3r-211/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: D. Chistol dosarul nr. 3r-211/15 instanţa de apel: N. Cernat, A. Pahopol, L. Bulgac DECIZIE 15 octombrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chișca-Doneva examinând recursul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Floreni”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii pe Acţiuni „Centrala Electrică cu Termoficare nr. 2 din Chișinău” împotriva Primăriei mun.

Chișinău, intervenient accesoriu Societatea pe Acțiuni „Floreni” cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2015, prin care a fost respinsă cererea Societății pe Acțiuni „Floreni” cu privire la punerea pe rol a cererii de apel și amînarea examinării pricinii și restituită cererea de apel depusă de Societatea pe Acțiuni „Floreni” ca fiind depusă tardiv, c o n s t a t ă: La 11 decembrie 2014, SA „Centrala Electrică cu Termoficare nr. 2 din Chișinău” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău, intervenient accesoriu Societatea pe Acțiuni „Floreni” cu privire la contestarea actului administrativ.. În motivarea acţiunii a indicat că în urma unui control, efectuat de reprezentanții SA „Termocom” în sect.

Centru, în preajma blocului locativ 106/2, la intersecţia străzilor D. Cantemir - Ismail, s-a constatat faptul amplasării în zona de protecţie a reţelelor termice cu diametrul 300 mm, a unei gherete pentru comercializarea semipreparatelor din carne de pasăre în ambalaj şi ouă de găină. Invocă faptul că s-a stabilit, că activitatea de comerţ din construcţia dată este efectuată de către Societatea pe Acţiuni de Selecţie şi Hibrizarea Păsărilor „Floreni”, în baza Autorizaţiei pentru amplasarea şi funcţionarea unităţilor comerciale şi prestări servicii nr. 24378 din 23 august 2011, cu termenul de valabilitate de la 18 septembrie 2013 pînă la 25 iunie 2016, la eliberarea căreia Primăria mun. Chişinău, a ignorat faptul existenţei în teren a reţelelor termice.

Astfel, susține că au fost ignorate prevederile art. 17 din Legea cu privire la energetică nr. 1525-XIII din 19 februarie 1998, care stipulează, că obiectivele energetice au grad sporit de pericol. Pentru asigurarea exploatării lor în siguranţă, se stabilesc zone de protecţie. Orice lucrare în zona de protecţie se efectuează numai cu acordul întreprinderii sau organizaţiei energetice. La fel, invocă că au fost încălcate prevederile art. 31 din Legea cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării nr. 92 din 29 mai 2014 menționează că pentru a se asigura protecţia şi funcţionarea normală a reţelelor termice, pentru a se evita punerea în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului se stabilesc zone de protecţie a reţelelor termice.

În scopul protecţiei reţelelor termice, persoanelor fizice şi juridice li se interzice să limiteze ori să îngrădească prin împrejurări, prin construcţii ori în orice alt mod accesul la reţeaua termică a unităţii termoenergetice. Totodată, menţionează că s-au admis abateri inclusiv de la pct. 40, 41 al Regulamentului cu privire la furnizarea şi utilizarea energiei termice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 434 din 09 aprilie 1998, care prevede că este interzis ca pe traseele conductelor termice, inclusiv pe culoarele de acces, să se ridice construcţii, să se depoziteze materiale, să se execute lucrări subterane sau orice alte lucrări care ar dăuna exploatării şi ar bloca accesul la conducte şi la staţiile termice.

În cazul în care este necesar ca pe terenul pe care sînt amplasate instalaţiile termice de alimentare să se execute o construcţie, beneficiarul este obligat să anunţe cu un an înainte pe deţinătorul instalaţiilor şi va suporta toate cheltuielile de modificare legate cu mutarea instalaţiilor de alimentare de pe terenul viitoarei construcţii. De asemenea consideră că au fost încălcate şi prevederile din „Normativul în construcţii NCM G.04.07-2006 (MSN 4.02-02-2004)”, care în Tabelul B.3 „Intervale pe orizontală de la construcţiile reţelelor termice” stabileşte, că distanţa pe orizontală de la reţelele termice subterane cu diametrul mai mic de 500 mm, pînă la clădiri şi instalaţii e necesar a fi nu mai mică de 2m.

În cazul dat, construcţia este instalată în zona de protecţie a traseului termic cu diametrul 300 mm, ceea ce exclude accesul lucrătorilor şi a tehnicii la reţelele termice în vederea descoperirii, deservirii şi exploatării acestora. Despre eliberarea autorizaţiei nr.24378 pentru desfăşurarea comerţului pe bd. D. Cantemir - str. Ismail, 1.06/2, gestionarul reţelelor termice a aflat la 21 octombrie 2014. Susține că la 30 octombrie 2014, s-a adresat cu o cerere prealabilă în adresa Primăriei mun. Chișinău, solicitînd anularea Autorizaţiei pentru amplasarea şi funcţionarea unităţilor comerciale şi prestări servicii nr. 24378 din 23 august 2011, eliberată Societăţii pe Acţiuni „Floreni”, însă care a fost respinsă.

Menționează reclamantul că prin amplasarea construcţiei de tip gheretă în zona de protecţie a reţelelor termice, se îngrădeşte accesul reprezentanţilor şi a tehnicii gestionarului conductelor termice la descoperirea, deservirea şi exploatarea acestora. Presiunea şi temperatura înaltă a apei din reţele prezintă un pericol înalt pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, proprietarul bunurilor poate cere despăgubiri în caz de avariere a traseului termic. Solicită, anularea Autorizației de funcționare a unităților de comerț și alimentație publică nr. 24378 din 23 august 2011 cu termenul de valabilitate de la 19 septembrie 2013 pînă la 25 iunie 2016, pentru desfășurarea comerțului cu amănuntul în mun.

Chișinău, bd. Cantemir în preajma blocului 106/2 și obligarea SA „Floreni” să înlăture din zona de protecție a rețelelor termice la o distanță regulamentară, construcția de tip gheretă, amplasată în mun. Chișinăum bd. Cantemir, în preajma blocului 106/2. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 19 martie 2015, acțiunea a fost admisă parțial, fiind obligat SA „Floreni” să înlăture din zona de protecție a rețelelor termice la o distanță regulamentară construcția de tip gheretă amplasată în mun. Chișinău, bd. Cantemir în preajma blocului 106/2, în rest cerințele au fost respinse ca neîntemeiate. La 21 aprilie 2015, SA „Floreni” a depus apel nemotivat împotriva hotărîrii primei instanțe, solicitînd admiterea apelului și casarea hotărîrii primei instanțe.

La 02 iunie 2015, SA „Floreni” a depus o cerere, prin care a solicitat amînarea ședinței de judecată a instanței de apel stabilită pentru data de 02 iunie 2015. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2015, a fost respinsă cererea SA „Floreni” cu privire la punerea pe rol a apelului și amînarea ședinței instanței de apel și a fost restituită cererea de apel depusă de SA „Floreni” ca fiind depusă tardiv. La 24 iunie 2015, SA „Floreni” a declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel solicitînd, admiterea acestuia, casarea încheierii contestate cu emiterea unei noi încheieri prin care cererea de apel să fie pusă pe rol. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea instanței de apel, deoarece ultima zi a termenului de declararea a apelului a fost zi de odihnă, iar cererea de apel a fost depusă imediat în următoarea zi lucrătoare.

Astfel, cu referire la prevederile art. 265 Cod civil, care reglementează expirarea termenului într-o zi de odihnă și art. 2 al Hotărîrii Parlamentului cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare și zilele de odihnă din Republica Moldova, susține că data de 20 aprilie 2015, cînd a fost ultima zi de declarare a apelului împotriva hotărîrii Judecătoriei Centru mun. Chișinău, a fost ziua de luni la o săptămînă după paști (Paștele blajinilor), care este declarată zi nelucrătoare, iar cererea de apel a fost depusă la data de 21 aprilie 2015, în următoarea zi lucrătoare. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

Din materialele cauzei rezultă că copia încheierii instanței de apel din 02 iunie 2015, a fost expediată în adresa părților, inclusiv recurentului SA „Floreni” la data de 10 iunie 2015 (f.d. 71). Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 24 iunie 2015 în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea încheierii instanței de apel și restituirea pricinii la rejudecare în instanța de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, restituind pricina spre rejudecare din considerentele ce urmează. După cum rezultă din materialele dosarului la 21 aprilie 2015 SA „Floreni” a depus cererea de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 19 martie 2015, prin care a fost admisă parțial acțiunea SA „Centrala Electrică cu Termoficare nr. 2” și obligată SA „Floreni” să înlăture din zona de protecție a rețelelor termice la o distanță regulamentară, construcția de tip gheretă amplasată în mun. Chișinău, bd. D. Cantemir, în preajma blocului 106/2 (f.d.

45, 49-53). La data de 02 iunie 2015, SA „Floreni” a depus instanţei de apel o cerere prin care a solicitat amînarea ședinței instanței de apel fixată pentru data de 02 iunie 20115 ora 11.00. Iar, prin încheierea Curtea de Apel Chișinău din 02 iunie 2015, a fost respinsă cererea SA „Floreni” cu privire la punerea pe rol a cererii de apel și de amînare a examinării pricinii și restituită cererea de apel declarată de SA „Floreni” ca fiind depusă tardiv, fiindu-i remisă apelantului cererea de apel cu toate documentele anexate. La emiterea încheierii nominalizate instanţa de apel şi-a întemeiat concluziile pe prevederile art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, care stipulează că instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

Aici se va remarca că drept motiv pentru aplicarea acestor prevederi a fost reţinut faptul că apelul a fost declarat cu încălcarea termenului stabilit de art. 362 alin. (1) CPC, deoarece termenul de declarare a apelului împotriva hotărîrii primei instanţe din 19 martie 2015, a expirat la 20 aprilie 2015 (zi de luni), pe cînd apelul a parvenit în instanţa de apel la 21 aprilie 2015 (zi de marți) (f.d. 66-70). Instanţa de recurs conchide, însă, că încheierea instanţei de apel este una ilegală şi emisă cu interpretarea eronată a normelor de drept procedural, respectiv nu poate fi menţinută. Astfel, în conformitate cu art. 362 alon. (1) CPC, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

Conform art. 111 alin. (3) CPC, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiţionat începutul lui. Iar, conform pct. 2 din Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare şi la zilele de odihnă în Republica Moldova nr. 433 din 26 decembrie 1990, se declară zile de odihnă prima şi a doua zi de Paşti conform calendarului bisericesc, ziua de luni la o săptămînă după Paşti (Paştele blajinilor).

Raportând prevederile normelor enunţate la circumstanţele speţei, instanţa de recurs constată că termenul pentru declararea apelului împotriva hotărârii judecătoreşti începe să se scurgă din data pronunţării actului judecătoresc, în speţă, de la data de 19 martie 2015, ultima zi pentru depunerea apelului urma a fi 18 aprilie 2015. Aici au incidenţă şi dispoziţiile art. 112 CPC, care indică că, termenul stabilit în ani expiră în luna şi ziua respectivă a ultimului an al termenului. Termenul stabilit în luni expiră pe data respectivă a ultimei luni a termenului. Dacă ultima lună nu are data respectivă, termenul expiră în ultima zi a lunii. Dacă ultima zi a termenului este nelucrătoare, acesta expiră în următoarea zi lucrătoare.

Actul de procedură pentru care este stabilit un termen poate fi îndeplinit până la ora 24 a ultimei zile din termen. Dacă cererile de apel sau de recurs, documentele sau sumele băneşti au fost predate la oficiul poştal sau la telegraf, sau prin alte mijloace de comunicaţie înainte de ora 24 din ultima zi a termenului, actul de procedură se consideră îndeplinit în termen. Dacă actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanţa judecătorească ori în o altă organizaţie, termenul se consideră expirat la ora care încheie programul lor sau la care încetează operaţiunile respective.

Astfel, ţinând cont că ultima zi pentru depunerea apelului - 18 aprilie 2015, a fost zi de sîmbătă, zi nelucrătoare, termenul pentru depunerea apelului expiră în următoarea zi lucrătoare, în speţă la 21 aprilie 2015, or, ziua de 20 aprilie 2015, deşi a fost ziua de luni, însă fiind la o săptămînă după Paşti (Paştele blajinilor), prin pct. 2 a Hotărîrii Parlamentului Republicii Moldova cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare şi la zilele de odihnă în Republica Moldova nr. 433 din 26 decembrie 1990, a fost declarată zi de odihnă. În circumstanțele enunţate, instanța de recurs constată că SA „Floreni” a depus cererea de apel, la data de 21 aprilie 2015, în interiorul termenului de declarare a apelului, iar concluziile instanței de apel privind restituirea cererii de apel din motivul omiterii termenului de declarare a apelului prevăzut de art. 362 alin. (1) CPC, contravin prevederilor procedurale.

În această ordine de idei, faptele relatate generează casarea încheierii recurate, or menţinerea acesteia, în condiţiile enunţate, ar constitui o încălcare a dreptului recurentului de a dispune de drepturile sale procedurale în condiţiile normelor în vigoare, care sunt garantate şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi îngrădirea accesului la justiţie. Distinct de cele enunţate, Colegiul civil, comercial şi contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral încheierea instanţei de apel şi a restitui pricina spre judecare a apelului în fond. În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se admite recursul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Floreni”.

Se casează integral încheierea Curţii de Apel Chișinău din 02 iunie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societatea Electrică cu Termoficare nr. 2 din Chișinău” împotriva Primăriei mun. Chișinău, intervenient accesoriu Societatea pe Acțiuni „Floreni” cu privire la contestarea actului administrativ, cu restituirea pricinii spre judecarea apelului în fond la Curtea de Apel Chișinău. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva