2ac-265/22 — Încasarea datoriei

Dosarul nr. 2ac-265/22

2-16012479-01-2ac-18112022

Î N C H E I E R E

30 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

soluționând cererea depusă de Vlah Serghei cu privire la strămutarea cauzei la

o altă instanță de judecată egală în grad,

în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată înaintată de

SRL „S.I. Demir-Agro” împotriva ÎM „Vinia Traian” SA cu privire la încasarea

datoriei, amenzii contractuale, penalității, dobânzii de întârziere, cheltuielilor de

judecată și la cererea reconvențională înaintată de ÎM „Vinia Traian” SA împotriva

SRL „S.I. Demir-Agro” și Vlah Serghei, intervenient accesoriu Colhozul „Pobeda”

cu privire la încasarea datoriei, amenzii contractuale, penalității și dobânzii de

întârziere, obligarea livrării mărfii și încasarea cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă:

La 19 noiembrie 2015, SRL „S.I. Demir-Agro” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva ÎM „Vinia Traian” SA, prin care a solicitat încasarea datoriei în

mărime de 484 356 de lei, amenzii contractuale - 96 871,20 de lei, penalității - 12

593,26 de lei, dobânzii de întârziere - 8 453, 10 de lei și a taxei de stat.

La 12 ianuarie 2016 SRL „S.I. Demir-Agro” a depus cerere de concretizare a

acțiunii, menționând că pârâta parțial a achitat datoria și în prezent suma datoriei

constituie 334 356 de lei.

La 25 iulie 2016, ÎM „Vinia Traian” SA a înaintat acțiune reconvențională

împotriva SRL „S.I. Demir-Agro” și Vlah Serghei, cu privire la încasarea în mod

solidar din contul pârâților a despăgubirilor sub formă de amendă în sumă de 774

129 de lei, penalității în sumă de 696 775,20 de lei și cheltuielilor de judecată în

sumă de 44 127, 12 de lei.

Prin încheierea din 23 noiembrie 2018 a Judecătoriei Cahul (sediul central) a

fost atras în proces Colhozul „Pobeda”, în persoana lui Dragan Nicolae, în calitate

de intervenient accesoriu de partea pârâtului SRL „S.I. Demir-Agro”.

Prin hotărârea din 10 ianuarie 2020 a Judecătoriei Cahul (sediul central)

acțiunea depusă de SRL „S.I. Demir-Agro” a fost admisă parțial.

A fost încasat de la ÎM „Vinia Traian” SA în beneficiul SRL „S.I. Demir-Agro”

suma amenzii contractuale de 20 % 4 anual în mărime de 14 471, 20 de lei,

penalitatea în mărime de 1 881, 26 de lei, dobânda legală de întârziere în mărime de

1

1 262, 76 de lei și taxa de stat – 528, 45 de lei.

Acțiunea reconvențională înaintată de SA „Vinia Traian” a fost admisă parțial.

A fost încasat, mod solidar, de la SRL „S.I. Demir-Agro” și Vlah Serghei în

beneficiul ÎM „Vinia Traian” SA suma amenzii contractuale de 20 % anual în

mărime de 774 129 de lei și cheltuielile de judecată în mărime de 23 223, 87 de lei.

Pretenția cu privire la încasarea penalității a fost respinsă ca tardivă. De asemenea,

a fost respinsă ca neîntemeiată pretenția cu privire la obligarea SRL „S.I. Demir-

Agro” și pe Vlah Serghei de a livra marfa în vederea executării obligațiilor

contractuale.

Prin decizia din 24 decembrie 2020 a Curții de Apel Cahul, a fost respins apelul

declarat de ÎM „Vinia Traian” SA, au fost admise apelurile declarate de Vlah Serghei

și SRL „S.I. Demir-Agro”, casată hotărârea din 10 ianuarie 2020 a Judecătoriei

Cahul (sediul central) fiind pronunțată o hotărâre nouă, prin care acțiunea inițială

depusă de SRL „S.I. Demir-Agro” a fost admisă parțial.

A fost încasată de la ÎM „Vinia Traian” SA în beneficiul SRL „S.I. Demir-

Agro” datoria în mărime de 72 356 de lei, amenda contractuală - 96 871 de lei,

penalitatea - 160 940,26 de lei și cheltuielile de judecată – 27 448,58 de lei, în rest

acțiunea inițială fiind respinsă. Acțiunea reconvențională înaintată de ÎM „Vinia

Traian” SA a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 03 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de ÎM „Vinia Traian” SA, casată integral decizia din 24 decembrie

2020 a Curții de Apel Cahul, cauza fiind remisă spre rejudecare la Curtea de Apel

Cahul, în alt complet de judecată.

