3ra-1279/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă, jud.: V. Negru dosarul nr. 3ra-1279/2015 instanţa de apel, jud.: N. Budăi, I. Muruianu, V. Pruteanu ÎNCHEIERE 21 octombrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Eduard Doncila, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Eduard Doncila împotriva ÎCS „Caz Natural Fenosa” SA, succesor în drepturi a ÎCS „Red Union Fenosa” cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 14 mai 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Eduard Doncila şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 05 februarie 2015 c o n s t a t ă La 25 mai 2013 reclamantul Eduard Doncila s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva ÎCS „Red Union Fenosa” SA privind anularea actului şi a facturii. În motivarea acţiunii Eduard Doncila a menţionat că, la 27 februarie 2013 de către lucrătorii ÎCS „Red Union Fenosa” SA a fost efectuat un control asupra contorului de energie electrică care se află în scara blocului unde locuieşte. Susţine că, în timpul cînd a ieşit din apartament pentru a pleca la serviciu a văzut colaboratorii ÎCS „Red Union Fenosa” SA care i-au comunicat că dispun de prescripţie pentru demontarea contorului, deoarece există suspiciuni în privinţa falsificării plombelor metrologice de stat, instalate pe contor.

După demontarea contorului, lucrătorii ÎCS „Red Union Fenosa” SA au pus contorul în pungă, iar talonul detaşabil cu număr a fost înmînat reclamantului. Conform spuselor colaboratorilor pînă la 01 martie 2013 urma să fie telefonat şi invitat la efectuarea expertizei. A mai indicat reclamantul că, la 12 martie 2013 a asistat la efectuarea expertizei asupra contorului electric, iar în urma efectuării expertizei s-a constatat că plombele contorului erau false. Reclamantul menţionează că, nu i-au fost prezentate probe cu privire la presupusa falsificare a plombelor, nu a fost efectuată o analiză comparativă a plombelor în cauză cu etalonul corespunzător de plombă. Mai mult ca atît, nu a fost dovedită intruziunea în dispozitivul de măsurare, iar dezasamblarea contorului a fost efectuată de către o persoană neautorizată, adică nu de către un expert ci de colaboratorul întreprinderii-furnizor al energiei electrice.

Susţine că, în rezultatul demontării, luând în consideraţie toate încălcările menţionate mai sus, a fost efectuată expertiza care nu a stabilit vre-o intruziune în dispozitivul de măsurare. Consideră reclamantul că, în aşa mod, şi în conformitate cu prevederile articolelor 512, 970 Cod civil, Regulamentul pentru furnizarea şi utilizarea energiei electrice, aprobat prin Hotărârea ANRE Nr. 393 din 15 decembrie 2010, pîrîtul nu avea temei legal pentru emiterea contului pentru energia electrică în cazul încălcării condiţiilor contractuale din 19 martie 2013 în sumă de 7 810,88 lei, având în vedere lipsa însuşi a faptului încălcării condiţiilor contractuale.

Reclamantul susţine că, prin acţiunile colaboratorilor ÎCS „Red Union Fenosa” SA au fost încălcate prevederile art. art. 163, 165 şi art. 167 din Regulamentul pentru furnizarea şi utilizarea energiei electrice, aprobat prin Hotărîrea ANRE nr. 393 din 15 decembrie 2010. A mai menţionat că, nu a fost dovedit pe deplin faptul încălcării contractului de furnizare a energiei electrice, prin urmare, pîrîtul nu avea temei legal pentru întocmirea actului nr. A 19955 din 27 februarie 2013 cu privire la constatarea încălcării condiţiilor contractuale. Solicită reclamantul anularea actului de depistare a încălcării clauzelor contractuale nr. A 19955 din 27 februarie 2013 şi a facturii de consum fraudulos cu NLC 2131893 din 19 martie 2013, în sumă de 7 810,88 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 05 februarie 2015 a fost respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de Eduard Doncila împotriva ÎCS „Caz Natural Fenosa” SA, succesor în drepturi a ÎCS „Red Union Fenosa” cu privire la contestarea actului administrativ. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Eduard Doncila la 06 martie 2015 a declarat apel, solicitînd casarea hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 mai 2015 a fost respins apelul declarat de Eduard Doncila şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 05 februarie 2015. La 28 iulie 2015 Eduard Doncila a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii.

În motivarea recursului a indicat că, instanţa de apel la adoptarea deciziei nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele cauzei, nu a aplicat legea care trebuia aplicată. Mai mult ca atît, a invocat recurentul că, atît instanţa de apel cît şi prima instanţă eronat au indicat că prin falsificarea sigiliilor aplicate la bornele contorului este posibilă intervenţia în interiorul contorului, fapt ce contravine raportului de expertiză din 20 iunie 2014 prin care s-a stabilit că fără deteriorarea sigiliului aplicat de către furnizor, nu este posibilă intervenţia în mecanismul contorului, totodată invocînd că, instanţele eronat au reţinut explicaţiile specialistului, deoarece acestea reprezintă nişte teorii.

Susţine recurentul că, materialele cauzei denotă cert că, de către expert a fost constată falsificarea sigiliilor verificatorului de stat, totodată nefiind constate careva implicări în mecanismul contorului cu scopul schimbării datelor de evidenţă a consumului de energie. Afirmă recurentul, că în cadrul şedinţelor nu a fost probat faptul că consumatorul a avut acces la contorul în cauză, dat fiind faptul că el este instalat în dulapul special închis cu lacăt, al căror chei le deţin doar colaboratorii ÎCS „Red Union Fenosa” SA. A mai indicat recurentul, că instanţele inferioare la examinarea litigiului nu a ţinut cont de încălcările admise de furnizor, prin ce eronat au respins cererea de chemare în judecată.

Examinînd temeiurile recursului declarat de către Eduard Doncila în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 432 CPC, alin. (2), (3) şi (4), se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Eduard Doncila nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se axează asupra fondului cauzei, referindu-se la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţa de apel şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, invocarea de către recurent a faptului că instanţa de apel a interpretat şi aplicat eronat normele de drept material şi procedural la judecarea pricinii este pur declarativă, doar pentru a se încadra în temeiurile declarării recursului. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casare a deciziei recurate şi urmează a fi respins.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu şi temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei degajate de CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell contra Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat deja în modul corespunzător. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Eduard Doncila ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de Eduard Doncila se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat