3ra-1383/15 — Contestarea actului administrativ

Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău Dosarul nr.3ra-1383/15 Judecător: G. Bîrnaz Curtea de Apel Chişinău Judecători: N. Traciuc, M. Anton, I. Cotruță Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 21 octombrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu, Judecătorii: Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Agrovistrade” ÎM în proces de insolvabilitate, la cererea de chemare în judecată înaintată de către Societatea cu Răspundere Limitată „Agrovistrade” ÎM în proces de insolvabilitate împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun.

Chișinău privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 martie 2015 prin care cererea de apel depusă de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chișinău a fost admisă, a fost casată hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 15 octombrie 2014 și emisă o nouă hotărîre de respingere a acțiunii, CONSTATĂ : La 14 noiembrie 2013, reclamantul ÎM „Agrovistrade” SRL, a înaintat cererea de chemare în judecată împotriva pîrîtului Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chişinău, solicitînd anularea deciziei IFS mun. Chişinău nr. 2766/2/8 din 14.08.2013 și anularea deciziei IFS mun. Chişinău nr. 664 din 03.10.2013. În motivarea acţiunii reprezentantul reclamantului a indicat că, în cadrul IM „Agrovistrade” SRL în proces de insolvabilitate, de către IFS mun.

Chişinău a fost efectuat controlul fiscal total pentru perioada 01.01.2012- 30.04.2013 şi controlul repetat privind corectitudinea calculării venitului impozabil pentru perioada fiscală anul 2011, în rezultatul căruia, a fost întocmit actul de control fiscal nr. 5-658688 din 28.06.2013. În acest sens menţionează că, prin actul de control contestat s-au constatat încălcarea prevederilor legislaţiei prin neprezentarea informaţiei la Serviciul fiscal despre sediul întreprinderii; atribuirea la deduceri a cheltuielilor neconfirmate documentar în sumă de 12197172 lei pentru anul 2011 şi 2182027 lei pentru anul 2012; atribuirea la deduceri a cheltuielilor în sumă de 141989 lei, care nu pot fi 1 confirmate de întreprindere ca necesare şi ordinare în cadrul activităţii de întreprinzător; întocmirea neconformă a declaraţiei persoanei juridice cu privire la impozitul pe venit pentru perioada fiscală an.

2012; diminuarea şi netransferarea integrală în termenul prevăzut de legislaţie a impozitului pe venit în rate pentru an. 2012; nerestituirea în termenul stabilit de legislaţie suma numerarului pentru perioada fiscală 2012 în mărime de 353492 lei. Nefiind ce acord cu rezultatele controlului, consemnate în actul de control respectiv, la data de 12.07.2013 a fost depus dezacord în termenul prevăzut de art. 216 alin. (8) Cod Fiscal. La data de 14.08.2013, de către IFS mun. Chişinău a fost emisă decizia nr. 2766/2/8 asupra cazului de încălcare a legislaţiei comisă de IM „Agrovistrade” SRL ca urmare a examinării actului de control nr. 5-658688 din 18.06.2013 și a actului supliment nr. 1-628142 din 26.07.2013 şi a dezacordului înaintat de reclamant.

Ulterior, prin decizia IFS mun.

Chişinău nr. 2766/2/8 din 14.08.2013, organul fiscal a decis încasarea la buget a sumei de 278 847 lei - impozit pe venit diminuat din activitatea de întreprinzător pentru anul 2012; încasarea a 15738 lei - penalitate, conform art. 228, 234 alin. (5) Cod Fiscal, pentru neachitarea în termenii stabiliţi a impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător diminuat; încasarea 1829576 lei - amendă pentru diminuarea venitului impozabil de la activitatea de întreprinzător pentru anul 2011, conform art. 260 alin. (5) Cod Fiscal; încasarea a 83654 lei - amendă de 30% din suma impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător diminuat pentru anul 2012, conform art. 261 alin. (4) Cod Fiscal; încasarea a 8775 lei — amendă pentru netransferarea integrală în termenii prevăzuţi de legislaţie a impozitului pe venit în rate, conform art. 261 alin. (6) Cod Fiscal; încasarea a 1000 lei - amendă pentru întocmirea incompletă şi neconformă a declaraţiei persoanei juridice cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2012, conform art. 260 alin. (3) Cod Fiscal; încasarea a 35349 lei - amendă pentru nerestituirea în termen a sumei numerarului pentru perioada fiscală 2012 în mărime de 353492 lei, conform art. 10 alin. (5) al Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi.

