2ra-1635/15 — Demolarea construcţiei

dosarul nr.2ra-1635/15 Judecătoria Buiucani Judecător: Galina Moscalciuc Curtea de Apel Chișinău Judecători: Nina Traciuc, Marian Anton, Iurie Cotruță Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 21 octombrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat, Ion Druţă, Vladimir Timofti, Iuliana Oprea judecînd recursul declarat de către Copița Grigore, Copița Nicoale, Vremea Natalia şi Dreavo Evdochia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Roşior Igor către Copița Grigore, Copița Natalia, intervenienţi accesorii Vremea Natalia şi Dreavo Evdochia, privind demolarea construcţiei şi cererea de chemare în judecată depusă de Copița Grigore către Roşior Igor, Roşior Liuba, intervenienţi accesorii Vremea Natalia şi Dreavo Evodchia, Primăria or.

Durleşti, Consiliul or. Durleşti şi Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău, privind recunoaşterea ca constructor de bună-credinţă, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 ianuarie 2015, c o n s t a t ă: La 01.09.2010, Roşior Igor s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva lui Copiţa Grigore şi Copița Natalia, intervenienţi accesorii Vremea Natalia şi Dreavo Evdochia, prin care a solicitat instanţei demolarea construcţiei efectuate de către pîrîtul Copița Grigore pe lotul de teren situat în mun. Chişinău, or. Durleşti, str. M. Odatiuc, 57, ce-i aparţine cu drept de proprietate privată şi de care se foloseşte fără drept şi încasarea din contul pîrîtului a tuturor cheltuielilor de judecată ce vor fi suportate în proces.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că deţine cu drept de proprietate terenul pentru construcţie locativă situat în mun. Chişinău, or. Durleşti, str. M. Odatiuc, 57 cu suprafaţa de 0,0503 ha, cu numărul cadastral 0121106087 în baza contractului de vînzare-cumpărare nr. 1-4889 din 08.10.2004. Susţine reclamantul că pîrîţii, fiind proprietarii terenului învecinat din str. M. Odatiuc, 55 cu suprafaţa de 0,0501 ha, cu numărul cadastral 0121106086, în anul 2006 au început construcţia unei case de locuit, iar în anul 2008, avînd intenţia de a începe construcţia proprie, reclamantul a depistat că pîrîţii au depăşit hotarul terenului său. La 25.05.2011, Copița Grigore a înaintat o cerere de chemare în judecată împotriva lui Roşior Igor şi Roşior Liuba, intervenienţi accesorii Vremea Natalia şi Dreavo Evodchia, Primăria or.

Durleşti, Consiliul or. Durleşti şi OCT Chişinău, 1 prin care a solicitat recunoașterea ca constructor de bună-credință a casei de locuit din or. Durlești, str. M. Odatiuc, 55, cu suprafața la sol de 72 m2, construită parțial pe terenul cu suprafața de 0,0503 ha cu numarul cadastral 0121106087, ce aparține cu drept de proprietate lui Roșior Igor și Roșior Liuba şi încasarea din contul pîrîţilor a cheltuielilor de judecată în formă de taxă de stat şi cheltuielile de asistenţă juridică. În motivarea cererii, reclamantul a indicat că, la 28.12.2005 a devenit proprietarul terenului situat în mun. Chişinău, or. Durleşti, str. M. Odatiuc, 55, cu suprafața de 0,0501 ha, în temeiul contractului nr. 12470, pe care nu era edificată nici o construcţie, la fel ca şi pe terenurile învecinate, iar în luna martie 2006 s-a adresat către Primărie cu solicitarea de stabilire în natură a hotarelor terenului, fiind demarcate hotarele lotului cu suprafaţa de 0,0501 ha.

