2ri-220/15 — Rezolutiunea şi rezilierea contractului de societate civilă

Prima instanţă: A. Minciuna dosar nr. 2ri-220/15 DECIZIE 21 octombrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî Oleg Sternioală Petru Moraru Iurie Bejenaru examinînd cererea de recurs declarată de Societatea cu Răspundere Limitată „Diaolcor-Com”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspunderea Limitată „Rom-Prim” în procedura de executare a planului împotriva Societăţii cu Răspunderea Limitată „Diaolcor-Com” cu privire la rezoluţiunea contractului de societate civilă şi declararea nulităţii facturilor fiscale şi la acţiunea reconvenţională înaintată de către Societatea cu Răspundere Limitată „Diaolcor-Com” împotriva Societăţii cu Răspunderea Limitată „Rom-Prim” cu privire la rezilierea contractului de societate civilă cu restituirea aportului în societatea civilă, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 25 mai 2015, prin care acţiunea iniţială şi acţiunea reconvenţională au fost admise parţial, c o n s t a t ă La 02 octombrie 2013 SRL „Rom-Prim” în procedura de executare a planului s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva „Diaolcor-Com” cu privire la rezoluţiunea contractului de societate civilă din 12 mai 2012 şi declararea nulităţii facturilor fiscale.

În motivarea acţiunii a invocat că, la 16 iunie 2011, Curtea de Apel Economică a pronunţat hotărîrea de intentare a procedurii de insolvabilitate faţă de SRL „Rom- Prim”, fiind desemnat în calitate de administrator ÎI „Selevestru Irina”. Menţionează că la 12 mai 2012, între SRL „Rom Prim” în proces de insolvabilitate şi SRL „Diaolcor-Com” a fost încheiat contract de societate civilă, prin care părţile s-au obligat reciproc de a edifica imobilul cu destinaţie locativă din mun. Chişinău, or. Cricova, str. Chişinăului 82. Potrivit prevederilor contractului, investitorul SRL „Diaolcor-Com” şi-a asumat obligaţia să investească aportul în mărime de 231 450 euro, prin executarea lucrările de construcţii în limitele acestei sume pînă la data de 31 decembrie 2012. Afirmă că SRL „Diaolcor-Com” pînă la finele perioadei indicate, în loc să investească suma de 231 450 euro, a investit doar suma de 1 686 988 lei.

1 Remarcă reclamantul că obiectul contractului este edificarea imobilului cu destinaţie locativă din mun. Chişinău, or. Cricova, str. Chişinăului 82, însă SRL „Diaolcor-Com” reieşind din toate documentele (procese-verbale de recepţie a lucrărilor, facturile fiscale) a investit suma aportului social nu în construcţia blocului locativ, doar în magazin, deoarece conform pct. 2.5 din contract, SRL „Diaolcor- Com” dispune de dreptul de a vinde un edificiu (magazin) care este individualizat (încăperea nelocativă situată la etajul I, între anexele 1-9, F-K). Astfel, invocă că SRL „Diaolcor-Com” de la începutul lucrărilor face divizarea între blocul de locuit şi magazin, investind în mod prioritar în magazin, ignorînd faptul, că obiectul contractului este imobilul cu destinaţie locativă (complexul locativ).

Ca urmare, construcţia blocului locativ este stopată, se află în stare nefinisată, se distruge pe durata lucrărilor de construcţie. Mai indică reclamantul că sistemul calităţii în construcţii reprezintă ansamblul de structuri organizatorice, răspunderi, regulamente, proceduri şi mijloace, care concură la realizarea calităţii lucrărilor. Astfel, SRL „Diaolcor-Com” conform clauzelor contractuale a fost obligat să execute lucrările în mod diferenţiat, în funcţie de categoriile de importanţă ale construcţiilor, întâi a blocului locativ, după care şi a magazinului. La fel, menţionează reclamantul că conform raportului de evaluare nr. 07/02- 2013 din 25 februarie 2013, efectuat de către SRL „Conestim”, a fost constatat faptul, că valoarea de deviz a lucrărilor de construcţie la obiectul din mun.

