- Dosarul nr.
- 3ra-1329/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 7 octombrie 2015
- Părțile
- ÎS Staţiunea Tehnologică Codrul vs Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
3ra-1329/15 — Contestarea actului administrativ
prima instanţă: Gh. Plămădeală nr. 3ra-1329/15 instanţa de apel: M. Guzun, A. Nogai, A. Doga ÎNCHEIERE 07 octombrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii de Stat „Staţiunea Tehnologico – Experimentală Codru”, în proces de insolvabilitate împotriva Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 iunie 2015 prin care a fost respins apelul declarat de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova şi menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.
Chişinău din 22 decembrie 2014, prin care a fost admisă acţiunea constată: La 14 august 2014, ÎS „Staţiunea Tehnologico – Experimentală Codru”, în proces de insolvabilitate a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare al RM cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii a invocat că la 17 iunie 2014, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al RM a emis Ordinul cu nr. 132 „ Cu privire la componenţa nominală a consiliilor de administraţie”, prin care, prin pct. 33 al anexei la acest ordin a instituit componenţa nominală a consiliului de administraţie a ÎS „STE Codrul”. Relatează că prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 02 octombrie 2013 a fost intentat procesul de insolvabilitate faţă de ÎS „STE Codrul”, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al RM figurează în calitate de fondator al întreprinderii.
Susţine că din momentul intentării procedurii de insolvabilitate, prerogativele fondatorului (Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al RM), 1 ale Consiliului de administraţie şi ale Administratorului (directorului), au fost suspendate prin efectul legii din data intentării procesului de insolvabilitate. Astfel, din momentul emiterii hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 02 octombrie 2013, Ministerul nu poate modifica componenţa nominală a consiliilor de administraţie atâta timp cât prerogativele fondatorului şi ale Consiliului de administraţie sunt suspendate prin efectul legii.
Remarcă că unica prerogativă a fondatorului după intentarea procedurii de insolvabilitate este strict reglementată de art. 88 al Legii insolvabilităţii, potrivit căruia după intentarea procedurii de insolvabilitate sau a procedurii falimentului, adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor debitorului va desemna pe cheltuiala lor un reprezentant persoană fizică pentru a reprezenta interesele debitorului şi ale acţionarilor/asociaţilor acestora şi pentru a participa la procedură din contul debitorului. Menţionează că prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 20 mai 2014, reprezentant al debitorului a fost desemnat Vasile Erhan, deci, pârâtul îşi poate exercita atribuţiile prevăzute de lege doar prin intermediul reprezentantului debitorului desemnat de instanţa de insolvabilitate.
Întru argumentarea faptului că activitatea organelor de conducere, respectiv prerogativele fondatorului, sunt suspendate, serveşte hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 26 iunie 2014, prin care a fost confirmat Planul procedurii de restructurare a ÎS „STE Codrul”, iar pct. 7 al respectivei hotărâri, a menţinut pe perioada executării Planului procedurii de restructurare, suspendarea organelor de conducere a ÎS „STE Codrul”, conform prevederilor Planului. Susţine că pct. 1.1., Capitolul III Planul procedurii de restructurare a ÎS „STE Codrul”, prevede că organele activităţii întreprinderii de stat, prevăzute de Legea cu privire la întreprinderea de stat, nr. 146/1994, nu vor reintra în drepturi, pe perioada executării Planului procedurii de restructurare, prerogativele acestora vor fi şi în continuare suspendate, conform art. 2, art. 75 alin. (1) lit. a), art. 190 alin. (5) lit. a) Legea insolvabilităţii.