Indică că, în temeiul art. 14 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ şi art. 268 alin. (1) Cod fiscal, a înaintat contestaţie împotriva deciziei IFS mun. Chişinău nr. 2766/2/8 din 14.08.2013, iar la data de 03.10.2013, de către pîrît a fost emisă decizia nr. 664, prin care a fost respinsă contestaţia reclamantului şi menţinută decizia IFS mun. Chişinău nr. 2766/2/8 din 14.08.2013. Referitor la încălcarea privind neprezentarea informaţiei la Serviciul fiscal despre sediul întreprinderii, reclamantul a indicat că prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău nr. 2e-25/13 din 18.03.2013, a fost intentat procesul de insolvabilitate în privinţa întreprinderii IM „Agrovistrade” SRL, şi desemnat în calitate de administrator al insolvabilităţii II „Muntean Oleg”, dispozitivul respectivei hotărîri fiind publicat în Monitorul Oficial nr. 64-68 din 29.03.2013 pag.

126. 2 Astfel, indică reclamantul că, prin publicarea dispozitivului hotărîrii din 18.03.2013 în Monitorul Oficial al RM, precum şi prin depunerea notificării privind intentarea procesului de insolvabilitate în privinţa reclamantului, la IFS mun. Chişinău DAF Centru la data de 26.04.2013, organul fiscal a fost informat cu privire la înlăturarea debitorului de la gestiunea întreprinderii şi înlocuirea acestuia cu administratorul insolvabilităţii, care la rîndul său dispune de sediu propriu. Mai indică reclamantul că potrivit art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea privind societăţile cu răspundere limitată, şi art. 67 alin. (2) Cod civil, la determinarea sediului societăţii nu sunt decisive nici locul de desfăşurare a activităţii de întreprinzător, nici locul aflării conducerii şi nici locul de păstrare/perfectare a documentelor contabile şi financiare.

Astfel, consideră reclamantul că nu constituie temei pentru a considera că ÎM „Agrovistrade” SRL a încetat a-şi avea sediul pe adresa înregistrată în Registrul de Stat al persoanelor juridice, or, conducerea întreprinderii nu are obligaţia de a se afla la sediul său în permanenţă.

Cu privire la încălcarea privind atribuirea la deduceri a cheltuielilor neconfirmate documentar în sumă de 12197172 lei pentru anul 2011 şi 2182027 lei pentru anul 2012 şi a cheltuielilor în sumă de 141989 lei, care nu pot fi confirmate ca necesare şi ordinare în cadrul activităţii de întreprinzător, sancţionate prin încasarea la buget a 278847 lei - impozit pe venit diminuat din activitatea de întreprinzător pentru anul 2012; 15738 lei - penalitate, pentru neachitarea în termenii stabiliţi a impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător diminuat; 1829576 lei - amendă pentru diminuarea venitului impozabil de la activitatea de întreprinzător pentru anul 2011, reclamantul a invocat următoarele.

Susţine că, la baza constatărilor privind diminuarea venitului impozabil pentru anul 2011 cu 12197172 lei, organulfiscal a indicat faptul procurării producţiei agricole de la SRL „Cosma Fruct”, care la 25.01.2012 a fost inclusă în lista întreprinderilor delincvente, şi procurarea producţiei agricole de la SRL „Oxiauto Lrans”, care la 29.06.2012 a fost inclus în lista întreprinderilor delincvente. Mai indică reclamantul că perioada în care au avut loc prestările dintre SRL „Agrovistrade” şi SRL „Cosma Fruct” reprezintă 06.06.2011- 28.10.2011, perioadă anterioară datei la care ultima a fost declarată întreprindere delincventă, iar perioada în care au avut loc prestările dintre SRL „Agrovistrade” şi SRL „Oxiauto Lrans” reprezintă 21.01.2012 - 20.02.2012, ultima fiind declarată delincventă ulterior acestei perioade.

Astfel, reclamantul consideră ilegale şi neîntemeiate concluziile pîrîtului potrivit cărora facturile fiscale eliberate de către furnizorii SRL „Cosma Fruct” şi SRL „Oxiauto Lrans” şi înregistrarea în contabilitatea cumpărătorului SRL „Agrovistrade” anterior datei la care aceştia au fost introduşi în lista întreprinderilor delincvente, nu constituie confirmare documentară pentru a deduce cheltuielile aferente activităţii de întreprinzător în conformitate cu prevederile art. 24 Cod fiscal. De asemenea, mai indică reclamantul că pe pagina 3 web a organului fiscal www.fisc.md, persistă pînă în prezent informaţia potrivit căreia facturile fiscale eliberate de SRL „Cosma Fruct” şi SRL „Oxiauto Trans” şi înregistrate în contabilitatea cumpărătorului SRL „Agrovistrade” aparţin în prezent furnizorilor şi lipseşte informaţia privitor la includerea acestora în lista întreprinderilor delincvente sau anularea facturilor eliberate de aceştia.