Chişinău, or. Cricova, str. Chişinăului, 82 este de 1 686 988 lei. Conform Avizului tehnic nr. 18-09-12/t din 06.09.2012 scopul cărora este determinarea gradului de executare a construcţiei nefinalizate s-a stabilit, că gradul de finisare a casei de locuit cu magazin este de 48,0%. Iar, potrivit Raportului de evaluare a proprietăţii seria EI nr. 1992.706-13 din 27 iunie 2013 efectuat de SRL „Real Estim” - gradul de finisare este 47,2%. Diferenţa la gradul de finisare între datele avizului tehnic din 06 septembrie 2012 şi raportului de evaluare din 27 iunie 2013 se explică prin faptul, că lucrările nu se fac în ansamblu la complexul locativ, dar cea mai mare parte a lucrărilor se face preponderent în magazin.

Susţine că potrivit procesului-verbal al Comitetului investitorilor SRL „Rom Prim” din 03 aprilie 2013, în ordinea de zi a fost pusă întrebarea referitor la faptul, că SRL „Diaolcor-Com” a fost obligat să investească mijloace băneşti pentru acoperişul, faţadă şi geamuri, însă până în prezent blocul locativ este nefinisat. Consideră că, SRL „Diaolcor-Com” a încălcat pct. 4.2 contractului de societate civilă din 12 mai 2012, nu a investit suma aportului social până la 31 decembrie 2012, solicitând în acest sens în temeiul pct. 5.2 a contractului enunţat, încasarea din contul SRL „Diaolcor-Com” a penalităţii de întârziere de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, în mărime de 57 398,25 euro.

De asemenea, reclamantul consideră că, este îndreptăţit de a solicita instanţei de insolvabilitate declararea nulităţii facturilor fiscale, eliberate de către SRL „Diaolcor-Com”, şi anume: nr. FB 3188385 cu suma de 112620,05 lei; nr. FB 2061440 cu suma de 162800,31 lei; nr. FB 2061438 cu suma de 282992,70 lei; nr. FB 2061437 cu suma de 46780,27 lei; nr. FB 2061433 cu suma de 553873,58 lei; nr. FB 2061432 cu suma de 89795,66 lei; nr. FB 2332571 cu suma de 358925,62 lei, din motivul că au fost semnate de către o persoană neîmputernicită. 2 La 31 martie 2014 SRL „Rom-Prim” în procedura de executare a planului a depus cerere de concretizare a cerinţelor din acţiune, prin care a solicitat desfacerea contractului de societate civilă din 12 mai 2012 încheiat între SRL „Rom Prim” în proces de insolvabilitate şi SRL „Diaolcor-Com”.

Aducerea părţilor în poziţia iniţială anterior semnării contractului de societate civilă din 12 mai 2012 cu recunoaşterea sumei de 1 686 987,98 lei în calitate de creanţa chirografară a SRL „Diaolcor-Com” faţă de patrimoniul SRL „Rom Prim” în procedura de executare a planului. De asemenea a solicitat încasarea de la SRL „Diaolcor-Com” în beneficiul SRL „Rom Prim” în procedura de executare a planului penalitatea pentru neexecutarea obligaţiilor, în mărime de 57 398,25 euro echivalentul la ziua achitării. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 31 martie 2014, a fost admis demersul reprezentantului BC „Moldindconbank” SA şi atras în proces în calitate de intervenient accesoriu BC „Moldindconbank” SA.

La 07 aprilie 2014 SRL „Diaolcor-Com” a depus o cerere reconvenţională, prin care a solicitat rezilierea contractului de societate civilă din 12 mai 2012 încheiat cu SRL „Rom-Prim”, restituirea către SRL „Diaolcor-Com” a aportului în mărime de 3110 441,39 lei, cu obligarea SRL „Rom Prim” să transmită în proprietatea SRL „Diaolcor-Com” imobilul cu nr. cadastral 3156101.144.07.001, cu suprafaţa de 696,38 m.p., situată în mun. Chişinău, or. Cricova, str. Chişinăului 82 în contul restituirii aportului şi încasarea din contul SRL „Rom Prim” în beneficiul SRL „Diaolcor-Com” a dobânzii de întârziere în mărime de 822 218,39 lei. În motivarea cererii reconvenţionale SRL „Diaolcor-Com” a indicat că, conform contractului de societate civilă din 12 mai 2012, s-a obligat să efectueze lucrări de construcţii şi montaj la blocul locativ din mun.

