2r-752/15 — Încasarea datoriilor contractuale

Curtea de Apel Bălţi Dosarul nr. 2r-752/15 Judecători: Iu.Grosu, A.Corcenco, D.Corolevschi Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 21 octombrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea judecînd recursul declarat de avocatul Lupacescu Veaceslav în interesele lui Brînză Ion, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a AEÎ „Prut- Varatic” împotriva lui Socoliuc Igor, Socoliuc Vasile, Socoliuc Mihail, Socoliuc Ira şi Brînză Ion privind încasarea datoriei, împotriva încheierii Curţii de Apel Bălţi din 23 iulie 2015, prin care a fost respinsă cererea de repunere în termen şi restituită cererea de apel ca depusă tardiv, CONSTATĂ: La 09.12.2013, AEÎ „Prut-Varatic” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Socoliuc Igor, Socoliuc Vasile, Socoliuc Mihail, Socoliuc Ira şi Brînză Ion privind încasarea datoriei contractuale şi a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 04 august 2014, cererea de chemare în judecată a fost admisă, fiind dispusă încasarea în mod solidar de la Socoliuc Igor, Socoliuc Vasile, Socoliuc Mihail, Socoliuc Ira şi Brînză Ion în beneficiul AEÎ „Prut-Varatic” împrumutul nerambursat în mărime de 250 000 lei, dobînda aferentă în sumă de 270 063 lei, penalitatea de întîrziere în sumă de 63 750 lei, taxa de stat în mărime de 17 514 lei, cheltuielile de asistenţă juridică în mărime de 8 000 lei şi cheltuielile de executare în mărime de 1 359 lei. La 05.09.2014, Socoliuc Igor, Socoliuc Vasile, Socoliuc Mihail şi Socoliuc Ira au depus apel împotriva hotărîrii instanţei de fond, iar prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 11.11.2014 cererea de apel a fost restituită aplenaţilor.

La 11.06.2015, Brînză Ion a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd repunerea cererii de apel în termen, admiterea apelului, casarea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani din 04 august 2014 cu remiterea cauzei la rejudecare în instanţa de fond într-un alt complet de judecată. În susţinerea cererii de repunere în termen a apelului, apelantul a invocat că nu a cunoscut despre emiterea hotărîrii contestate, deoarece nu a fost citat în mod legal, aflînd doar la 13.05.2015 despre adoptarea ei. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 23 iulie 2015, cererea de repunere în termen a fost respinsă, iar cererea de apel a fost restituită apelantului Brînză Ion ca fiind depusă tardiv. 1 Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a indicat prevederile art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, menţionînd că apelantul a declarat apel cu depăşirea termenului legal de 30 de zile, iar motivele de repunere în termen sunt neîntemeiate.

Considerînd ilegală încheierea instanţei de apel, la 07.08.2015, avocatul Lupacescu Veaceslav în interesele lui Brînză Ion a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii Curţii de Apel Bălţi din 23 iulie 2015 şi emiterea unei noi soluţii de repunere în termen a apelului. În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat ilegalitatea încheierii contestate, rezervîndu-şi dreptul de a prezenta argumente suplimentare după ce v-a lua cunoştinţă cu încheierea integrală. La 18.09.2015, AEÎ „Prut-Varatic” a prezentat referinţă pe marginea recursului declarat, prin care a solicitat respingerea lui. Potrivit art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Studiind materialele dosarului în raport cu criticile invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră recursul neîntemeiat şi pasibil de a fi respins din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să-l respingă şi să menţină încheierea. Încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele de drept procedural care reglementează acţiunile instanţei la acea fază a procesului şi cu aprecierea completă a tuturor probelor şi a circumstanţelor referitoare la termenul de declarare a apelului – motiv pentru care de către Colegiu este considerată legală şi întemeiată.

