2ra-1952/15 — Declararea nulităţii certificatului de proprietate, certificatului de moştenitor legal ş.a.

prima instanţă: T. Avasiloaie dosarul nr. 2ra-1952/15 instanţa de apel: N. Vascan, S. Arnăut, V. Negru ÎNCHEIERE 15 octombrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Condruc Natalia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Condruc Natalia împotriva Primăriei şi Consiliului satului Plop-Ştiubei raionul Căuşeni, Balan Constantin şi Munjiu Galina, intervenienţi accesorii notarul Belciug Petru şi Oficiul Cadastral Teritorial Căuşeni cu privire la declararea nulităţii actelor juridice, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 01 aprilie 2015 c o n s t a t ă La data de 30 mai 2013 Condruc Natalia a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei Consiliului satului Plop-Ştiubei raionul Căuşeni, Balan Constantin şi Munjiu Galina, intervenienţi accesorii notarul Belciug Petru şi Oficiul Cadastral Teritorial Căuşeni cu privire la declararea nulităţii actelor juridice.

În motivarea acţiunii a menţionat că, Maximova Anastasia este mama sa, care din anul 2000 s-a aflat în relaţii de concubinaj cu Munjiu Dmitri Ilici, înregistrînd căsătoria la data de 02.10.2011. Afirmă că, împreună au administrat gospodăria comună situată în satul Plop- Ştiubei raionul Căuşeni din anul 2000. Relevă că, pe parcursul vieţii Munjiu Dmitri împreună cu mama sa au conectat imobilul la conducta cu gaze naturale, la linia telefonică şi reţeaua de energie electrică, au construit o bucătărie de vară, au sădit vie şi pomi fructiferi.

Susţine că, Munjiu Dmitri (decedat la 18.11.2011) a întocmit pe numele Anastasiei Maximova testamentul nr. 2319 din 17.11.2011 în temeiul căruia i-a lăsat în moştenire ultimei toată averea sa, însă când reclamanta a început procedura obţinerii certificatului de moştenitor testamentar a aflat că o parte din construcţiile în care ei au locuit şi ½ cotă-parte din terenul aferent casei, au fost trecute ilegal după alte persoane în mod succesiv – Balan Gheorghina şi Constantin, iar în prezent Munjiu Galina.

Conform extraselor obţinute din registrul de evidenţă a gospodăriilor pe anii 1991- 1995 (registrul nr. 1) pagina 132, unicul membru al gospodăriei, căreia i s-a atribuit mai târziu nr. cadastral 2719102.191, 2719102.191.01, 2719102.191.02 şi 2719102.19103 era Munjiu Dmitri, aceasta se mai confirmă şi prin extrasul din registrul imobilului pe anii 1986 - 1990. La data de 02.02.2013 Condruc Natalia a depus cerere prealabilă la Consiliul şi Primăria satului Plop-Ştiubei prin care a solicitat repararea erorilor comise de ei, însă răspunsul a fost unul negativ. Invocă faptul că, Consiliul sătesc Plop-Ştiubei nu i-a eliberat decizia în baza căreia au 1 fost încălcate drepturile de proprietate a defunctului Munjiu Dmitri şi din aceste considerente nu a avut posibilitatea de a cere anularea acestei decizii.

Menţionează că, iniţial cererea de chemare în judecată a fost depusă la data de 22.04.2013, însă prin încheierea judecătoriei Căuşeni din 16.05.2013, aceasta a fost restituită pe motivul neachitării taxei de stat şi după achitarea acesteia, la data de 30.05.2013 cererea de chemare în judecată a fost depusă repetat. Consideră că, Balan Constantin şi Balan Gheorghina contrar legii au devenit coproprietarii unei cote-părţi din proprietatea lui Munjiu Dmitri şi toate actele care au servit temei de înregistrare a acestui drept sunt lovite de nulitate absolută, iar contractul de vânzare-cumpărare (prin care au fost înstrăinate aceste bunuri) nr. 6455 din 28.10.2012 înregistrat la O.C.T. Căuşeni pe data de 03.10.2012 urmează a fi declarat nul de instanţa de judecată.

