Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2ra-2440/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
21 octombrie 2015
Părțile
Zacutelu Vladislav vs II ILMI Gindea si Dodu Vitalie
Pe scurt
Temeiurile inadmisibilitatii recursului

2ra-2440/15 — Repararea prejudiciului material

prima instanţă: D. Dulghieru dosarul nr. 2ra-2440/15 instanţa de apel: I. Cimpoi, N. Simciuc, N. Craiu ÎNCHEIERE 21 octombrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Iuliana Oprea, Iurie Bejenaru examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de avocatul Marchitan Vadim în interesele recurentului Dodu Vitalie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Zacuţelu Vladislav împotriva ÎI ,,ILMI Gîndea”, intervenient accesoriu Dodu Vitalie cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 iunie 2015, prin care s-a respins apelul declarat de avocatul Marchitan Vadim în interesele lui Dodu Vitalie, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 06 februarie 2015, c o n s t a t ă La 29 mai 2013, reprezentantul lui Zacuţelu Vladislav, avocatul Mardari Alexandru a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎI „ILMI Gîndea”, intervenient accesoriu Dodu Vitalie cu privire la repararea prejudiciului material. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 01 iunie 2012 s-a produs un accident rutier cu implicarea automobilului „Fiat Marengo”, n/î ST AP 137, condus de către Zacuţelu Vladislav şi autocarul „Daimler Benz”, cu n/î CKL 246, condus de către Dodu Vitalie, angajat în funcție de șofer al ÎI „ILMI Gîndea”, ultimul, potrivit procesului-verbal cu privire la contravenție MAI 01605258, fiind recunoscut vinovat de comiterea accidentului vizat.

În rezultatul producerii accidentului indicat, automobilul reclamantului a fost deteriorat esențial, fapt confirmat prin procesul-verbal de constatare a pagubelor din 05 iunie 2012, întocmit de către inginerul SA „Donaris Group”, iar costul reparaţiei acestuia a fost estimat la suma de 33 842 lei. La cererea de despăgubire adresată de către Zacuţelu Vladislav, compania de asigurări SA „Donaris Group”, a cărei poliţă de asigurare a fost prezentată de către şoferul Dodu Vitalie în momentul producerii accidentului, a refuzat despăgubirea de asigurare pe motivul că contractul de asigurare pentru autocarul implicat în accident era încheiat între SRL „Intertranscar” şi SA „Donaris Group”, însă la momentul producerii accidentului acesta se afla în posesia şi proprietatea ÎI „ILMI Gîndea”, fapt confirmat inclusiv prin adeverinţa nr. 902VP eliberată de către Direcţia înregistrare a transportului şi calificarea conducătorilor auto.

În conformitate cu prevederile art. art. 1398, 1410 Cod civil, solicită încasarea în mod solidar din contul pîrîţilor ÎI „ILMI-Gîndea” şi Dodu Vitalie a prejudiciului material cauzat în rezultatul producerii accidentului. La 17 octombrie 2014 reclamantul, prin intermediul avocatului său Mardari Alexandru a depus o cerere de concretizare a pretenţiilor şi a solicitat încasarea doar din contul pîrîtului ÎI ,,ILMI Gîndea” a prejudiciului cauzat în rezultatul producerii accidentului rutier, atribuindu-i lui Dodu Vitalie calitatea de intervenient accesoriu. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 06 februarie 2015, acţiunea a fost respinsă. Totodată s-au încasat din contul lui Zacuţelu Vladislav în beneficiul lui Dodu Vitalie cheltuielile de asistenţă juridică în mărime de 2500 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 iunie 2015, a fost respins apelul declarat de reprezentantul lui Dodu Vitalie, avocatul Marchitan Vadim, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 06 februarie 2015. La adoptarea soluției sale instanța de apel a invocat că, în conformitate cu prevederile art. 60 CPC în afară de drepturile specificate la art. 56 CPC, părţile dispun de drepturi speciale. Reclamantul este în drept să modifice temeiul sau obiectul acţiunii, să mărească ori să reducă cuantumul pretenţiilor în acţiune, ori să renunţe la acţiune. Pîrîtul este în drept să recunoască acţiunea. Părţile pot înceta procesul prin tranzacţie. Nu se consideră modificare a acţiunii dacă are loc: completarea temeiului acţiunii şi circumstanţelor, extinderea sau reducerea pretenţiilor în acţiune sau a pretenţiilor accesorii, solicitarea compensării valorii obiectului pierdut sau pierit, înlocuirea acţiunii în constatare prin acţiune în realizare.

Instanţa judecătorească nu este în drept să modifice din oficiu temeiul sau obiectul acţiunii. Potrivit art. 96 CPC instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile ei de asistenţă juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile. Cheltuielile menţionate se compensează părţii care a avut cîştig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat. Prima instanţă în motivarea cerinţei de încasare în beneficiul lui Dodu Vitalie a cheltuielilor de asistenţă juridică în mărime de 2500 lei, dar nu de 5000 lei, potrivit bonului de plată, a indicat că s-a luat în considerare că acţiunea a fost respinsă, iar Dodu Vitalie, o perioada a deţinut calitatea procesuală de pîrît, astfel s-a considerat că suma de 2 500 lei este necesară, rezonabilă si reală.

Instanţa de apel, reieşind din prevederile legale expuse, consideră corectă concluzia primei instanţe, sau din materialele dosarului rezultă că avocatul lui Dodu Vitalie a fost prezent la 6 şedinţe de judecată, dintre care 3 sunt pînă la schimbarea calităţii procesuale a lui Dodu Vitalie din pîrît în intervenient accesori. La 15 iulie 2015 avocatul Marchitan Vadim în interesele recurentului Dodu Vitalie a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 iunie 2015 şi hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 06 februarie 2015, solicitînd admiterea 2 recursului, casarea deciziei instanței de apel şi hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîrii de admiterea a acţiunii integral.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, decizia instanței de apel şi hotărîrea primei instanţe sunt emise ilegal şi neîntemeiate, contrar legislației in vigoare, fără a constata şi elucida toate împrejurările şi circumstanțele cauzei, cu aplicarea eronată a normelor dreptului material şi procedural. Mai mult ca atît invocă recurentul că, prima instanță fără temei legal, a schimbat calitatea procesuala a lui Dodu Vitalie din pîrît în intervenient accesoriu. Susține recurentul că, prima instanţă ilegal a admis schimbarea calității procesuale de pîrît în intervenient accesoriu a lui Dodu Vitalie în baza unei cereri de concretizare a pretențiilor, fără să fie emisă o încheiere în acest sens.

Ori, prin acest procedeu, instanța de fond, de facto a încetat procesul în privința lui Dodu Vitalie - nefiind emisă nici o încheiere de încetare a procesului, contrar art. 212 al. (3) şi (5) CPC. Consideră recurentul că, prin procedeele efectuate de reclamant şi admise de instanța de fond procesul pornit împotriva lui Dodu Vitalie nu are nici o soluție finală prevăzută de lege, iar reclamantului „de iure” i se dă șansa de a mai atrage încă o dată în proces pe Dodu Vitalie în calitate de pîrît, avînd același temei, obiect şi pretenții. Solicită recurentul de a modifica partea introductivă, descriptivă, motivarea şi dispozitivul hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 06 februarie 2015 şi a deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2015 cu introducerea în locul sintagmei „intervenient accesoriu Dodu Vitalie” a sintagmei „pîrîtul Dodu Vitalie”.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art. 432 CPC, părțile şi alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către avocatul Marchitan Vadim în interesele recurentului Dodu Vitalie, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurentului se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanțelor de fapt a cauzei, iar argumentele invocate în recursul declarat de către avocatul Marchitan Vadim în interesele recurentului Dodu Vitalie, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi 3 în instanţa de apel fiind supuse dublului grad de jurisdicție şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către avocatul Marchitan Vadim în interesele recurentului Dodu Vitalie ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Recursul declarat de către avocatul Marchitan Vadim în interesele recurentului Dodu Vitalie se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea Iurie Bejenaru 4

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.