Mai indica reclamantul că în mai 2006, în temeiul autorizaţiei de construcţie nr. 425 din 18.01.2006, a început lucrările de construcţie, realizate în anii 2006- 2007, perioadă în care nu a fost atenţionat despre efectuarea lucrărilor pe alt teren, iar în vara anului 2008, s-a prezentat pîrîtul, care i-a declarat că efectuează construcţia pe terenul ce-i aparţine. Invocînd prevederile art. 329 Cod civil, reclamantul afirmă că a acţionat cu bună-credinţă, deoarece nu cunoştea că realizează construcţia pe teren străin, nefiind atenţionat de cineva. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 20 februarie 2013, pricinile iniţiate la cererile de chemare în judecată depuse de Roşior Igor şi Roşior Liuba şi de către Copița Grigore au fost conexate într-un proces.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 17 iulie 2014, cererea de chemare în judecată depusă de Roşior Igor şi Roşior Liuba a fost respinsă, iar cererea de chemare în judecată depusă de Copița Grigore a fost admisă, fiind dispusă recunoaşterea lui Copiţa Grigore ca constructor de bună credinţă a casei de locuit din or. Durleşti str. M.Odatiuc nr.55, cu suprafaţa la sol de 72 m2, construită parţial pe terenul cu suprafaţa de 0,0503 ha, cu nr.cadastral 0121106087, ce aparţine cu drept de proprietate lui Roşior Igor Eremia şi Roşior Liuba Vasile. Totodată, s-a dispus încasarea în mod solidar de la Roşior Igor şi Roşior Liuba în beneficiul lui Copiţa Grigore 100 lei - taxa de stat.

În susţinerea soluiţiei adoptate, instanţa de fond a invocat prevederile art. 1 din Primul Protocol Adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, art. 46 alin. (1) şi (2) din Constituţia RM, art. 315 şi 316 CC, menţionînd că determinarea hotarelor terenului procurat de Copiţa Grigore a fost efectuată la faţa locului de reprezentantul Primăriei or. Durleşti, iar primul a edificat construcţia acţionînd cu bună credinţă, fără a cunoaşte că a executat construcţia parţial pe teren străin. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, la 13.08.2014, Roşior Igor a contestat-o cu apel, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 17 iulie 2014, cu emiterea unei noi hotărîri privind admiterea acţiunii sale şi respingerea acţiunii lui Copița Grigore ca neîntemeiată. În motivarea apelului declarat, apelantul a indicat că în baza contractului de vînzare- cumpărare din 08.10.2004, înregistrat la notarul Florea Maria cu numărul 1-4889, a devenit proprietarul lotului de pămînt cu destinaţia de construcţie, situat în mun. Chişinău, or. Durleşti, str. M.Odatiuc, 57, cu suprafaţa de 0,0502 ha, cu numărul cadastral 0121106087. După procurarea acestuia şi înregistrarea la OCT a plecat la muncă peste hotare pentru a obţine bani pentru construcţia casei de locuit 2 pe terenul susmenţionat. A invocat apelantul că la întoarcere a depistat că vecinul Copiţa Grigore, care este proprietarul lotul situat în mun.

Chişinău, or. Durleşti, str. M.Odatiuc, 55, şi-a construit casa de locuit parţial pe terenul ce-i aparţine cu drept de proprietate, ocupînd astfel o suprafaţă de 0,0378 ha, lăsînd liber fară construcţii suprafaţa de 0,0124 ha, fapt confirmat prin extrasul din Registrul bunurilor imobile, eliberat de OCT Chişinău, actul de predare-primire şi schema de stabilire a hotarelor lotului de pămînt cu suprafaţa de 0,0502 ha, cu numărul cadastral 0121106087 de către reclamant, planul geometric al lotului de pămînt ce-i aparţine, planul acestui teren. A afirmat apelantul că de nenumărate ori s-a adresat către pîrît pentru a soluţiona întrebarea pe cale paşnică, însă nu a găsit limbă comună şi a fost nevoit să se adreseze în instanţa de judecată cu o cerere privind înlăturarea încălcărilor, ce nu sunt legate de privarea de posesiune.

Consideră apelantul că cerinţele lui Copiţa Grigore sunt inventate, nu corespund Legii în vigoare şi nu pot fi satisfăcute, dat fiindcă în cererea de bază Copiţa Grigore îşi întemeiază cerinţele pe prevederile art. 867 contractul de împrumut, 871 alin. (l) restituirea împrumutului, 872 efectele nerestituirii împrumutului, 619 alin. (2) dobînda de întîrziere din Codul civil, astfel de raporturi juridice civile nefiind constituite între părţi. Mai indică apelantul că dispoziţiile art. 329 alin. (l) Cod civil, la care fac referinţă reclamanţii în cererea reconvenţională, nu au nimic în comun cu situaţia de fapt şi nu se referă la prezentul caz, fiind interpretate eronat dispoziţiile legale de intimaţi şi reprezentaţii acestora.

Afirmă apelantul că intimatul Copiţa Grigore nu dispune de actul de predare- primire a lotului de pămînt al cărui proprietar este şi nu este clar cum dînsul a stabilit hotarele terenului său şi a purces la edificarea casei de locuit pe lotul ce nu- i aparţine. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 ianuarie 2015, a fost admisă cererea de apel depusă de Roșior Igor, casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 17 iulie 2014, fiind pronunțată o nouă hotărîre prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Copița Grigore către Roşior Igor, Roşior Liuba, intervenienţi accesorii Vremea Natalia şi Dreavo Evodchia, Primăria or. Durleşti, Consiliul or. Durleşti şi OCT Chişinău, privind recunoaşterea ca constructor de bună-credinţă a fost respinsă, iar cererea de chemare în judecară înaintată de Roşior Igor către Copița Grigore, Copița Natalia, intervenienţi accesorii Vremea Natalia şi Dreavo Evdochia, privind demolarea construcţiei a fost admisă.

S-a obligat Copița Grigore să demoleze construcțiile efectuate pe lotul de teren situat în mun. Chișinău, or. Durlești, str. M.Odatiuc, 57, cu numarul cadastral 0121106087, cu suprafața de 0,0503 ha, ce aparține lui Roșior Igor. În susţinerea soluţiei adoptate, instanţa de apel a conchis că realizarea unei construcţii de către intimaţii Copiţa Grigore şi Copiţa Natalia parţial pe terenul cu numărul cadastral 0121106.087, ce aparţine apelantului Roşior Igor, constituie o încălcare a dreptului de proprietate al lui Roşior Igor şi Roşior Liuba asupra terenului dat, deoarece intimaţii nu au dispus de nici un temei legal, contractual sau de altă natură, pentru a ocupa terenul cu suprafaţa de 0,0378 ha, din terenul ce-i aparţine apelantului.

La data de 27 martie 2015, Copița Grigore, Copița Natalia, Vremea Natalia şi Dreavo Evdochia au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd 3 admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 ianuarie 2015 și menținerea hotărîrii Judecătoriei Buiucani din 17 iulie 2014. În motivarea recursului, recurenții au invocat încălcarea și aplicarea eronată de către instanţa de apel a normelor de drept material și normelor de drept procedural, precum și neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată. Indică că Copița Grigore a efectuat construcția acționînd cu bună-credință, necunoscînd că execută construcția pe teren străin și totodată nefiind atenționat de nimeni de acest fapt.

Susţin recurenții că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată art. 390 Cod civil și a aplicat legea care nu trebuia să fie aplicată art. 603 Cod civil. Menționează că instanța de apel fără careva suport legal a concluzionat că existența certificatului de urbanism și a autorizației de construcție nu-i acordă careva bună-credință lui Copița Grigore, cu toate că construcția/edificarea casei de locuit nu putea fi efectuată în lipsa acestora. Consideră că instanța de apel, a interpretat eronat legea materială și anume art.19 a Legii cadastrului bunurilor imobile. Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul declarat de Copița Grigore, Copița Nicoale, Vremea Natalia şi Dreavo Evdochia a fost considerate admisibil şi transmise spre examinare într-un complet din 5 judecători.

Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în instanţa de apel şi verificînd, în limitele invocate în recurs, legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide că acesta urmează să fie admis, pornind de la următoarele. În conformitate cu art. 445 alin (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. Din materialele dosarului rezultă că, Roşior Igor s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Copiţa Grigore şi Copița Natalia, intervenienţi accesorii Vremea Natalia şi Dreavo Evdochia, prin care a solicitat demolarea construcţiei efectuate de către pîrîtul Copița Grigore pe lotul de teren situat în mun.