Prin cererea de concretizare a pretenţiilor s-a solicitat anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. 2719102191 eliberat pe numele lui Balan Gheorghina, anularea certificatului de proprietate nr. 4999 din 26.07.2012, anularea certificatului de moştenitor legal nr. 5000 din 26.07.2012, anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 6455 din 28.10.2012, înregistrat la O.C.T. Căuşeni la 03.10.2012, obligarea O.C.T. Căuşeni sa radieze din registrul bunurilor imobile înscrierile din 03.10.2012 cu privire la dreptul de proprietate a lui Munjiu Galina asupra următoarelor bunuri imobile: 1/2 cota-parte din terenul cu destinaţie „pentru construcţii” cu suprafaţa de 0,3173 ha cu numărul cadastral 2719102.191, situat în intravilanul s. Plop-Ştiubei r-ul Căuşeni, 1,0 cotă-parte din construcţiile cu nr. cadastral 2719102.191.01 şi 2719102.191.02, situate în s. Plop-Ştiubei, r-ul Căuşeni.

Prin hotărîrea judecătoriei Căuşeni din 21.05.2014 s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată a reclamantei Condruc Natalia împotriva Primăriei s. Plop-Ştiubei raionul Căuşeni, Consiliului satului Plop-Ştiubei raionul Căuşeni, Balan Constantin, Munjiu Galina, intervenienţi accesorii notarul Belciug Petru şi O.C.T. Căuşeni cu privire la declararea nulităţii actelor juridice şi s-a încasat de la Condruc Natalia în beneficiul Galinei Munjiu cheltuielile de judecată pentru asistenţă juridică acordată în sumă de 1850 lei. Prima instanţă a constatat că, Munjiu Dmitri pînă la decesul său nu a întreprins nici o acţiune în vederea anulării titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. 2719102191 eliberat pe numele Gheorghinei Balan.

S-a notat că, prin prezenta acţiune Condruc Natalia a pretins substituirea voinţei testatorului Munjiu Dmitri în vederea majorării patrimoniului transmis prin succesiune. Totodată, s-a reţinut că, reclamanta nu a prezentat probe concludente în suportul admiterii acţiunii şi declarării de către instanţa de judecată a nulităţii actelor juridice enumerate. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 aprilie 2015 s-a respins apelul declarat de Condruc Natalia şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe. La data de 11 iunie 2015 Condruc Natalia a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 01 aprilie 2015, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu restituirea pricinii la rejudecare în prima instanţă.

În motivarea recursului a invocat că, instanţa de apel a interpretat şi a aplicat eronat legea. Afirmă că, Munjiu Dmitri nu a cunoscut despre faptul că o parte din proprietatea sa este înregistrată după Balan Constantin şi Gheorghina, iar prin acţiunile ilegale ale administraţiei publice locale a satului Plop-Ştiubei lui Munjiu Dmitri şi succesorului său le- au fost încălcat dreptul de proprietate. 2 Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este declarare prevăzut la art. 434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Conform art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Completul consideră recursul depus în termen or, din materialele pricinii nu poate fi stabilit momentul comunicării deciziei instanţei de apel către recurent pentru a constata respectarea termenului legal de demarare a căii de atac de către aceasta. Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. 3 Argumentul invocat în recurs precum că, instanţa de apel a interpretat şi a aplicat eronat legea nu poate fi reţinut în condiţiile în care, în speţă au fost aplicate corect normele de drept material pertinente.

Cu referire la faptul că, Munjiu Dmitri nu a cunoscut despre faptul că o parte din proprietatea sa este înregistrată după Balan Constantin şi Gheorghina completul notează că, registrul bunurilor imobile şi registrul de evidenţă a gospodăriilor sunt publice şi accesibile tuturor persoanelor interesate. Astfel, instanţa de recurs notează că, recurenul nu a invocat niciun argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art. 6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul concluzionează că, din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Condruc Natalia ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Condruc Natalia se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat 4