Din momentul confirmării Planului procedurii de restructurare, organele debitorului prevăzute de Legea cu privire la întreprinderea de stat, nr. 146/1994, nu vor reintra în drepturi, acestea fiind substituite prin organele prevăzute de Legea insolvabilităţii. Relatează că prin cererea prealabilă cu nr. 41/rs/2c-156/13/14 din 10 iulie 2014, ÎS „STE Codrul” a solicitat Ministerului anularea parţială a ordinului cu nr. 132 din 17 iunie 2014, însă prin răspunsul cu nr. 07-3/420 din 01 august 2014 cererea prealabilă a fost respinsă. Îşi întemeiază pretenţiile în baza dispoziţiilor art. 2, 75, 190 Legea insolvabilităţii, art. 239 – 241 CPC, art. 26 Lege contenciosului administrativ. Solicită admiterea acţiunii, anularea prevederilor din anexa la ordinul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare al RM cu nr. 132 din 17 iunie 2014, în partea ce se referă la componenţa nominală a Consiliului de administraţie a ÎS „STE Codrul”.
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 22 decembrie 2014 a fost admisă acţiunea, anulată anexa sub pct. 33 la ordinul Ministerului 2 Agriculturii şi Industriei Alimentare al RM cu nr. 132 din 17 iunie 2014, în partea ce se referă la componenţa nominală a Consiliului de administraţie a ÎS „STE Codrul”, ca fiind emisă contrar prevederilor legii. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 iunie 2015 a fost respins apelul declarat de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al RM şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 30 iulie 2015, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al RM a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate şi a hotărârii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o ilegală şi neîntemeiată. Susţine că la emiterea deciziei recurate instanţa de apel eronat a interpretat prevederile art. 75 alin. (l) lit. a) Legea insolvabilităţii, care statuează că din momentul intentării procedurii de insolvabilitate, activitatea organelor de conducere ale debitorului se suspendă. Remarcă că Ministerul nu reprezintă organ de conducere al debitorului, prin prisma art. 247 alin. (1) Legea insolvabilităţii, care prevede că în sensul prezentei legi, membri ai organelor de conducere ale debitorului pot fi: debitorul persoană fizică ce desfăşoară activitate individuală de întreprinzător, fondatorul întreprinderii individuale sau al gospodăriei ţărăneşti (de fermier), administratorii societăţilor comerciale, membrii organelor executive, membrii consiliilor de supraveghere (de observatori), lichidatorii şi membrii comisiilor de lichidare, contabilii.
Menţionează că faptul că fondatorul nu este organ de conducere al unei întreprinderi de stat (în speţă ÎS „STE Codrul”), se deduce şi din prevederile art. 6 alin. (4) Legea cu privire la întreprinderea de stat, care stipulează că fondatorul nu are dreptul să intervină în activitatea întreprinderii după încheierea contractului cu administratorul, iar din analiza prevederile art. 6 alin. (l), care indică că fondatorul îşi exercită drepturile de gestionar al întreprinderii prin intermediul consiliului de administraţie şi al administratorului întreprinderii (organul executiv), rezultă evident că organele de conducere ale unei întreprinderi de stat sunt consiliul de administraţie şi administratorul, nu şi fondatorul întreprinderii.
Remarcă că instanţa de apel la emiterea deciziei recurate nu a ţinut cont şi nu s-a expus asupra scrisorii Ministerului Justiţiei cu nr. 03/5633 din 03 octombrie 2014, în care este stipulat că prevederile art. 75 alin. (1) lit. a) Legea nr. 149/2012 nu se aplică modului de constituire a organului de administrare a întreprinderii. Afirmă că în temeiul normei invocate pot fi contestate deciziile consiliului de administrare şi ale administratorului întreprinderii, dar nu şi actele fondatorului întreprinderii de stat privind nominalizarea persoanelor în consiliile de administraţie, care va începe activitatea imediat ce statul va fi repus în dreptul de administrare a acestei întreprinderi conform legislaţiei în vigoare.
Consideră că desemnarea persoanelor în consiliul de administraţie a ÎS „STE Codrul”, dispusă prin Ordinul Ministerului cu nr. 132 din 17 iunie 2014, nu 3 afectează nici într-un mod activitatea administratorului procedurii de insolvabilitate şi derularea procedurii de insolvabilitate a întreprinderii. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părţilor la 27 iunie 2015, fapt confirmat prin scrisoarea de însoţire (f. d. 109), careva date despre recepţionarea acesteia de către recurent la materialele dosarului lipsesc.
Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termenul legal. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.
Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie relevă că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea 4 de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă 5