Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2ra-265/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
12 februarie 2015
Părțile
Cebotari Igor vs SRL Seval Com
Pe scurt
Temeiurile declarării recursului

2ra-265/15 — Încasarea datoriei

dosarul nr. 2ra-265/15 prima instanţă: V. Suruceanu. instanţa de apel: G. Vavrin, I. Dănăilă, T. Dimitriadi. ÎNCHEIERE 12 februarie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Galina Stratulat, Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Cebotari Igor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cebotari Igor împotriva societăţii cu răspundere limitată „Seval-Com” cu privire la încasarea datoriei şi a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 09 octombrie 2014 c o n s t a t ă La 24 octombrie 2013, Cebotari Igor s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva societăţii cu răspundere limitată „Seval-Com” cu privire la încasarea datoriei şi a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii, a invocat că, întreprinderea individuală „Cebotari Igor” a livrat marfă societăţii cu răspundere limitată „Seval-Com” (în continuare – „Seval-Com”S.R.L.) în sumă de 121080 lei. Invocă faptul, că debitorul a recunoscut datoria prin facturile fiscale RX0545768 din 21 iulie 2008, RX045774 din 22 iulie 2008, RX054775 din 22 iulie 2008, RX504776 din 22 iulie 2008, RX0545777 din 22 iulie 2008, RX0545778 din 23 iulie 2008, RX0545779 din 23 iulie 2008, RX0545780 din 23 iulie 2008, SX4945761 din 24 iulie 2008, SX4945762 din 24 iulie 2008 şi SX4945773 din 29 iulie 2008. Menţionează, că la data de 29 iulie 2008 întreprinderea individuală „Cebotari Igor” a fost radiată din registrul de stat al întreprinzătorilor individuali.

Notează, că facturile fiscale sus menţionate au dispărut în momentul eliberării sediului întreprinderii. Consideră, că „Seval-Com”S.R.L. a tergiversat achitarea mărfii procurate, indicând că se află în dificultate financiară însă ulterior îşi va onora obligaţiile faţă de recurent. Indică faptul, că copiile facturilor fiscale dispărute le-a primit la data de 26 septembrie 2013. Menţionează, că termenul de prescripţie l-a ratat în circumstanţe ce nu depind de voinţa sa, astfel consideră oportun de a fi repus în termenul legal de înaintare a prezentei acţiuni. Solicită, Cebotari Igor, repunerea în termenul de prescripţie pentru depunerea acţiunii, încasarea datoriei pentru marfa livrată societăţii cu răspundere limitată „Seval-Com” în sumă de 121080 lei şi cheltuielilor de judecată formate din taxa de stat în sumă de 3632 lei şi onorariul avocatului în sumă de 3300 lei.

Prin hotărârea judecătoriei Cahul din 20 februarie 2014, s-a respins acţiunea ca fiind depusă tardiv. În motivarea hotărârii, prima instanţă a constatat, că motivele invocate de Cebotari Igor nu constituie temei pentru repunerea în termen în sensul art. 116 din Codul de procedură civilă. Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 09 octombrie 2014, s-a respins apelul declarat de Cebotari Igor şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe. La 11 decembrie 2014, Cebotari Igor, a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 09 octombrie 2014, solicitând casarea deciziei Curţii de Apel Cahul din 09 octombrie 2014 şi hotărîrii judecătoriei Cahul din 20 februarie 2014 cu pronunţarea unei hotărîri prin care să fie admisă integral acţiunea.

În motivarea recursului menţionează, că instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia aplicată. Invocă faptul, că a omis termenul de prescripţie extinctivă în circumstanţe ce nu depind de voinţa sa. Consideră, că termenul de prescripţie începe să curgă din momentul înaintării preavizului de plată către creditor. Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; 2 b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute în normele de drept citate. Argumentele recurentului, precum că a omis termenul de prescripţie extinctivă în circumstanţe ce nu depind de voinţa sa iar termenul de prescripţie începe să curgă din momentul înaintării preavizului de plată către creditor, nu pot fi reţinute pe motiv că sunt neîntemeiate, în acest sens instanţele ierarhic inferioare au examinat just şi sub toate aspectele probele invocate de către părţi în contextul circumstanţelor constatate iar obiecţiile recurentului sunt apreciate ca declarative, fără suport legal şi constituie un punct de vedere al recurenţilor care nu se încadrează în temeiurile de declarare a recursului.

3 Totodată nu pot fi reţinute argumentele recurentului cu referire la temeinicia hotărârilor instanţelor inferioare or, recursul declarat conform secţiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. Astfel, instanţa de recurs notează că recurentul Cebotari Igor, nu a invocat niciun argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 paragraf l din Convenţie, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Cebotari Igor ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Cebotari Igor se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 4

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.