3ra-1321/15 — Anularea actului administrativ

prima instanţă: E. Palanciuc dosarul nr. 3ra-1321/15 instanţa de apel: D. Manole, M. Guzun, S. Arnăut ÎNCHEIERE 15 octombrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Valeria Axenti, reprezentată de avocatul Adrian Lebedinschi, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Inspectoratul General al Poliţiei în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Valeriei Axenti, reprezentată de avocatul Adrian Lebedinschi împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Inspectoratului General al Poliţiei şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 14 septembrie 2015 prin care au fost admise apelurile declarate de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Inspectoratul General al Poliţiei şi Casa Naţională de Asigurări Sociale, casată parţial hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 14 iulie 2015 şi emisă în această parte o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost respinsă constată: La 17 iunie 2013, Valeria Axenti, reprezentată de avocatul Adrian Lebedinschi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Inspectoratului General al Poliţiei şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ. La 16 august 2013, Valeria Axenti, reprezentată de avocatul Adrian Lebedinschi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că de la 29 ianuarie 2007 este căsătorită cu Veaceslav Axenti, care activează în cadrul organelor afacerilor interne din 02 iunie 2003, în prezent deţine funcţia de Şef Secţiei de Poliţie Cantemir al CPR Cantemir.

Afirmă că la 23 octombrie 2012 s-a născut fiul Bogdan Axenti. 1 Susţine că în baza Legii privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale nr. 289 din 22 iulie 2004. La 09 iulie 2013 s-a adresat cu o cerere către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, prin care a solicitat plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului, deoarece nu este angajată în câmpul muncii şi se află la întreţinerea soţului. Indică că prin scrisoarea nr. 34/5-A1439/13 din 27 iulie 2013, eliberată de şeful Direcţiei Finanţe al Inspectoratului General al Poliţiei i-a fost comunicat că s-a respins cererea prealabilă din motivul că concediu de maternitate şi concediu pentru îngrijirea copilului se acordă poliţistului şi nu soţiei poliţistului conform dispoziţiilor generale, iar indemnizaţiile se plătesc la locul serviciului poliţistului din bugetul de stat.

Indică că la data de 17 aprilie 2013 s-a adresat către Inspectoratul General al Poliţiei şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu o cerere prin care a solicitat calcularea şi achitarea indemnizaţiilor prevăzute de Legea nr. 289 din 22 iulie 2004. Indică că prin scrisoarea nr. 34/5-A1791/13 din 22 iulie 2013, eliberată de şeful Direcţiei Finanţe al Inspectoratului General al Poliţiei i-a fost comunicat că s-a respins cererea prealabilă din motivul că concediu de maternitate şi concediu pentru îngrijirea copilului urmează a fi efectuată din bugetul asigurărilor sociale, întrucât soţiile colaboratorilor de poliţie care nu sunt angajate în câmpul muncii nu pot beneficia de indemnizaţia dată la locul de serviciu.

Indică că prin scrisoarea nr. XIV-04-A-601/13 din 19 aprilie 2013, eliberată de Casa Naţională de Asigurări Sociale i-a fost comunicat că s-a respins cererea prealabilă din motivul că colaboratorilor de poliţie nu li se calculează contribuţii individuale în bugetul asigurărilor sociale de stat şi respectiv, nu întrunesc stagiul necesar de cotizare şi nu sunt persoane asigurate.