Chişinău, or. Cricova, str. Chişinăului 82 în limita sumei de 231 450 euro în perioada de până la 31 decembrie 2012, sub condiţia participării la finanţarea lucrărilor de construcţie şi montaj în limita devizului anexat la contract de societate civilă, inclusiv din aporturile altor investitori, iar SRL „Rom-Prim” în proces de insolvabilitate s-a obligat să participe la finalizarea lucrărilor de construcţie şi montaj a blocului din mun. Chişinău, or. Cricova, str. Chişinăului 82 cu un aport în valoare de 5 125 262 lei. Indică că SRL „Rom Prim” în proces de insolvabilitate, nu şi-a executat partea sa din obligaţiile asumate şi nu a contribuit cu aportul său la finalizarea lucrărilor de construcţie şi montaj a blocului locativ din mun.

Chişinău, or. Cricova, str. Chişinăului 82, iar nerespectarea obligaţiilor asumate a atras după sine sistarea lucrărilor şi nerespectarea termenului de dare în exploatare a blocului locativ respectiv. Afirmă că SRL „Diaolcor-Com” a executat lucrările de construcţii şi montaj, conform contractului de societate civilă din 12 mai 2012, confirmate prin procese- verbale de recepţie a lucrărilor executate şi facturilor fiscale emise, în valoare totală de 3 110 441,39 lei.

Cu referire la prevederile art. 1343 alin. (2) Cod civil, care stabileşte că, asociatul dator cu o sumă de bani pe care nu a depus-o este în întârziere de drept, urmând să plătească dobânda stabilită la art. 619 Cod civil, fără a fi scutit şi de repararea prejudiciilor dacă s-ar cuveni, consideră că, este în drept să solicite încasarea din contul SRL „Rom-Prim” în proces de insolvabilitate a dobânzii de întârziere în mărime de 822 218,39 lei, calculată pentru perioada 31 decembrie 2012 – 04 aprilie 2014. 3 Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 19 mai 2014, au fost atraşi în proces în calitate de intervenienţi accesorii Turculeţ Svetlana, Colodi Anatolie, Ojog Nadejda, Cavcaliuc Petru, Corman Ion, Cazacu Serghei,Vasiliev Vasile, Pleşca Oxana, Negru Ion, Popovschi Grigore, Ciobanu Boris, Stratan Marin, Şevcenco Andrei, Verdeş Nina, Boaghi Larisa, Chitoroagă Iurie, Logoş Mihail, Demerji Valentina, Fluieraru Lidia, Ţurcan Vera, Diacov Sergiu, Fortuna Irina, Verbiţchi Lidia, Druţa Vladimir, Erhan Vladimir, Jenerenco Chiril, Gorenco Marina şi Bodrug Zinaida.

La 10 martie 2014 SRL „Diaolcor-Com” a înaintat cerere privind dispunerea efectuării expertizei în construcţii. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 06 februarie 2015 a fost dispusă numirea expertizei judiciare în domeniul construcţiei şi suspendată procedura pe dosar pînă la efectuarea expertizei nominalizate. La 24 aprilie 2015 instanţa a solicitat de la SRL „Diaolcor-Com” în termen de 10 zile să prezinte acte necesare pentru efectuarea expertizei, menţionînd în caz contrar expertiza nu va putea fi efectuată şi se va relua examinarea cauzei. Conform avizului de recepţie, scrisoarea a fost recepţionată la 11 mai 2015, însă SRL „Diaolcor-Com” nu a prezentat actele solicitate în termen, din care motiv instanţa de judecată a examinat cauza în baza materialelor existente la dosar.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 25 mai 2015, cerinţele înaintate de SRL „Rom-Prim” şi SRL „Diaolcor-Com” au fost admise parţial, fiind reziliat contractul de societate civilă încheiat între SRL „Rom-Prim” în procedura de executare a planului şi SRL „Diaolcor-Com” încheiat la 12 mai 2012 şi obligat SRL „Rom-Prim” să restituie SRL „Diaolcor-Com” aportul efectuat în natură sub formă de bunuri şi servicii în valoare de 1 686 987, 98 lei. Totodată, s-a încasat de la SRL „Diaolcor-Com” în beneficiul SRL „Rom-Prim” penalitatea pentru neexecutarea obligaţiilor în sumă de 57 398,25 euro, în monedă naţională la data executării hotărîrii. În rest cerinţele SRL „Rom-Prim” în procedura de executare a planului şi cerinţele SRL „Diaolcor-Com” au fost respinse ca neîntemeiate.

La 05 iunie 2015 SRL „Diaolcor-Com” a depus recurs nemotivat, iar la 23 iunie 2015 a depus recurs motivat împotriva hotărîrii Curţii de Apel Bălţi din 25 mai 2015, solicitînd admiterea acestuia, casarea integrală a hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii iniţiale şi admiterea acţiunii reconvenţionale. În motivarea recursului SRL „Diaolcor-Com” a indicat că prima instanţă nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată şi a interpretat în mod eronat legea.

Invocă că instanţa de insolvabilitate a aplicat eronat normele de drept material prin neaplicarea legii care trebuia aplicată şi a interpretat eronat legea, deoarece din conţinutul hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 25 mai 2015 se constată că instanţa a considerat ca fiind constatată cu certitudine neexecutarea de către recurent a obligaţiilor asumate conform contractului de societate civilă din 12 mai 2012 cu referire la executarea volumului integral de lucrări de construcţie şi montaj în limita aportului în sumă de 231 450 euro, considerând întemeiată neexecutarea de către intimat a obligaţiei corelative de a participa la edificarea construcţiei din mun. Chişinău, or. Cricova, str. Chişinăului 82 cu un aport în mărime de 5 125 262 lei.

Susţine că prima instanţă, contrar prevederilor art. 268 lit. a) Cod civil, a încasat penalitate de întârziere pentru o perioadă de 455 zile, pe când norma materială 4 stabileşte expres termenul de prescripţie pentru încasarea penalităţii de întârziere - 180 zile. Mai susţine că însăşi calculul admis de prima instanţă se contrazice cu propria concluzie a instanţei expusă în pct. 63 din hotărârea recurată, potrivit căreia instanţa a reţinut că din materialele pricinii s-a constatat că recurenta a efectuat lucrări de construcţie şi montaj la bunul imobil din mun. Chişinău, or. Cricova, str. Chişinăului 82 în valoare de 2 394 657 lei şi nu 1 686 987,98 lei sau 105 300 euro dedusă din valoarea totală a aportului recurentei de 231 450 euro.

A mai indicat recurentul că, instanţa de insolvabilitate, a apreciat arbitrar probele, fapt care a dus la soluţionarea greşită a pricinii, erorile comise ducând la încălcarea drepturilor fundamentale ale omului, în cazul în care la examinarea cauzei şi în special la examinarea acţiunii reconvenţionale introdusă de recurent, prima instanţă şi-a întemeiat concluziile inclusiv pe aprecierea arbitrară a probelor anexate la materialele cauzei. Mai mult ca atît, instanţa nu a dat nici o apreciere probelor prezentate de recurent, lăsînd fără apreciere argumentele invocate în cererea reconvenţională, fapt care a generat îmbogăţirea fără justă cauză a intimatului.

În conformitate cu art. 8 din Legea insolvabilităţii, hotărârile şi încheierile instanţei de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunţării şi numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege Instanţa de recurs constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat la 05 iunie 2015 împotriva hotărârii primei instanţe din 25 mai 2015, în termen. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa hotărârea primei instanţe şi a restitui pricina spre rejudecare în prima instanţă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Înaintând acţiunea în judecată împotriva SRL „Diaolcor-Com”, SRL „Rom- Prim” în procedura de executare a planului, în urma concretizării cerinţelor, a solicitat desfacerea contractului de societate civilă din 12 mai 2012 încheiat între SRL „Rom-Prim” în proces de insolvabilitate şi SRL „Diaolcor-Com”, aducerea părţilor în poziţia iniţială anterior semnării contractului de societate civilă din 12 mai 2012 cu recunoaşterea sumei de 1 686 987,98 lei în calitate de creanţa chirografară a SRL „Diaolcor-Com” faţă de patrimoniul SRL „Rom-Prim” în procedura de executare a planului şi încasarea de la SRL „Diaolcor-Com” în beneficiul SRL „Rom Prim” în procedura de executare a planului, penalitatea pentru neexecutarea obligaţiilor, în mărime de 57 398,25 euro echivalentul la ziua achitării.

La rândul său, SRL „Diaolcor-Com” a depus o cerere reconvenţională împotriva SRL „Rom-Prim” în procedura de executare a planului, solicitînd rezilierea contractului de societate civilă din 12 mai 2012 încheiat între SRL „Diaolcor-Com” şi SRL „Rom-Prim”, restituirea către SRL „Diaolcor-Com” a aportului în mărime de 3110 441,39 lei, cu obligarea SRL „Rom Prim” să transmită în proprietatea SRL „Diaolcor-Com” imobilul cu nr. cadastral 3156101.144.07.001, cu suprafaţa de 5 696,38 m.p., situată în mun. Chişinău, or. Cricova, str. Chişinăului 82 în contul restituirii aportului şi încasarea din contul SRL „Rom Prim” în beneficiul SRL „Diaolcor-Com” a dobânzii de întârziere în mărime de 822 218,39 lei.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanţă prin hotărârea sa a admis parţial cerinţele înaintate de SRL „Rom-Prim” şi SRL „Diaolcor-Com” şi a reziliat contractul de societate civilă încheiat între SRL „Rom-Prim” în procedura de executare a planului şi SRL „Diaolcor-Com” încheiat la 12 mai 2012, l-a obligat SRL „Rom-Prim” să restituie SRL „Diaolcor-Com” aportul efectuat în natură sub formă de bunuri şi servicii în valoare de 1 686 987, 98 lei şi a încasat de la SRL „Diaolcor- Com” în beneficiul SRL „Rom-Prim” penalitatea pentru neexecutarea obligaţiilor în sumă de 57 398,25 euro, în monedă naţională la data executării hotărîrii. În rest respingînd cerinţele SRL „Rom-Prim” în procedura de executare a planului şi cerinţele SRL „Diaolcor-Com” ca fiind neîntemeiate.

Verificând legalitatea concluziilor din hotărârea recurată în raport cu argumentele recursului, instanţa de recurs constată că contrar prevederilor art. 239 CPC şi art. 241 alin. (5) CPC, hotărârea primei instanţe este una nemotivată, astfel soluţia dată în acest sens este incertă, neavând putere de convingere. Astfel, se va remarca că din hotărârea contestată rezultă că instanţa în mod neclar şi arbitrar a stabilit neexecutarea doar de către SRL „Diaolcor-Com” a obligaţiilor asumate prin contractul de societate civilă încheiat cu SRL „Rom-Prim” la 12 mai 2012, referindu-se în acest sens la neexecutarea volumului integral de lucrări de construcţie şi montaj în limita aportului în sumă de 231 450 euro şi a considerat întemeiată neexecutarea de către SRL „Rom-Prim” a obligaţiei corelative de a participa la edificarea construcţiei din or.

Cricova, str. Chişinăului 82 cu un aport în mărime de 5 125 262 lei, precum şi a obligat SRL „Rom-Prim” să restituie SRL „Diaolcor-Com” aportul efectuat în natură sub formă de bunuri şi servicii în valoare de doar 1 686 987, 98 lei şi a încasat de la SRL „Diaolcor-Com” în beneficiul SRL „Rom-Prim” penalitatea pentru neexecutarea obligaţiilor în sumă de 57 398,25 euro, or hotărârea nu conţine argumentarea, concluziile, precum nici constatările soluţiei date în acest sens, nefiind elucidate pe deplin şi circumstanţele pricinii în raport cu materialul probator existent la dosar. Pe când, prin prisma normelor enunţate mai sus, este de înţeles că analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt şi de drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluţii trebuie să fie clară şi simplă, precisă, conchisă şi fermă, să aibă putere de convingere.

Or, aceste dispoziţii legale au fost adoptate în scopul de a asigura o bună administrare a justiţiei, de a întări încrederea justiţiabililor în hotărârile judecătoreşti şi de a da posibilitatea instanţelor superioare să-şi exercite controlul judecătoresc. Judecarea superficială a pricinii este evidentă şi prin faptul că instanţa de judecată în partea admiterii pretenţiilor înaintate de SRL „Rom-Prim” în procedura de executare a planului şi SRL „Diaolcor-Com” s-a limitat la o motivare extrem de evazivă, care nu este altceva decât reflectarea unor aspecte abreviate indicate de către SRL „Rom-Prim” în procedura de executare a planului, în susţinerea poziţiei sale, fapt ce denotă că hotărârea menţionată nu conţine nici o argumentare ce ar determina definitiv şi incontestabil certitudinea adoptării soluţiei la care s-a ajuns.

În acest context instanţa de recurs va remarca că la judecarea cauzei prima instanţă a lăsat fără apreciere de rînd cu obligaţiile SRL „Diaolcor-Com” şi obligaţiile 6 SRL „Rom-Prim” în procedura de executare a planului, ce rezultă din contractul de societate civilă încheiat între părţi la 12 mai 2012, pe care, de altfel, se bazează pretenţiile litigiului supus judecării, or din conţinutul acestuia, şi anume pct. 4.2 rezultă că SRL „Diaolcor-Com” s-a angajat să finalizeze lucrările de construcţie şi montaj până la data de 31 decembrie 2012, însă această obligaţie fiind condiţionată de finanţarea lucrărilor de construcţie de către toţi participanţii la construcţie. Prin urmare, soluţia în cauză urma a fi adoptată prin verificarea faptului dacă finanţarea lucrărilor la edificarea construcţiei din or.

Cricova, str. Chişinăului 82, a fost executată şi din partea altor participanţi la construcţie, inclusiv, din partea SRL „Rom Prim”, care s-a obligat să participe la construcţia blocului locativ menţionat, prin aportul său în mărime de 5 125 262 lei, precum şi din partea investitorilor. Pe când, acest aspect a fost lăsat fără verificare de către prima instanţă, deşi acesta era necesar de a fi dezvăluit şi stabilite, întru judecarea justă a cauzei. Astfel, în acest sens era necesar de a ţine cont şi de prevederile pct. 8.2 din contractul de societate civilă din 12 mai 2012, prin care s-a stabilit expres că sumele băneşti acumulate de către SRL „Rom-Prim” în procedura de executare a planului, din datoriile investitorilor pentru construcţia blocului locativ din str. Chişinăului 82 or.

Cricova , cât şi din vânzarea bunurilor imobile nelocative se vor transmite către SRL „Diaolcor-Com” cu destinaţia - aport în societatea civilă, şi respectiv, de a verifica executarea obligaţiilor asumate în acest sens. Aceasta deoarece, SRL „Diaolcor-Com”, insistă asupra faptului că a fost îndreptăţită, prin prisma prevederilor art. 706 alin. (1) din Codul civil, să sisteze executarea lucrările de construcţii şi montaj din cont propriu, în situaţia în care SRL „Rom-Prim” în procedura de executare a planului, nu a participat nici într-un mod pe durata derulării contractului de societate civilă din 12 mai 2012 cu careva aporturi, cu toate că potrivit pct. 2.2 a contractului, părţile au stabilit scopuri comune, invocând că pentru asemenea cazuri sunt incidente prevederile contractului de societate civilă art. 1339 Cod civil în coroborare cu art. 1342 alin.(1) Cod civil.

Instanţa de insolvabilitate, însă, fără a supune verificării argumentul dat în raport cu prevederile legale sub imperiul căror urma a fi judecat prezentul litigiu, s-a limitat doar la expunerea susţinerilor formulate de către SRL „Rom-Prim” în procedura de executare a planului, constatînd că SRL „Diaolcor-Com” nu şi-a executat obligaţia contractuală, ce reiese din pct. 4.2 contractului de societate civilă din 12 mai 2012, reţinînd în acest sens că la situaţia din 31 decembrie 2012 suma totală a aportului investită în construcţia constituie 1 686 987,98 lei, în loc de 231 450 euro. Instanţa de recurs, consideră însă că o asemenea soluţie este una arbitrară, or reieşind din specificul litigiului examinat şi circumstanţele elucidate, prima instanţă a trecut cu vederea egalitatea părţilor contractante în drepturile şi obligaţiile asumate prin contractul de societate civilă din 12 mai 2012, dînd o interpretare eronată acestuia.