Totodată consideră ilegal controlul fiscal repetat privind corectitudinea calculării venitului impozabil pentru perioada fiscală anul 2011, menţionînd că perioada dată a fost deja verificată de către pîrît în cadrul controlului fiscal precedent, întocmind în acest sens actul de control fiscal nr. 5-657095 din 12.07.2012. Astfel, în cadrul controlului fiscal precedent, în cadrul căruia au fost examinate inclusiv şi facturile fiscale eliberate de SRL „Cosma Fruct”, referitor la corectitudinea calculării venitului impozabil pentru perioada 2011, pîrîtul a concluzionat că încălcări nu s- au stabilit. Aşadar, pîrîtul a consimţit tacit asupra corectitudinii şi legalităţii înregistrării facturilor date în contabilitatea reclamantului SRL „Agrovistrade” şi efectuării deducerilor adiacente în conformitate cu art. 24 Cod fiscal.

Privitor la deducerea cheltuielilor în sumă de 141989 lei, care nu pot fi confirmate ca necesare şi ordinare în cadrul activităţii de întreprinzător, reclamantul a indicat că conform prevederilor art. 24 alin. (1) şi art. 25 alin. (1) Cod fiscal, a atribuit la deduceri cheltuielile date motivînd că acestea se încadrează în limitele impuse de lege privitor la confirmarea acestora ca fiind necesare şi ordinare în cadrul activităţii de întreprinzător. Astfel, reclamantul a indicat că suma de 141989 lei rezultă din dobînda bancară pentru creditele bancare contractate exclusiv doar pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, fapt confirmat prin extrasele bancare reflectate în contabilitatea întreprinderii şi verificate în cadrul efectuării controlului.

În privinţa întocmirii neconforme a declaraţiei persoanei juridice cu privire la impozitul pe venit, pentru perioada fiscală anul 2012, reclamantul a indicat că declaraţia în cauză a fost întocmită în mod corect şi conform operaţiunilor efectuate şi înregistrate în contabilitatea reclamantului, inclusiv cu reflectarea cheltuielilor deductibile rezultate în urma încheierii relaţiilor economice cu furnizorii SRL „Oxiauto Trans” şi cu reflectarea cheltuielilor deductibile rezultate din dobînda creditelor bancare care au fost utilizate de către contribuabil exclusiv în scopuri de întreprinzător. Mai indică că, în privinţa încălcării privind netransferarea integrală în termenul prevăzut de legislaţie a impozitului pe venit în rate pentru anul 2012, invocă că la data de 27.09.2012 conducerea SRL „Agrovistrade” a informat IFS mun.

Chişinău DAF Centru privitor la întreruperea activităţii întreprinderii în legătură cu lipsa recoltei de cereale cauzată de seceta din vara 2012, totodată solicitînd anularea plăţilor prognozate a impozitului pe venit din activitate pentru 30.09.2012 - 200 000 lei şi pentru 31.12.2012 - 250 000 lei, iar drept confirmare a întreruperii activităţii SRL „Agrovistrade” constituie înaintarea, în conformitate cu 4 Legea insolvabilităţii, a cererii introductive privind intentarea procedurii de insolvabilitate de către conducerea întreprinderii, datorită incapacităţii de plată a acesteia.

Cu referire la încălcarea privind nerestituirea în termenul stabilit de legislaţie a numerarului pentru perioada fiscală 2012 în mărime de 353492 lei, reclamantul a invocat faptul că potrivit art. 39 alin. (1), art. 40 alin. (1) Legea insolvabilităţii nr. 149/2012, din componenţa masei debitoare ale întreprinderii insolvabile fac parte şi creanţele pe termen scurt acordate personalului, astfel încît acestea urmează a fi readuse în componenţa masei debitoare în cadrul procesului de insolvabilitate de către administratorul insolvabilităţii prin utilizarea mecanismelor prevăzute în acest sens de legea insolvabilităţii. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 15 octombrie 2014, a fost admisă parţial cererea de chemare în judecată înaintată de ÎM „Agrovistrade” SRL în proces de insolvabilitate către Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun.

Chişinău, privind anularea deciziei IFS mun. Chişinău nr. 2766/2/8 din 14.08.2013 şi anularea deciziei IFS mun. Chişinău nr. 664 din 03.10.2013, s-a anulat parţial decizia IFS mun. Chişinău nr. 2766/2/8 din 14.08.2013, în partea încasării în buget a sumelor de 278847 lei ca impozit pe venit diminuat din activitatea de întreprinzător pentru anul 2012; 1829576 lei ca amendă pentru diminuarea venitului impozabil de la activitatea de întreprinzător pentru anul 2011; 83 654 lei ca amendă de 30% din suma impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător diminuat pentru anul 2012; 1000 lei ca amendă pentru întocmirea incompletă şi neconformă a declaraţiei persoanei juridice cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2012 şi a fost anulată decizia IFS mun.

Chişinău nr. 664 din 03.10.2013, emisă pe marginea contestaţiei împotriva deciziei IFS mun. Chişinău nr. 2766/2/8 din 14.08.2013. În rest cerinţele reclamantului au fost respinse ca nefondate (f. d. 146). Pentru a hotărî astfel, instaţa de fond s-a bazat pe cercetarea completă, a tuturor probelor prezente şi a constatat că, cerinţele invocate în acţiune, se încadrează în prevederile legii. La 21 octombrie 2014, Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 15 octombrie 2014, solicitînd admiterea apelului, casarea acesteia şi emiterea unei noi hotărîri de respingere integrală a acţiunii. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 martie 2015, s-a admis apelul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat mun.

Chişinău. S-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 15 octombrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de IM „Agrovistrade” SRL în proces de insolvabilitate către Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chişinău privind anularea deciziei IFS mun. Chişinău nr. 2766/2/8 din 14.08.2013 şi anularea deciziei IFS mun. Chişinău nr. 664 din 03.10.2013. S-a emis o hotărîre nouă, prin care s-a respins integral cererea de chemare în 5 judecată depusă de IM „Agrovistrade” SRL în proces de insolvabilitate către Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chişinău privind anularea deciziei IFS mun. Chişinău nr. 2766/2/8 din 14.08.2013 şi anularea deciziei IFS mun. Chişinău nr. 664 din 03.10.2013, ca nefondată.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanţă la adoptarea hotărîrii nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, cît şi au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept procedural. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel, la 27 mai 2015, IM „Agrovistrade” SRL a declarat recurs, prin care au solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menținerea hotărîrii primei instanțe. În motivarea recursului, aceasta a indicat că, decizia instanţei de apel a fost adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi cu încălcarea normelor de drept procedural.

Totodată, mai invocă recurentul IM „Agrovistrade” SRL că, instanţa de apel nu a constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru justa soluţionare a litigiului. Instanţa de recurs constată că, decizia instanţei de apel din data de 26 martie 2015 a fost expediată recurentului la data de 25 iunie 2015. Astfel, prin prisma art. 425 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, consideră recursul depus la data de 27 mai 2015 în termen. În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acestuia.

În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se va decide în lipsa acesteia. La data de 09 septembrie 2015, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a expediat în adresa Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chișinău copia recursului depus de către IM „Agrovistrade” SRL, cu informarea concomitentă a acestora despre necesitatea depunerii referinţei. La data de 22 septembrie 2015, Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chișinău a depus referința la cererea de recurs depusă de către IM „Agrovistrade” SRL, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs declarată de IM „Agrovistrade” SRL, Colegiul atestă că recurenta nu indică nici un argument vis- a-vis de legalitatea deciziei instanţei de apel.

6 Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în cererea de recurs declarată de IM „Agrovistrade” SRL, nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. În această ordine de idei şi prin prisma celor menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus de către IM „Agrovistrade” SRL ca fiind inadmisibil.

În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu dispoziţia art. 432 alin. (1) C.P.C., părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) C.P.C., cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C.. Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că, temeiurile recursului declarat nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C..

Mai mult de cît atît, cauza a fost judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, iar recursul fiind vădit neîntemeiat. Călăuzindu-se de prevederile art. 440 C.P.C. al RM, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 C.P.C. şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C.. În acest sens, instanţa de recurs accentuează că, potrivit art. 440, alin. (1) C.P.C., în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. Astfel, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect 7 probele prezentate, aplicînd corespunzător normele de drept material şi respectînd normele de drept procedural, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către ÎM „Agrovistrade” ÎM ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) C.P.C., completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Agrovistrade” ÎM, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 martie 2015. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele completului, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 8