Chişinău, or. Durleşti, str. M. Odatiuc, 57, ce-i aparţine cu drept de proprietate privată şi de care se foloseşte fără drept. Copița Grigore a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva lui Roşior Igor şi Roşior Liuba, intervenienţi accesorii Vremea Natalia şi Dreavo Evodchia, Primăria or. Durleşti, Consiliul or. Durleşti şi OCT Chişinău, prin care a solicitat recunoașterea ca constructor de bună-credință a casei de locuit din or. Durlești, str. M. Odatiuc, 55, cu suprafața la sol de 72 m2, construită parțial pe terenul cu suprafața de 0,0503 ha cu numarul cadastral 0121106087, ce aparține cu drept de proprietate lui Roșior Igor și Roșior Liuba Cererile de chemare în judecată menţionate au fost conexate spre examinare într-un singur proces.

Prima instanţă, fiind investită cu examinarea pricinii, a ajuns la concluzia de a respinge cererea înaintată de Roşior Igor ca fiind neîntemeiată şi de a admite acţiunea înaintată de Copița Grigore. Instanţa de apel a casat hotărîrea instanţei de fond şi a pronunţat o hotărîre nouă prin care a admis acțiunea înaintată de Roşior Igor şi a respins cererea lui Copița Grigore. 4 Judecînd pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată că instanţa de apel a interpretat eronat normele de drept material, iar prima instanţă corect a ajuns la concluzia de a respinge acţiunea înaintată de Roşior Igor, însă ilegal a admis cererea de chemare în judecată a lui Copița Grigore.

În susţinerea opiniei enunţate, instanţa de recurs reţine următoarele circumstanţe de fapt şi de drept. La 08.10.2004, Roşior Igor şi Roşior Liuba au procurat terenul cu nr. cadastral 0121106.087 cu suprafaţa de 0,0503 ha din mun. Chişinău, or. Durleşti, str. M.Odatiuc, 57 (f.d. 5, 7, vol. I). La 28.12.2005, Copiţa Grigore şi Copiţa Natalia au devenit proprietarii terenului din mun. Chişinău, or. Durleşti, str. M.Odatiuc, 55, cu suprafaţa de 0,0501 ha şi nr. cadastral 0121106.086 (f.d. 9, vol. I). După cum rezultă din circumstanţele pricinii, nici pe aceste terenuri, nici pe terenurile din jur careva construcţii nu erau edificate. Potrivit afirmaţiei lui Copiţa Grigore, în luna martie anul 2006, s-a adresat la Primăria or.

Durleşti cu solicitarea de asigura prezenţa unui specialist pentru a indica la faţa locului care sînt hotarele lotului procurat. La indicaţiile persoanei care a fost la faţa locului, s-a stabilit care este terenul procurat cu suprafaţa de 0,0501 ha şi s-a depistat că vecinul lotului de pe adresa or. Durleşti, str. M. Odatiuc, 57 (ulterior s-a stabilit că acesta este Roşior Igor) a construit fundamentul gardului lotului său. Începînd cu luna mai anul 2006, în temeiul autorizaţiei de construcţie nr. 425 din 18.01.2006, Copiţa Grigore a început lucrările de construire a casei de locuit cu suprafaţa la sol de 72 m2, iar în luna octombrie anul 2007 lucrările au fost finisate. În acelaşi timp, în vara anului 2008, s-a prezentat Roşior Igor care a declarat că Copiţa Grigore a efectuat construcţia pe terenul lui.

Totodată, Colegiul constată că Roşior Igor doar în luna mai 2008, după ce a fost construită casa de către Copiţa Grigore, s-a preocupat de efectuarea unor măsurări pentru a determina din nou hotarele lotului său. În această ordine de idei, instanţa de recurs conchide că Copiţa Grigore a efectuat construcţia casei sale, acţionînd cu bună credinţă, deoarece nu cunoştea la acel moment că execută construcţia parţial pe terenul vecin şi totodată nefiind atenţionat de nimeni de acest fapt, adică nici de proprietarul terenului şi nici de organele abilitate de control Astfel, contrar concluziei instanţei de apel, Copiţa Grigore a dat dovadă de diligenţa necesară în raporturile civile, or, acesta a solicitat unui specialist al administraţiei publice locale să-i indice hotarele lotului său, ulterior obţinînd şi actele necesare edificării construcţiei.

Colegiul menţionează că anume acest aspect este determinant în justa soluţionare a litigiului dedus judecării, deoarece stabilirea hotarelor loturilor litigioase a generat apariţia conflictului. Deci, afirmaţiile lui Copiţa Grigore în acest sens, instanţa de recurs le reţine ca juste, deoarece sunt probate prin înscrisuri. În context, faptul că hotarele terenului lui Copiţa Grigore au fost stabilite de un specialist al Primăriei or. Durleşti în raport cu punctele de reper al terenului învecinat ce aparţine lui Roşior Igor, se confirmă prin prezenţa fundamentului gardului pe perimetrul lotului din str. M.Odatiuc, 57, or. Durleşti 5 Astfel, fiind convins de faptul că lotul de pămînt procurat de Copiţa Grigore nu încalcă drepturile vecinilor, în special al lui Roşior Igor, care şi-a determinat hotarele prin ridicarea fundamentului gardului, Copiţa Grigore a acţionat cu diligenţă.

Potrivit art. 329 alin. (1) CC, construcţiile şi lucrările subterane sau de la suprafaţa terenului sînt prezumate a fi făcute de proprietarul terenului pe cheltuiala sa şi îi aparţin acestuia pînă la proba contrară. Prin lucrări se înţeleg plantarea, precum şi amenajările aduse unui teren care nu se încorporează în mod durabil în acesta. (3) În cazul în care construcţiile sau lucrările sînt făcute de un terţ, proprietarul terenului are dreptul să le ţină pentru sine sau să oblige terţul să le ridice pe cheltuială proprie şi să repare daunele cauzate. Dacă păstrează construcţiile sau lucrările făcute de un terţ, proprietarul este obligat să plătească, la alegere, valoarea materialelor şi costul muncii ori o sumă de bani egală cu creşterea valorii terenului.

(4) În cazul în care construcţiile sau lucrările sînt făcute de un terţ de bună- credinţă, proprietarul de teren nu poate cere ridicarea lor şi este obligat să plătească, la alegere, valoarea materialelor şi costul muncii sau o sumă de bani echivalentă creşterii valorii terenului. Prin urmare, Colegiul conchide că instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Potrivit art. 390 alin. (1) CC, dacă proprietarul unui teren, cu ocazia ridicării unei construcţii, a construit dincolo de limita terenului său, fără a i se putea imputa premeditarea sau culpa gravă, vecinul trebuie să tolereze încălcarea hotarului dacă nu a obiectat pînă sau imediat după depăşirea limitei. Pornind de la circumstanţele cauzei în raport cu normele de drept evocate, lui Copita Grigore nu i se poate imputa premeditarea sau culpa gravă, iar Roşior Igor trebuie să tolereze încălcarea hotarului, deoarece nu a obiectat pînă sau imediat după depăşirea limitei.

Instanţa de apel a concluzionat că nu poate fi aplicat art. 390 CC, deoarece Copiţa Grigore a acţionat din culpă gravă, care în conformiate cu art. 603 CC este imprudenţă sau neglijenţă substanţială. Or, concluzia instanţei de apel în privinţa imposibilităţii aplicării art. 390 CC nu a fost motivată, făcîndu-se trimitere doar la lipsa diligenţei. Mai mult ca atît, prevederile art. 603 CC nu sunt aplicabile speţei, deoarece această normă reglementează vinovăţia debitorilor în raporturi obligaţionale. În acelaşi timp, instanţa de apel a menţionat că Copiţa Grigore nu a contestat planul lotului şi planul geometric, inacţiune ce menţine prezumţia de legalitate a acestora, deoarece au fost întocmite în conformitate cu art. 18 şi 19 a Legii cadastrului bunurilor imobile şi Instrucţiunea cu privire la modul de elaborare şi actualizare a planurilor cadastrale şi geometrice, aprobată prin Ordinul Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru nr. 140 din 06.08.2012.

În primul rînd, nu se indică care anume plan al lotului şi plan geometric, sub care număr şi din care dată, este analizat şi apreciat. Într-al doilea rînd, aşa cum s-a menţionat şi mai sus, acţiuni privind delimitarea terenului său de către Roşior Igor au fost întreprinse abia în 2008, planurile menţionate fiind întocmite după acea dată, adică după edificarea construcţiei de către Copiţa Grigore, respectiv, nu-i poate fi imputată ultimului neglijenţa, rea-credinţa sau lipsa de dilijenţă la efectuarea construcţiei. 6 Or, toate aceste aspecte au fost neglijate de către instanţa de apel, catalogînd actele prezentate de Roşior Igor ca avînd forţă probantă dinainte stabilită şi mai valoroasă decît argumentele şi probele prezentate de Copiţa Grigore.

La fel, Curtea de Apel Chişinău a menţionat că planul lotului şi planul geometric a fost perfectat în conformitate cu Instrucţiunea cu privire la modul de elaborare şi actualizare a planurilor cadastrale şi geometrice, aprobată prin Ordinul Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru nr. 140 din 06.08.2012. Însă, actul de predare-primire şi planurile prezentate de Roşior Igor sunt datate cu luna mai 2008, adică cu patru ani mai înainte de aprobarea Instrucţiunii din 06.08.2012. Totodată, actul prezentat de Roşior Igor de predare-primire a terenului, a fost semnat de întreprinderea care a efectuat măsurările cadastrale (ea fiind îputernicită doar să constate situaţia - art. 19 a Legii cadastrului bunurilor imobile), cu toate că dreptul de a semna acte de transmitere a terenurilor îl au doar autorităţile publice locale la atribuirea loturilor de pămînt conform competenţei lor, sau persoanele care înstrăinează loturile deţinute cu drept de proprietate privată.

Instanţa de recurs apreciază critic şi concluzia instanţei de apel cum că Copiţa Grigore nu dispune de acte de stabilire a hotarelor prin marcarea acestora la faţa locului prin puncte de hotar în conformitate cu art. 19 a Legii cadastrului bunurilor imobile, ceea ce exclude buna credinţă a lui Copiţa Grigore. Or, instanţa de apel a omis ori a neglijat faptul că şi Roşior Igor nu dispune de astfel de acte, el edificînd fundamentul gardului/hotarului terenului său în afara terenului pe care a fost construită casa de către Copiţa Grigore şi a perfectat un act de constatare doar în luna mai 2008, adică după edificarea casei de locuit de către Copiţă Grigore.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că instanţa de apel ilegal a adoptat soluţia de admitere a cerinţei lui Roşior Igor către Copița Grigore, Copița Natalia, intervenienţi accesorii Vremea Natalia şi Dreavo Evdochia, privind demolarea construcţiei, iar instanţa de fond corect a respins-o. În acelaşi timp, instanţa de recurs conchide că şi acţiunea înaintată de Copița Grigore către Roşior Igor, Roşior Liuba, intervenienţi accesorii Vremea Natalia şi Dreavo Evodchia, Primăria or. Durleşti, Consiliul or. Durleşti şi OCT Chişinău, privind recunoaşterea ca constructor de bună-credinţă, este neîntemeiată şi lipsită de suport juridic, respectiv urmează a fi respinsă, pornind de la următoarele.

Potrivit art. 10 alin. (1) CC, apărarea drepturilor civile încălcate se face pe cale judiciară. Potrivit art. 11 CC, apărarea dreptului civil se face prin: a) recunoaşterea dreptului; b) restabilirea situaţiei anterioare încălcării dreptului şi suprimarea acţiunilor prin care se încalcă dreptul sau se creează pericolul încălcării lui; c) recunoaşterea nulităţii actului juridic; d) declararea nulităţii actului emis de o autoritate publică; e) impunerea la executarea obligaţiei în natură; f) autoapărare; g) repararea prejudiciilor; h) încasarea clauzei penale; i) repararea prejudiciului moral; j) desfiinţarea sau modificarea raportului juridic; 7 k) neaplicarea de către instanţa de judecată a actului ce contravine legii emis de o autoritate publică; l) alte căi prevăzute de lege.