Potrivit art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen. Pornind de la prevederile normei de drept menţionate, Colegiul conchide că instanţa de apel corect a restituit cererea de apel apelantului Brînza Ion, or, aceasta nu a depus cererea de apel în termenul legal de atac, iar motivele de repunere în termen nu sunt întemeiate. În conformitate cu prevederile art. 362 alin. (1) şi (3) CPC, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel.

Repunerea în termen de apel se face de către instanţa de apel în cazurile şi în ordinea prevăzute de art.116. Potrivit art. 116 alin. (1) şi (3) CPC, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Analizînd circumstanţele speţei prin prisma normelor de drept evocate, Colegiul conchide că recurentul nu a demonstrat prin înscrisuri probatoare temeinicia omiterii termenului de atac cu apel. Or, invocarea de către recurentul-apelant că nu a depus apelul în termen din motivul necunoaşterii despre emiterea hotărîrii, nu poate fi reţinut ca atare.

2 Astfel, după cum atestă actele cauzei, hotărîrea Judecătoriei Rîşcani a fost emisă la 04.08.2014 (f.d. 175), dispozitivul fiind expediat părţilor, inclusiv lui Brînză Ion, la 11.08.2014 (f.d. 181) şi recepţionat de către acesta la 14.08.2014 (f.d. 183) Potrivit art. 111 alin. (3) CPC, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiţionat începutul lui. Pornind de la prevederile normei de drept menţionate, Colegiul constată că termenul de atac cu apel de 30 zile a început să curgă la 05.08.2014, iar ultima zi a acestui termen a fost data de 03.09.2014.

Cererea de apel a fost depusă la data de 11.06.2015 (f.d. 227), adică mult după expirarea termenului de 30 zile. În acest sens, instanţa de apel corect a respins argumentele apelantului privind repunerea în termen a cererii de apel, deoarece Brînză Ion a cunoscut despre emiterea hotărîrii instanţei de fond încă la 14.08.2015. Mai mult ca atît, Brînză Ion a recepţionat la 18.09.2014 şi încheierea de a nu da curs apelului declarat de Socoliuc Igor, Socoliuc Vasile, Socoliuc Mihail şi Socoliuc Ira (f.d. 204), iar ulterior, la 21.11.2014, a recepţionat şi încheierea de restituire a apelului (f.d. 222), ceea ce denotă cu certitudine că recurentul-apelant a cunoscut despre adoptarea hotărîrii de către instanţa de fond cu mult înainte decît data invocată.

La caz, Colegiul notează că, o astfel de soluţie este compatibilă cu respectarea garanţiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, avînd în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămînerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărîrii judecătoreşti emise în instanţa de fond şi ar leza, în acest mod, principiul securităţii raporturilor juridice.

În hotărîrea CEDO pronunţată în cauza Ponomaryov vs Ucraina (3 aprilie 2008), Curtea Europeană a notat că, deşi în speţă nu era vorba despre desfiinţarea unei hotărîri judecătoreşti definitive şi irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanţe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuşi, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrînge principiul securităţii raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. Reglementări similare au fost statuate de către Înalta Curte şi în cauzele Ceachir vs Moldova, Popov vs Moldova şi Melnic vs Moldova, în care s-a menţionat că prin neaducerea vre-unui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către părţi a unui act procedural, instanţele judecătoreşti naţionale au încălcat drepturile reclamanţilor la un proces echitabil.

În acest context, argumentele invocate de recurent nu se încadrează în temeiurile de casare a încheierii recurate. În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată netemeinicia motivelor invocate de către recurent în cererea de recurs. 3 Ţinînd cont de cele expuse şi în temeiul art. 427 lit. a) CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se respinge recursul declarat de avocatul Lupacescu Veaceslav în interesele lui Brînză Ion. Se menţine încheierea Curţii de Apel Bălţi din 23 iulie 2015, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a AEÎ „Prut-Varatic” împotriva lui Socoliuc Igor, Socoliuc Vasile, Socoliuc Mihail, Socoliuc Ira şi Brînză Ion privind încasarea datoriei.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecători Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 4