Consideră că cele descrise în răspunsul pârâţilor sunt contrare prevederilor Legii privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489 din 08 iulie 1999, Legii nr. 289 din 22 iulie 2004, Codului muncii, Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a indemnizaţiilor adresate familiilor cu copii, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 1478 din 15 noiembrie 2002 şi Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012 nr. 270 din 23 decembrie 2011. Solicită reclamanta, obligarea Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Inspectoratului General al Poliţiei, de a stabili, calcula, achita, indemnizaţia pentru creşterea copilului lunar a câte 30% reieşind din venitul mediu lunar în mărime de 5100 lei 76 bani de la naşterea copilului până la atingerea vârstei de 3 ani şi restituirea cheltuielilor pentru acordarea asistenţei juridice în mărime de 3000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 01 noiembrie 2013 a fost admisă acţiunea, recunoscut ilegal refuzul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, de a achita indemnizaţia pentru concediul de maternitate şi pentru creşterea copilului până la vârsta de 3 ani, obligat Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova la plata în folosul Valeriei Axenti la locul de muncă 2 a soţului Veaceslav Axenti pentru concediul prenatal cu o durată de 70 de zile calendaristice, pentru concediul postnatal pentru o durată de 56 de zile calendaristice reieşind din venitul mediu lunar de 5100,76 lei, încasat de la Ministerul Afacerilor Interne al RM în folosul Valeriei Axenti indemnizaţia pentru creşterea copilului Bogdan Axenti, lunar a câte 30 % reieşind din venitul mediu lunar de 5100,76 lei pe parcursul a 3 ani de la naşterea copilului, precum şi cheltuielile de judecată în mărime de 3000 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 martie 2014 a fost admis apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, casată hotărârea primei instanţe, cu trimiterea cauzei la rejudecare în fond în aceeaşi instanţă şi în alt complet de judecători. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 20 februarie 2015 a fost admisă acţiunea, recunoscut neîntemeiat răspunsul nr. 34/5-A 1439/13 din 26 iulie 2013 al MAI al RM, obligat Ministerul Afacerilor Interne al RM să achite Valeriei Axenti, la locul de muncă a soţului Veaceslav Axenti, indemnizaţia pentru concediu prenatal şi postnatal, recunoscut neîntemeiat răspunsul nr. XIV-04-A- 601/13 din 19 aprilie 2013 al Casei Naţionale de Asigurări Sociale, obligată Casa Naţională de Asigurări Sociale să achite Valeriei Axenti diferenţa din indemnizaţia achitată, ca persoană neasigurată, şi neplătită din indemnizaţia pentru creşterea copilului Bogdan Axenti, lunar a câte 30 %, reieşind din salariu mediu de 5100,76 lei pentru perioada 23 octombrie 2012 până la 05 martie 2013, recunoscut neîntemeiat răspunsul nr. 34/5-1791 din 31 mai 2013 al Inspectoratului General al Poliţie, obligat Inspectoratul General al Poliţiei să achite Valeriei Axenti diferenţa din indemnizaţia achitată, ca persoană neasigurată de către Casa Naţională de Asigurări Sociale şi neplătită din indemnizaţia pentru creşterea copilului Bogdan Axenti, lunar a câte 30 %, reieşind din salariu mediu de 5100,76 lei pentru perioada de 05 martie 2013 până la 23 octombrie 2015, încasat de la Ministerul Afacerilor Interne al RM în beneficiul Valeriei Axenti cheltuielile pentru acordarea asistenţei juridice în mărime de 1000 lei,

încasat de la Casa Naţională de Asigurări Sociale în beneficiul Valeriei Axenti cheltuielile pentru acordarea asistenţei juridice în mărime de 1000 lei, încasat de la Inspectoratul General al Poliţiei în beneficiul Valeriei Axenti cheltuielile pentru acordarea asistenţei juridice în mărime de 1000 lei, încasat de la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 200 lei, încasat de la Casa Naţională de Asigurări Sociale în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 200 lei, încasat de la Inspectoratul General al Poliţiei în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 200 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 iulie 2015 au fost admise apelurile declarate de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Inspectoratul General al Poliţiei şi Casa Naţională de Asigurări Sociale casată hotărârea primei instanţe în partea admiterii acţiunii formulate de Valeria Axenti împotriva Casa Naţională de Asigurări Sociale şi în partea încasării taxei de stat din contul MAI al RM, IGP al RM şi CNAS, emisă în această parte o nouă 3 hotărâre prin care a fost respinsă acţiunea înaintată de Valeria Axenti împotriva CNAS, în rest, hotărârea primei instanţe a fost menţinută. La 11 august 2015, Valeria Axenti, reprezentată de avocatul Adrian Lebedinschi a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate cu pronunţarea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanţei de apel, considerând-o ilegală şi neîntemeiată care urmează a fi casată în partea respingerii cerinţelor înaintate faţă de Casa Naţională de Asigurări Sociale indemnizaţia pentru creşterea copilului şi cheltuielile de judecată. Consideră că au fost încălcate prevederile art. 432 alin. (1), (2) lit.a), b), c) CPC, deoarece instanţa de apel a interpretat în mod eronat legea şi a omis circumstanţele importante ale cauzei care au dus la adoptarea unei decizii ilegale. În motivarea recursului a invocat aceleaşi temeiuri de fapt şi de drept ca în cerere de chemare în judecată.

Invocă că respingerea acţiunii înaintate faţă de Casa Naţională de Asigurări Sociale, instanţa de apel a ignorat şi faptul dispunerii încasări de către instanţa de fond din contul Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi a cheltuielilor de judecată în mărime de 1000 lei, iar prin respingerea acestui capăt de cerere a reclamantei, fără a dispune încasarea cheltuielilor de judecată din contul pârâţilor, a lezat dreptul reclamantei de compensare a cheltuielilor pentru asistenţă juridică. La 21 august 2015 Inspectoratul General al Poliţiei al MAI al RM a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărârii prin care acţiunea depusă de către Valeria Axenti să fie respinsă ca fiind neîntemeiată.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărârile judecătoreşti, considerându-le ilegale şi care urmează a fi casate în temeiul art. 432 alin. (2) lit. a) şi c) CPC şi anume pentru încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material şi procedural care s-a manifestat prin aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată şi neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată şi aplicarea eronată a legii. Consideră că la caz prima instanţă şi instanţa de apel au interpretat eronat normele de drept material, fiind elucidate şi date apreciere numai argumentelor expuse de către reclamant considerându-le întemeiate.

Indică că la momentul naşterii copilului Bogdan Axenti, soţul reclamantei Veaceslav Axenti era angajat al Ministerului Afacerilor Interne şi nu al Inspectoratului General al Poliţiei prin urmare instanţa a încalcat drepturile şi interesele Inspectoratului General al Poliţiei dat fiind faptul că prin această decizie se oferă o eventuală posibilitate angajaţilor acestuia care au activat anterior în bază de contract individual de muncă încheiat cu o altă entitate decât Inspectoratul General al Poliţiei, obligându-l pe ultimul la plata indemnizaţiei.