La caz, reclamantul Copiţa Grigore solicită recunoaşterea sa ca constructor de bună-credinţă. Or, legislaţia civilă nu reglementează o atare instituţie – constructor de bună- credinţă şi respectiv reclamantul nu poate pretinde apărarea dreptului său civil prin recunoaşterea unei atare calităţi. În acelaşi timp, acest comportament de bună-credinţă, care între altele a fost suficient de probat de către Copiţa Grigore la edificarea bunului său imobil, serveşte ca mijloc de probă în apărarea sa împotriva acţiunii lui Roşior Igor privind demolarea acestei construcţii. Astfel, Copiţa Grigore a demonstrat incontestabil că a acţionat cu bună- credinţă şi dilijenţa necesară, ceea ce exclude premeditarea sau culpa gravă la depăşirea limitelor terenului, situaţia expres prevăzută la art. 390 alin. (1) CC.

Totodată, pretinsa calitate de constructor de bună-credinţă, invocată prin prisma art. 329 alin. (4) CC, nu poate fi reţinută în sensul declarat, or, norma în cauză se referă la terţul de bună-credinţă care a efectuat construcţia, calitate pe care Copiţa Grigore a probat-o. La fel, instanţa de recurs constată că cerinţele reclamantului Copiţa Grigore nu pot fi încadrate nici prin prisma constatării faptelor cu valoare juridică, prevăzute la art. 281 CPC. Prin urmare, Colegiul conchide că acţiunea înaintată de Copița Grigore către Roşior Igor, Roşior Liuba, intervenienţi accesorii Vremea Natalia şi Dreavo Evodchia, Primăria or. Durleşti, Consiliul or. Durleşti şi OCT Chişinău, privind recunoaşterea ca constructor de bună-credinţă, este neîntemeiată şi urmează a fi respinsă, deoarece este lipsită de suport legal.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere că instanţa de apel a interpretat şi aplicat eronat eronat normele de drept material, iar prima instanţă corect a ajuns la concluzia de a respinge acţiunea înaintată de Roşior Igor, însă ilegal a admis cererea de chemare în judecată a lui Copița Grigore, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Copița Grigore, Copița Nicoale, Vremea Natalia şi Dreavo Eudochia, de a casa decizia instanţei de apel integral şi hotărîrea primei instanţe în partea admiterii acţiunii lui Copiţa Grigore şi de a adopta o hotărîre nouă în această parte de respingere a acţiunii.

Ţinînd cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se admite recursul declarat de Copița Grigore, Copița Nicoale, Vremea Natalia şi Dreavo Evdochia. Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 ianuarie 2015 şi hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 17 iulie 2014 în partea admiterii acţiunii lui Copița Grigore către Roşior Igor, Roşior Liuba, intervenienţi accesorii Vremea Natalia şi Dreavo Evodchia, Primăria or. Durleşti, Consiliul or. 8 Durleşti şi OCT Chişinău, privind recunoaşterea ca constructor de bună-credinţă şi se emite o hotărîre nouă în această parte de respingere a acţiunii ca neîntemeiată.

În rest, hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 17 iulie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Roşior Igor către Copița Grigore, Copița Natalia, intervenienţi accesorii Vremea Natalia şi Dreavo Evdochia, privind demolarea construcţiei şi cererea de chemare în judecată depusă de Copița Grigore către Roşior Igor, Roşior Liuba, intervenienţi accesorii Vremea Natalia şi Dreavo Evodchia, Primăria or. Durleşti, Consiliul or. Durleşti şi Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău, privind recunoaşterea ca constructor de bună- credinţă, se menţine. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druţă Vladimir Timofti Iuliana Oprea 9