3ra-1354/15 — Contestarea actului administrativ şi repararea prejudiciului moral

Prima instanţă, Jud. Centru mun. Chişinău: V. Efros dosarul nr. 3ra-1354//15 Instanţa de apel, Curtea de Apel Chişinău: N. Vascan, N. Traciuc, V. Negru ÎNCHEIERE 15 octombrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea examinînd, fără înştiinţarea participanţilor la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Gulca-Ojog Veronica, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Veronicăi Gulca-Ojog împotriva Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Casa Naţională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 iunie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de către Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, casată hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 10 septembrie 2014 şi pronunţată o nouă hotărîre de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă La 10 februarie 2014, Veronica Gulca-Ojog a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliţiei al MAI, intervenient accesoriu Casa Naţională de Asigurări Sociale a RM cu privire la contestarea actului administrativ şi repararea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii reclamanta Veronica Gulca-Ojog a indicat că la 16 septembrie 2005 a încheiat căsătoria cu Ojog Oleg, fapt consemnat în Registrul stării civile sub nr. 934 de către Oficiul Stării Civile sect. Botanica mun. Chişinău. Din căsătorie s-au născut doi copii minori: Ojog Liviu, a.n. 16 mai 2007 şi Ojog Dragoş, a.n.

12 ianuarie 2014. Susţine că, începînd cu anul 2009 a exercitat profesia de avocat, dar la 27 septembrie 2013, la cererea dînsei, Consiliul Uniunii Avocaţilor a RM i-a suspendat licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat nr. 1705 din 19 iunie 2009. Declară reclamanta că, de la 27 septembrie 2013 pînă în prezent nu mai activează şi se află totalmente la întreţinerea soţului Ojog Oleg, angajat al Ministrului Afacerilor Interne, deţinînd funcţia de ofiţer principal de investigaţii al Secţiei nr. 1 a Direcţiei nr. 3 a Inspectoratului Naţional de Investigații al Inspectoratului General al Poliţiei al MAI. 1 Afirmă că, la 27 decembrie 2013, a adresat cerere Inspectoratului General al Poliţiei al MAI, solicitînd stabilirea, calcularea şi achitarea indemnizaţiei de maternitate în legătură sarcina, ulterior cu naşterea copilului Ojog Dragoş, a.n.

12 ianuarie 2014, de la locul de muncă a soţului Ojog Oleg, colaborator al organelor afacerilor interne, dat fiind faptul că se află totalmente la întreţinerea acestuia, anexînd documentele confirmative, şi anume carnetul de muncă, copiile buletinelor de identitate, copia certificatului de căsătorie, copia certificatului de naştere a copilului şi extrasul procesului-verbal al şedinţei Consiliului Uniunii Avocaţilor a RM din 27 septembrie 2013 privind suspendarea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat nr. 1705 din 19 iunie 2009. Din răspunsul Inspectoratului General al Poliţiei al MAI nr. 34/G-3173/13 din 15 ianuarie 2014, rezultă că cererea a fost respinsă din motiv că lipseşte temei legal de ai stabili, calcula şi achita indemnizaţia de maternitate de la locul de muncă a soţului, avînd în vedere că din carnetul de muncă nu rezultă că dînsa este eliberată de la serviciu, iar suspendarea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat nu denotă încetarea raporturilor de muncă.

Consideră reclamanta Veronica Gulca-Ojog că refuzul pîrîtului de ai stabili, calcula şi achita indemnizaţia solicitată este ilegal şi neîntemeiat, deoarece faptul că nu este angajată în cîmpul muncii rezultă din carnetul său de muncă, din extrasul procesului-verbal al şedinţei Consiliului Uniunii Avocaţilor a RM din 27 septembrie 2013 privind suspendarea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat nr. 1705 din 19 iunie 2009 şi din declaraţia semnată personal de către ea privind asumarea pe propria răspundere că nu este persoană asigurată şi că nu este angajată în cîmpul muncii, aflîndu-se totalmente la întreţinerea soţului, colaborator al MAI. Concomitent, reiterează reclamanta că prin refuzul pîrîtului de ai stabili, calcula şi achita indemnizaţia cuvenită, i-a cauzat prejudiciu moral, pe care îl estimează în mărime de 10000 lei.

Cere Veronica Gulca-Ojog obligarea Inspectoratului General al Poliţiei al MAI să-i stabilească, să-i calculeze şi să-i achite indemnizaţia de maternitate de la locul de muncă a soţului şi încasarea sumei de 10000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Pe parcursul examinării pricinii Veronica Gulca-Ojog a mai solicitat obligarea Inspectoratului General al Poliţiei al MAI să-i stabilească, să-i calculeze şi să-i achite indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului Ojog Dragoş, a.n. 12 ianuarie 2014, pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani de la locul de muncă a soţului. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 10 septembrie 2014, acţiunea a fost admisă parţial şi obligat Inspectoratul General al Poliţiei al MAI să-i stabilească, să-i calculeze şi să-i achite Veronicăi Gulca-Ojog indemnizaţia de maternitate, indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului Ojog Dragoş, a.n.

12 ianuarie 2014, pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani de la locul de muncă a soţului. A fost încasată din contul Inspectoratului General al Poliţiei al MAI în beneficiul Veronicăi Gulca-Ojog suma de 2000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 iunie 2015, a fost admis apelul declarat de către Inspectoratul General al Poliţiei al MAI, casată hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 10 septembrie 2014 şi pronunţată o nouă hotărîre de respingere a acţiunii. 2 La 07 august 2015, în termenul prevăzut de art. 434 CPC, Veronica Gulca- Ojog a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 iunie 2015 cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 10 septembrie 2014. În susţinerea recursului Veronica Gulca-Ojog a invocat că după suspendarea licenţei de avocat, 27 septembrie 2013 şi pînă în prezent, nu a exercitat profesia de avocat şi nu a obţinut care-va venituri, aflîndu-se totalmente la întreţinerea soţului, colaborator al MAI. La 02 septembrie 2015, în adresa intimatului Inspectoratul General al Poliţiei al MAI şi intervenientului accesoriu Casa Naţională de Asigurări Sociale a RM a fost expediată copia recursului declarat de către Veronica Gulca-Ojog cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei.

La 25 septembrie 2015, intimatul Inspectoratul General al Poliţiei al MAI a depus referinţă, solicitînd respingerea recursului declarat de către Veronica Gulca- Ojog şi menţinerea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 iunie 2015, pe care o consideră legală şi întemeiată, invocînd că instanţa de apel just a ajuns la concluzia că nu sunt temeiuri de ai fi stabilită, calculată şi achitată recurentei indemnizaţia de maternitate şi indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani de la locul de muncă a soţului, angajat al MAI, avînd în vedere că acesteia i-a fost doar suspendată licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat pentru o anumită perioadă de timp şi nu încetată activitatea definitiv.

Intervenientul accesoriu Casa Naţională de Asigurări Sociale a RM nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Gulca-Ojog Veronica este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4). Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; 3 d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Gulca-Ojog Veronica nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentei cu soluţia pronunţată de către instanţa de apel şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse.

Nu poate fi reţinut ca motiv al admisibilităţii recursului argumentul Veronicăi Gulca-Ojog precum că după suspendarea licenței de avocat, 27 septembrie 2013 şi pînă în prezent, nu a exercitat profesia de avocat şi nu a obţinut careva venituri, aflîndu-se totalmente la întreţinerea soţului, colaborator al MAI, deoarece din extrasele procesului-verbal nr. 8 al ședinței Consiliului Uniunii Avocaţilor din RM din 27 septembrie 2013 rezultă că activitatea de avocat a recurentei Gulca-Ojog Veronica a fost suspendată, începînd cu data de 27 septembrie 2013 în baza art. 13 alin. (1) lit. b) din Legea „Cu privire la avocatură” nr. 1260 din 19 iulie 2002 - în caz de incompatibilitate, pe durata existenţei acestei stări (f.d.

13) şi în baza art. 13 alin. (1) lit. a) al aceleiaşi Legi – în legătură cu deplasarea peste hotare (f.d. 94), iar din extrasul procesului-verbal nr. 01 al şedinţei Consiliului Uniunii Avocaţilor din RM din 28 februarie 2014, activitatea de avocat a recurentei Gulca-Ojog Veronica a fost suspendată, începînd cu 12 ianuarie 2014 pînă la 12 ianuarie 2017 în legătură cu aflarea în concediu pentru îngrijirea copilului (f.d. 95). Astfel, suspendarea activităţii de avocat pînă la naşterea copilului în cazul recurentei Gulca-Ojog Veronica a avut loc în legătură cu alte activităţi (deplasarea peste hotare, incompatibilităţi). Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate şi urmează a fi respinse.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi de drept procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar şi nu temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenţei degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell c. 4 Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanţa de apel s-a pronunţat deja în modul corespunzător Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Gulca-Ojog Veronica ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) şi (2), art. 433 lit. a) şi art. 440, CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Gulca-Ojog Veronica se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 5