2ra-2385/15 — Încasarea datoriei

Dosarul nr. 2ra-2385/15 Prima instanță: Judecătoria Comrat (jud. C. Colev) Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. G. Vavrin, I. Dănăilă, T. Dimitriadi) ÎNCHEIERE 07 octombrie 2015 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului Iuliana Oprea Judecătorii: Iurie Bejenaru Oleg Sternioală examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de avocatul Croitor Alexei în interesele SRL ”SI Demir-Agro” împotriva deciziei din 19 mai 2015 a Curții de Apel Cahul, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de SRL ”SI Demir-Agro” împotriva lui Cazanji Fiodor și SRL ”Versuscom” cu privire la încasarea datoriei, c o n s t a t ă : La data de 27 septembrie 2012 SRL ”SI Demir-Agro” a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva lui Cazanji Fiodor și SRL ”Versuscom” solicitând încasarea datoriei în sumă de 94149,96 lei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că între SRL ”SI Demir-Agro”- ca cumpărător și SRL ”Versuscom”- ca vânzător, fidejusorul - Cazanji Fiodor, au fost încheiate contractele de fidejusiune nr. 25 din 25.02.2012, nr. 23 din 23.03.2012, nr. 26 din 26.03.2012, nr. 10 din 10.04.2012, nr. 20 din 20.04.2012, nr. 24 din 24.04.2012, nr. 26 din 26.04.2012, nr.30 din 30.04.2012, nr. 12 din 12.05.2012, nr. 14 din 14.05.2012.

Ca temei pentru încheierea contractelor de fidejusiune au servit următoarele contracte de vânzare - cumpărare încheiate între SRL ”SI Demir-Agro” și SRL ’’Versuscom”: din 25.02.2012 nr. 1320120225; din 23.03.2012 nr. 1320120323; din 26.03.2012 nr. 1320120326; din 10.04.2012 nr. 1320120410; din 20.04.2012 nr. 1320120420; din 24.04.2012 nr. 1320120424; din 26.04.2012 nr. 1320120426; din 30.04.2012 nr. 1320120430; din 12.05.2012 nr. 1320120512; din 14.05.2012 nr. 1320120514. Menționează reclamantul că la situația de 01 august 2012 suma datoriei în baza contractelor enunțate constituia 94149,96 lei, ceea ce se confirmă prin facturile fiscale și prin ordinele de plată.

1 Conform pct. 1.1 din contractele de fidejusiune enunțate se menționează că fidejusorul garantează pe propria răspundere executarea integrală și în termenele stabilite a obligațiilor vânzătorului față de creditor, în baza contractelor de vânzare - cumpărare, precum și răspunderile prevăzute de legislația în vigoare. Conform pct. 1.2 indică că fidejusorul, garantează executarea obligațiilor vânzătorului din contractul de vânzare - cumpărare, cu propriile bunuri mobile și imobile. Această dispoziție nu se aplică doar în privința bunurilor ce aparțineau cu drept de proprietate fidejusorului la momentul semnării contractului, dar asupra bunurilor care au fost obținute după semnarea contractului.

Conform pct. 2.1 din contractele indicate, precum și din prevederile legale, Cazanji Fiodor este obligat să execute obligațiile indicate în contract, la solicitarea creditorului și fără înștiințarea altor persoane terțe. Conform pct. 2.4 din contractele de fidejusiune, fidejusorul este obligat ca în termeni cât mai restrânși, să execute obligațiile în baza contractului de vânzare - cumpărare. Pct. 3.2 din contracte, prevede că, creditorul singur stabilește termenii de executare a obligației de către fidejusor. Susține reclamantul că Cazanji Fiodor din diferite motive refuza primirea pretenției de achitare a datoriei. Ca urmare, la 17.08.2012, pretenția a fost înmânată lui Cazanji Fiodor, de către executorul judecătoresc în prezența martorilor, ceia ce se confirmă prim procesul - verbal de comunicare a actelor procedurale.

Necătând la aceasta Cazanji Fiodor nu și-a executat obligația. Prin încheierea Judecătoriei Comrat din 17 octombrie 2012 SRL ”Versuscom” a fost atras în calitate de copârât.

Prin hotărârea din 28 iunie 2013 a Judecătoriei Comrat, acțiunea înaintată de SRL ”SI Demir-Agro” a fost admisă: s-a încasat în mod solidar de la SRL ’’Versuscom” datoria în baza contractelor de vânzare - cumpărare din 25.02.2012 cu nr. 1320120225; din 23.03.2012, cu nr. 1320120323, din 26.03.2012 cu nr. 1320120326, din 10.04.2012 cu nr. 1320120410, din 20.04.2012 cu nr. 1320120420, din 24.04.2012 cu nr. 1320120424, din 26.04.2012 cu nr. 1320120426, din 30.04.2012 cu nr. 1320120430, din 12.05.2012 cu nr. 1320120512, din 14.05.2012 cu nr. 1320120514 şi de la Cazanji Fiodor, în baza contractelor de fidejusiune, nr. 25 din 25.02.2012, nr. 23 din 23.03.2012, nr. 26 din 26.03.2012, nr. 10 din 10.04.2012, nr. 20 din 20.04.2012, nr. 24 din 24.04.2012, nr. 26 din 26.04.2012, nr.30 din 30.04.2012, nr. 12 din 12.05.2012, nr. 14 din 14.05.2012 în beneficiul SRL ”SI Demir-Agro” în sumă de 94149, 96 lei și cheltuieli de judecată pentru achitarea taxei de stat în sumă de 2824 lei, iar în total suma de 96 974,75 lei.

