- Dosarul nr.
- 2ra-2415/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 7 octombrie 2015
- Părțile
- Jechiu Maria vs Direcţia municipală pentru protecţia drepturilor copilului
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-2415/15 — Restabilirea la serviciu
Judecătoria Botanica Dosarul nr.2ra-2415/15 Mun. Chişinău Judecător: R. Ţurcanu Curtea de Apel Chişinău Judecători: M. Ciugureanu, B. Bîrca, E. Clim Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 07 octombrie 2015 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iuliana Oprea Judecătorii: Iurie Bejenaru, Oleg Sternioală soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Direcţia Municipală pentru Protecţia Drepturilor Copilului, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Jechiu Maria împotriva Direcţiei Municipale pentru Protecţia Drepturilor Copilului privind anularea ordinului de eliberare, restabilirea în funcţie, încasarea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 03 iunie 2015, CONSTATĂ : La 10.10.2014, Jechiu Maria a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Direcţiei Municipale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, privind anularea ordinului de eliberare, restabilirea în funcţie, încasarea prejudiciului material şi moral.
În motivarea acţiunii reclamanta a invocat că începînd cu luna ianuarie 1985 până la 24.07.2014 a activat în cadrul Direcţiei Municipale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Centrul Municipal de Plasament şi Reabilitare a Copiilor de Vârsta Fragedă. Menţionează reclamanta că, anterior acest Centru a avut alte denumiri, inclusiv ’’Casă specializată municipală pentru copii”. Casa (centrul) în diferite perioade de timp a fost în subordinea Direcţiei Sănătăţii şi în ultimul timp a Direcţiei Municipale pentru Protecţia Drepturilor Copilului a Consiliului Municipal Chişinău.
Începînd cu luna ianuarie 1985 până în noiembrie 1990, reclamanta a activat în această instituţie in funcţia de medic pediatru, iar din 14.11.1990 prin Ordinul Direcţiei Sănătăţii a fost numită în funcţia de medic-şef al acestei instituţii, or, pe parcurs şi denumirea acestei funcţii a fost modificată, devenind ’’director”, iar ulterior ’’conducător". În rezultatul a două controale ce au avut loc în perioada 04.03.2013- 05.05.2013 - 2 luni şi decembrie 2013- ianuarie 2014 (2 luni) au fost emise două ordine privind sancţionarea reclamantei, şi anume ordinul nr. 10 din 27.06.2013 de avertisment şi ordinul nr.12 din 18.02.2014 - de mustrare. 1 Prin ordinul nr. 14 din 24.07.2014, Jechiu Maria a fost concediată, în baza art.86 lit.g) şi art. 206 - 210 Codul Muncii, pentru încălcarea, repetată, pe parcursul unui an, a obligaţiilor de muncă.
Indică reclamanta că, cu ordinul nr. 14 din 24.07.2014 nu este de acord, îl consideră ilegal şi solicită a fi anulat cu restabilirea în funcţie, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la muncă pentru perioada de timp 24.07.2014 data concedierii - şi data repunerii de fapt în exerciţiul funcţiei, repararea prejudiciului moral cauzat, şi a încasarea din contul pîrîtului cheltuielile de judecată. Prin hotărîrea judecătoriei Botanica mun.
Chişinău din 23.02.2015, cererea de chemare în judecată a lui Jechiu Maria a fost admisă parţial, s-a anulat ordinul Direcţiei Municipale pentru Protecţia Drepturilor Copilului nr. 14 din 24.07.2014 cu privire la concedierea lui Jechiu Maria; s-a dispus obligarea Direcţiei Municipale pentru Protecţia Drepturilor Copilului de a o restabili pe Jechiu Maria în funcţia deţinută anterior - de manager al Centrului Municipal de Plasament şi Reabilitare a Copiilor de Vîrstă Fragedă, s-a obligat Direcţia Municipală pentru Protecţia Drepturilor Copilului să-i achite lui Jechiu Maria salariu, salariul suplimentar şi alte plăţi de stimulare şi compensare pentru absenţa forţată de la muncă, pe perioada de timp 24.07.2014 pînă la data repunerii în funcţie, s-a încasat de la Direcţia Municipală pentru Protecţia Drepturilor Copilului în beneficiul lui Jechiu Maria un salariu mediu lunar în calitate de prejudiciul moral cauzat, s-a încasat de la Direcţia Municipală pentru Protecţia Drepturilor Copilului în beneficiul lui Jechiu Maria cheltuielile de asistenta juridica în suma de 1 500,00 lei şi taxa de stat în sumă de 370,00 lei.
Pentru a hotărî astfel instanţa de fond a menţionat că, prin ordinul de concediere a reclamantei se declară, ca fapt constatat, prejudicierea bugetului municipal în sumă de aproximativ de 576 mii lei, ca comis prin încălcări sancţionate disciplinar. În acest sens instanţa, a reţinut că Direcţia Municipală pentru Protecţia Drepturilor Copilului nu este organ de control financiar al Consiliului Municipal Chişinău şi nici organ de audit intern al autorităţii publice, şi deci concluziile Direcţiei Municipale pentru Protecţia Drepturilor Copilului în această parte nu servesc drept probă a prejudiciului declarat, precum nu este probă şi a vinovăţiei Mariei Jechiu ca fiind responsabilă de activitatea şi disciplina financiară în instituţie.
La 23.03.2015, reprezentantul Direcţiei Municipale pentru Protecţia Drepturilor Copilului - Anatolie Haruţa, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea apelului, casarea hotărârii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca fiind neîntemeiată. În motivarea apelului a indicat că, prima instanţă la adoptarea hotărîrii nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, cît şi au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept procedural. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 iunie 2015 s-a respins apelul declarat de către reprezentantul Direcţiei Municipale pentru Protecţia Drepturilor Copilului - Anatolie Haruţa şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun.
Chişinău din 23.02.2015. 2 Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel, Direcţia Municipală pentru Protecţia Drepturilor Copilului a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 03.06.2015 şi a hotărîrii Judecătoriei Botanica, mun.
Chişinău din 23.02.2015, cu pronunţarea unei hotărîri prin care acţiunea înaintată de către Jechiu Maria să fie respinsă ca fiind neîntemeiată. În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel şi anume, neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de către Direcţia Municipală pentru Protecţia Drepturilor Copilului în termen, avînd în vedere că decizia integrală a Curţii de Apel Chişinău din 03.06.2015, a fost expediată părţilor la 17.06.2015 ( f.d.89), iar recursul fiind înaintat la 31 iulie 2015. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.
Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.
Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială 3 sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Direcţia Municipală pentru Protecţia Drepturilor Copilului asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Direcţia Municipală pentru Protecţia Drepturilor Copilului ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Direcţia Municipală pentru Protecţia Drepturilor Copilului, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 03 iunie 2015, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Jechiu Maria împotriva Direcţiei Municipale pentru Protecţia Drepturilor Copilului privind anularea ordinului de eliberare, restabilirea în funcţie, încasarea prejudiciului material şi moral. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul /semnat/ Iuliana Oprea Judecătorii /semnat/ Iurie Bejenaru /semnat/ Oleg Sternioală Copia corespunde originalului Iuliana Oprea 4