Menţionează că achitarea unei astfel de indemnizaţii de către Inspectoratul General al Poliţiei este neîntemeiată, deoarece la momentul producerii riscului 4 asigurat, soţul intimatei şi, respectiv, intimata cad sub incidenţa Legii nr. 416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliţie, abrogată la 05 martie 2013, or potrivit art. 7 alin.(l) al Legii 289/2004 baza de calcul al indemnizaţiei de asigurări sociale indemnizaţia de maternitate, indemnizaţia pentru creşterea copilului până la vârsta de 3 ani o constituie venitul mediu lunar asigurat realizat în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat. Aşadar luând în consideraţie că, la momentul producerii riscului asigurat soţul intimatei Veaceslav Axenti era angajat al Ministerului Afacerilor Interne, rezultă că achitarea indemnizaţiei pentru maternitate şi îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani nu poate fi pusă pe seama Inspectoratului General al Poliţiei.

Indică că instanţa greşit a dedus faptul că Inspectoratul General al Poliţiei trebuie să achite intimatei indemnizaţiile solicitate, or Inspectoratul General al Poliţiei în anul producerii riscului asigurat nu exista ca entitate juridică, nefiind aplicabilă Legea nr. 320 din 27.12.2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, aceasta fiind în vigoare din 01.03.2013, astfel conform art. 46 alin.(l) Legii nr.78 din 27.12.2001 privind actele legislative, actul legislativ produce efecte numai în timpul cât este în vigoare şi nu poate fi retroactiv sau ultra activ. O altă idee este că, instanţa incorect a dedus faptul că intimata trebuie să încaseze de la IGP cheltuielile de judecată ce constituie cheltuieli de asistenţă juridică 1000 de lei.

La 22 august 2015 Ministerul Afacerilor Interne al RM a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel solicitând casarea parţială a deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe pronunţând o nouă hotărâre prin care acţiunea înaintată de Valeria Axenti să fie respinsă ca neîntemeiată. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărârile judecătoreşti, considerându-le ilegale şi care urmează a fi casate în temeiul art. 432 alin. (2) lit. a) şi b), c), alin. (4) CPC şi anume pentru încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material şi procedural, instanţa a interpretat eronat legislaţia în vigoare, nu au fost luate în consideraţie argumentele şi probele invocate.

Indică că la momentul producerii riscului asigurat şi apariţiei dreptului la prestaţia socială, a indemnizaţiei pentru concediul de maternitate prenatal şi postnatal, era în vigoare Legea nr. 416-XIV din 18.12.1990 cu privire la poliţie care nu prevedea achitarea unor astfel de indemnizaţii de la locul de muncă a poliţistului, iar odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 320 din 27.12.2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, în vigoare din 05 martie 2013, potrivit art. 37 alin. (4) statuează că concediul de maternitate şi concediul pentru îngrijirea copilului se acordă poliţistului conform dispoziţiilor generale. Baza de calcul al indemnizaţiilor de maternitate, al indemnizaţiei pentru creşterea copilului şi al indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului bolnav o constituie venitul mediu lunar realizat de către poliţist în ultimele 6 luni calendaristice anterioare lunii în care s-a produs evenimentul.

Baza de calcul al indemnizaţiei de maternitate acordate soţiei aflate la întreţinerea poliţistului o constituie venitul mediu lunar al poliţistului. Indemnizaţiile se plătesc la locul de serviciu al poliţistului, din bugetul de stat. Divergenţele apărute în procedura de stabilirea concediului de îngrijire a 5 copilului până la vârsta de 3 ani urmează a fi soluţionate pornindu-se de la ideea că legea se aplică tuturor faptelor în timpul în care se află în vigoare, adică din momentul intrării în vigoare şi până când aceasta nu mai produce efecte juridice. Principiile fundamentale în materie de aplicare a legii în timp sânt cel al neretroactivităţii legii şi principiul aplicării imediate a legii noi.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părţilor, la 03 august 2015, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoţire anexată (f. d. 258), iar recurentul susţine că copia deciziei instanţei de apel a recepţionat-o la 07 august 2015. Prin urmare, la caz se constată că recurenţii s-a conformat prevederilor legale şi au declarat recursurile în termen. Examinând temeiurile recursurilor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile sunt inadmisibile din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de Valeria Axenti, reprezentată de avocatul Adrian Lebedinschi, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Inspectoratul General al Poliţiei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura 6 admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursurile declarate de Valeria Axenti, reprezentată de avocatul Adrian Lebedinschi, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Inspectoratul General al Poliţiei, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Valeria Axenti, reprezentată de avocatul Adrian Lebedinschi, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Inspectoratul General al Poliţiei ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursurile declarate de Valeria Axenti, reprezentată de avocatul Adrian Lebedinschi, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Inspectoratul General al Poliţiei se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî 7