recurs din numele lui Șagîn Alexandru.

Pe verso mandatul avocatului (f.d.31), anexat la materialele dosarului nu sunt

indicate împuternicirile avocatului, inclusiv cu dreptul special de a depune și semna

cererea și de a ataca hotărîrea judecătorească în instanța de recurs, prevăzute de art.81

Codul de procedură civilă, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea

4

nulității.

În asemenea circumstanțe, formularul mandatului care nu conține pe verso

împuterniciri nu poate fi acceptat drept dovadă a împuternicirilor avocatului, deoarece

nu corespunde prevederilor art. 80 alin. 7) Codul de procedură civilă și nu face dovada

dreptului de a exercita actele procedurale prevăzute la art. 81 Codul de procedură

civilă, or, unicul document care confirmă împuternicirile avocatului în judecată este

mandatul, întocmit în modul corespunzător.

În conformitate cu art.437 alin.3 Codul de procedură civilă, în cazul cînd recursul

este declarat prin reprezentant, la cererea de recurs se anexează și documentul,

legalizat în modul stabilit, care atestă împuternicirile acestuia dacă în dosar lipsește o

astfel de împuternicire.

În mandatul avocațial din 28 noiembrie 2014 existent la dosar nu sunt înserate

împuternicirile prevăzute de art. 81 Codul de procedură civilă, iar la cererea de recurs

semnată de avocatul Grigoraș Renat, dînsul nu a anexat mandatul/procura ce ar atesta

împuternicirile acordate de Șagîn Alexandru, astfel fiind decăzut din dreptul de a

declara recurs în interesele lui Șagîn Alexandru împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 24 februarie 2016, în prezenta pricină.

În conformitate cu art.440 alin. 1 Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio

referire la fondul recursului.

Astfel, din motivul că avocatul Grigoraș Renat a depus cererea de recurs în

interesele lui Șagîn Alexandru în lipsa împuternicirilor, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia că recursul declarat necesită să fie considerat inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. c), art. 440 Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către avocatul Grigoraș Renat în interesele recurentului

Șagîn Alexandru se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Dumitru Mardari

5