Pe cînd din prevederile Capitolului II al Codului civil, care reglementează apariţia drepturilor şi obligaţiilor civile, cât şi exercitarea şi apărarea acestor drepturi, precum şi prin prisma art. 8 alin. (1) Cod civil, este de înţeles că drepturile şi obligaţiile civile apar în temeiul legii, precum şi în baza actelor persoanelor fizice şi juridice care, deşi nu sunt prevăzute de lege, dau naştere la drepturi şi obligaţii civile, pornind de la principiile generale şi de la sensul legislaţiei civile. 7 În raport cu dispoziţiile normei susmenţionate, ce guvernează raporturile de sesizare în procedura civilă, instanţa de recurs constată că instanţa de insolvabilitate la soluţionarea pricinii cu care a fost investită nu a ţinut cont de condiţia necesară pentru constatarea naturii acţiunii şi soluţionarea ei în sensul legislaţiei ce are relevanţă la caz.

Sub acest obiectiv, se constată că instanţa de insolvabilitate nu a supus verificării contribuţia fiecărei părţi în litigiu la edificarea construcţiei din or. Cricova, str. Chişinăului 82, dar a constatat neexecutarea obligaţiilor asumate în temeiul contractului de societate civilă din 12 mai 2012, doar din partea SRL „Diaolcor- Com”, considerînd, în acelaşi timp, întemeiată neexecutarea de către SRL „Rom- Prim” în procedura de executare a planului, a obligaţiei corelative de a participa la edificarea construcţiei din mun. Chişinău, or. Cricova, str. Chişinăului 82 cu un aport în mărime de 5 125 262 lei, fără a ţine cont în acest sens de prevederile contractuale, şi anume pct. 2.2. care stabileşte scopul comun a părţilor contractante de a finisa construcţia blocului locativ care se află în or.

Cricova, str. Chişinăului 82, precum şi de prevederile Capitolului XXVIII al Codului civil, care reglementează aspecte ce ţin de contractul de societate civilă. La fel se constată a fi neînţeleasă şi lipsită de suport logic reţinerea primei instanţe, care pe de o parte constată drept neîntemeiat argumentul SRL „Diaolcor- Com” cu referire la faptul că a efectuat lucrări de construcţie la imobilul din or. Cricova, str. Chişinăului 82, după cum s-a angajat prin contractul de societate civilă în suma pretinsă de 3 110 441,39 lei, iar pe de altă parte conchide că aceasta a investit în blocul locativ doar suma de 2 394 657 lei, restul fiind investiţi în magazin, în final însă concluzionînd că SRL „Rom-Prim” în procedura de executare a planului, urmează să restituie în folosul SRL „Diaolcor-Com” aportul investit în societatea civilă sub formă de lucrările efectuate şi serviciile prestate în sumă de 1 686 987,98 lei.

Or, în cazul în care instanţa a concluzionat despre executarea de către SRL „Diaolcor-Com” preponderent a lucrărilor de construcţie şi montaj la magazinul cu nr. cadastral 3156101.144.07.001, parte integrantă a blocului de locuit din str. Chişinăului 82, or. Cricova, urma în mod obligatoriu să constate care a fost nivelul şi valoarea investiţiei în acest bun imobil şi dacă aceasta depăşeşte valoarea lucrărilor de construcţie şi montaj executate de către SRL „Diaolcor-Com” la blocul locativ litigios.

Astfel fiind, atât timp cât nu s-a dat nici o apreciere probelor administrate la materialele cauzei, şi anume: proceselor-verbale de recepţie a lucrărilor şi facturilor fiscale semnate de ambele părţi, precum nu s-a expus instanţa nici într-un mod asupra volumului distinct de lucrări executate de SRL „Diaolcor-Com”, concluziile instanţei materializate în hotărârea contestată sunt eronate şi bazate pe aprecierea arbitrară a probelor fapt ce a dus la soluţionarea greşită a pricinii. Mai mult că la judecarea cauzei nu a fost dată nici o apreciere depoziţiilor specialistului ce a întocmit raportul de evaluare nr. 07/02-2013 din 25 februarie 2013, efectuat de către SRL „Conestim” şi reţinut de prima instanţă la adoptarea soluţiei, potrivit căruia valoarea de deviz a lucrărilor de construcţie la obiectul din str. Chişinăului 82 or.

Cricova cu nr. cadastral 3156101.144.07 ar constitui doar suma de 1 686 988 lei, care a confirmat că evaluarea s-a efectuat în lipsa tuturor actelor: 8 proceselor-verbale de recepţie a lucrărilor, facturilor fiscale şi de achiziţie a materialelor de construcţie, această evaluare fiind efectuată doar în baza actelor puse la dispoziţia evaluatorului de către SRL „Rom-Prim” în procedura de executare a planului.

De altfel, la caz se constată a fi nemotivată hotărîrea primei instanţe şi în partea admiterii pretenţiilor SRL „Rom-Prim” în procedura de executare a planului, cu privire la încasarea din contul SRL „Diaolcor-Com” a penalităţii de întârziere contractuale indicată la pct. 5.2 din contractul de societate civilă din 12 mai 2012 în mărime de 0,1% din suma presupusului aport nevărsat pentru fiecare zi de întârziere, nefiind clar care este baza legală şi criteriile din care a reieşind instanţa la stabilirea sumei ce a fost încasată în beneficiul SRL „Rom-Prim” în procedura de executare a planului, cu titlu de penalitate.

Or, în scopul stabilirii temeiniciei sau netemeiniciei pretenţiilor înaintate în sensul enunţat, era indispensabil, alături de cele constatate, de a verifica temeiul legal al pretenţiilor cu privire la încasarea penalităţii, în baza probelor prezentate, şi prin prisma dispoziţiilor art. 268 lit. a) Cod civil, care stabileşte termenul de prescripţie pentru încasarea penalităţii, precum şi de a supune verificării aspectului d acă asupra cazului din speţă se distinge situaţia când sunt aplicabile prevederile normei citate. În conexiunea celor relatate se constată că prima instanţă nu a supus unei analize minuţioase şi nu a verificat aceste circumstanţe, care, însă, necesitau a fi examinate, prin prisma cadrului legal aplicabil la caz, întru clarificarea tuturor aspectelor importante pentru soluţionarea justă a pretenţiilor înaintate în cauza respectivă.

În aceste condiţii este evident că instanţa de judecată examinând pricina nu s-a pronunţat asupra tuturor aspectelor juridice, nu a stabilit cu certitudine circumstanţele importante întru soluţionarea justă a cerinţelor înaintate atît de către SRL „Rom- Prim” în procedura de executare a planului, cît şi de SRL „Diaolcor-Com”, situaţie care duce la imposibilitatea instanţei de recurs să exercite controlul judiciar asupra soluţiei date şi să verifice temeinicia şi legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege. Pe cale de consecinţă şi în sensul art. 6 alin. (1) al Convenţiei, instanţa de recurs ţine să menţioneze că instanţele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele pe care-şi întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale să precizeze noţiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse aprecierii.

De asemenea, noţiunea de proces echitabil impune ca instanţa de judecată să nu-şi motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esenţiale care-i sunt supuse aprecierii şi să nu se mulţumească de a proba pur şi simplu concluziile uneia dintre părţi. Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, a casa hotărârea primei instanţe şi a remite pricina spre judecare în prima instanţă. La judecarea pricinii, prima instanţa urmează să ţină cont de cele menţionate, creând condiţii obiective şi reale participanţilor la proces şi judecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată şi legală.

9 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Diaolcor- Com”, Se casează integral hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 25 mai 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspunderea Limitată „Rom-Prim” în procedura de executare a planului împotriva Societăţii cu Răspunderea Limitată „Diaolcor-Com” cu privire la rezoluţiunea contractului de societate civilă şi declararea nulităţii facturilor fiscale şi la acţiunea reconvenţională înaintată de către Societatea cu Răspundere Limitată „Diaolcor-Com” împotriva Societăţii cu Răspunderea Limitată „Rom-Prim” cu privire la rezilierea contractului de societate civilă cu restituirea aportului în societatea civilă, cu remiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, de un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî Oleg Sternioală Petru Moraru Iurie Bejenaru 10