Prin decizia din 27 februarie 2014 a Curții de Apel Comrat, apelul a fost admis parțial, casată integral hotărârea Judecătoriei Cahul din 28 iunie 2013, cu remiterea pricinii civile în prima instanță pentru rejudecare, în alt complet de judecată. În cadrul rejudecării pricinii civile, SRL ”SI Demir-Agro” a depus cerere de concretizare a cerințelor, prin care susține pe deplin cerințele invocate în cererea de chemare în judecată și a menționat că din actul de comparare a calculelor se atestă că după contractul de vânzare - cumpărare nr. 1320120514 din 14.05.2012, în care Cazanji Fiodor participă ca fidejusor, s-a format o datorie de 94317,24 lei, care nu a 2 fost stinsă. În continuare au fost efectuate alte transferuri la contul SRL ”Versuscom”, însă suma datoriei nu a fost stinsă ci dimpotrivă s-a mărit până la 99 055,80 lei.

Mai menționează reclamantul că nu sunt careva probe ce ar proba că suma datoriei a fost achitată. La data de 27 iunie 2014, SRL ”SI Demir-Agro”, a depus cerere de concretizare a cerințelor din cererea de chemare în judecată, în care a susținut cele indicate în cererea de chemare în judecată și a menționat că din actul de comparare a calculelor se atestă că contractele de vânzare - cumpărare nr. 1320120323 din 23.03.2013 și nr. 1320120326 din 26.03.2012, pe care Cazanji Fiodor are calitatea de fidejusor, nu au fost executate integral și s-a format datoria în sumă de 95183 lei, care nu a fost stinsă. Obligațiile contractuale în sumă de 95183 lei rezultă din contractul de vânzare - cumpărare nr. 1320120323 din 23.03.2012 și din contractul cu nr. 1320120326 din 26.03.2012 unde Cazanji Fiodor este fidejusor.

La data de 24 noiembrie 2014 SRL ”SI Demir-Agro”a depus cerere de concretizare a cerinţelor prin care a solicitat încasarea datoriei în sumă de 95183 lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de 2859,49 lei. În motivarea cererii a indicat motive similare cu cele indicate în cererile anterioare. Prin hotărârea din 23 decembrie 2014 a Judecătoriei Comrat, a fost respinsă acțiunea înaintată de SRL ”SI Demir-Agro” împotriva lui Cazanji Fiodor, ca neîntemeiată, s-a admis parțial acțiunea înaintată de SRL ”SI Demir-Agro” împotriva SRL ’’Versuscom” şi s-a încasat de la SRL ’’Versuscom” în beneficiul SRL ”SI Demir-Agro” datoria în sumă de 94149,96 lei, cheltuieli de judecată în sumă de 2824,49 lei, în rest pretențiile au fost respinse.

Prin decizia din 19 mai 2015 a Curții de Apel Cahul, s-a respins apelul declarat de SRL ”SI Demir-Agro” și s-a menținut hotărârea din 23 decembrie 2014 a Judecătoriei Comrat. La data de 04 august 2015, avocatul Croitor Alexei, în interesele SRL ”SI Demir-Agro”, a declarat recurs împotriva deciziei din 19 mai 2015 a Curții de Apel Cahul. În motivarea recursului, a indicat că au fost încălcate esențial și aplicate eronat normele dreptului material, nu a fost aplicată legea care urma să fie aplicată și a fost aplicată legea care nu trebuia să fie aplicată Conform art. 434 CPC recursul împotriva deciziei se depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale. Conform materialelor pricinii, Curtea de Apel Cahul a emis decizia recurată la data de 19.05.2015, care a fost expediată în adresa recurentului la data de 08.06.2015, recursul a fost depus la data de 04.08.2015, adica în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 437 alin.(1) lit. f) CPC „cererea de recurs trebuie să conțină, printre altele, esența și temeiurile recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate”. Totodată, participanții la proces sunt în drept să declare recurs numai în cazul în care invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept 3 material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) sau (4) CPC. Astfel, recursul împotriva deciziilor instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat.

Colegiul constată că argumentele invocate de către avocatul recurentului în cererea de recurs vizează temeinicia deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond și ar putea fi încadrate în temeiul prevăzut de art. 386 alin.(1) lit. b) CPC, aplicabil doar procedurii de apel. Asemenea temei nu se regăsește în art. 432 CPC aplicabil recursului. Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în prevederile art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Cu referire la argumentul avocatului recurentului privind aplicarea eronată de către instanțele judecătorești inferioare a normelor de drept material, completul Colegiului menționează că în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor de drept și din care circumstanțe aceasta rezultă.

Completul Colegiului reține că acest argument al recurentului poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de avocatul Croitor Alexei în interesele SRL ”SI Demir-Agro”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC și, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu prevederile art.art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se recunoaște inadmisibil recursul declarat de avocatul Croitor Alexei în interesele SRL ”SI Demir-Agro” împotriva deciziei din 19 mai 2015 a Curții de Apel Cahul.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului Iuliana Oprea Judecătorii Iurie Bejenaru Oleg Sternioală 4