Conform fișei de repartizare a dosarului la 19 noiembrie 2021, cauza civilă

enunțată a fost repartizată în mod automat – aleatoriu prin intermediul Programului

Integrat de Gestionare a Dosarelor (P.I.G.D), spre examinare în ordine de apel

judecătorului Curții de Apel Cahul, Tudor Berdilă, care face parte din completul de

judecători în următoarea componență: Galina Vavrin (președinte), Ion Anton, Tudor

Berdilă (judecători).

La 14 noiembrie 2022 Vlah Serghei a depus cerere prin care a solicitat

strămutarea cauzei în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, la

o altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel Cahul.

În susținerea cererii de strămutare a menționat că există circumstanțe obiective

ce pun la îndoială imparțialitatea completului de judecată desemnat pentru

examinarea cererilor de apel.

Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea privind strămutarea

cauzei la o altă instanță de judecată de același grad, este neîntemeiată și urmează a

fi respinsă, din motivele ce succed.

În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură

civilă, instanța strămută pricina la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea

judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele pricinii sau de calitatea

participanților la proces.

În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă,

strămutarea pricinii în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d), e), f) și g) se efectuează

de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere este irevocabilă și nu se supune

niciunei căi de atac.

2

Colegiul consideră că motivele, invocate de Vlah Serghei în cererea de

strămutare a cauzei civile, nu cad sub incidența prevederilor art. 43 alin. (2), lit. f)

din Codul de procedură civilă. În condițiile speței, aceste argumente nu și-au găsit

confirmare, fiind doar la nivel de suspiciuni în imparțialitate a completului de

judecată care a fost desemnat pentru examinarea apelului, fără a indica motivele de

fapt și de drept, pe care se întemeiază suspiciunea, cu anexarea probelor concludente

și pertinente, ce justifică acest fapt.

La aspectul dat, urmează a fi notat că în vederea asigurării dreptului

participanților la proces la o instanță de judecată imparțială, garantat de art. 6 § 1 din

Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale,

legiuitorul a prevăzut la art. 50, art. 52 și art. 56 din Codul de procedură civilă dreptul

participanților la proces de a înainta cerere de recuzare în baza temeiurilor prevăzute

la art. 50 din același cod.

Numai în situația când din motivul recuzării și/sau abținerii mai multor

judecători ai Curții de Apel Cahul, substituirea judecătorilor ar deveni imposibilă,

instanța ierarhic superioară ar avea dreptul să strămute prezenta cauză la o altă

instanță egală în grad, situație ce în prezent nu se atestă. În acest sens, Colegiul reține

prevederile art. 2.5 din Principiile de la Bangalore, care stipulează că judecătorul se

va abține să soluționeze orice dosar pe care constată că nu îl va putea judeca într-o

manieră imparțială sau în care unui observator rezonabil i s-ar putea părea că

judecătorul nu este capabil să judece imparțial. Printre astfel de cazuri, fără însă ca

înșiruirea să fie completă, se numără următoarele: cazul în care judecătorul are o

predispoziție sau o prejudecată efectivă cu privire la una dintre pârți sau în care

judecătorul cunoaște personal fapte relevante pentru proces; cazul în care, anterior,

judecătorul a avut calitatea de avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar; cazul

în care judecătorul sau un membru al familiei sale are un interes economic în

rezultatul procesului.

În hotărârea pe cauza Kyprianou împotriva Cypru (73797/01, 15 decembrie

2005, § 121), Curtea a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire

la imparțialitatea instanței judecătorești după cum urmează: Curtea reiterează, în

primul rând, că într-o societate democratică este de o importanță fundamentală ca

instanțele judecătorești să inspire încredere populației și, în primul rând, 3

acuzatului, în cazul procedurilor penale. În acest sens, articolul 6 cere instanței, care

cade sub incidența sa, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă

absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în

diferite moduri.

Astfel, Curtea în cauza Piersack împotriva Belgiei (1 octombrie 1982, § 427)

face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea

personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă,

adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială

legitimă în acest sens (a se vedea cauza Grieves împotriva Marii Britanii, 16

decembrie 2003, 57067/00).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă

comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte

care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea.

În această privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea

3

cauza Castillo Algar împotriva Spaniei și cauza Morel împotriva Franței). Atunci

când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un

complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este

imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această

bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea cauza Ferrantelli and Santangelo

împotriva Italei și cauza Wettstein împotriva Elveției).

În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că imparțialitatea

trebuie evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea

personală și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire

sau prejudecăți personale în cauză și unui demers obiectiv, care constă în a stabili

dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a

exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa. În acest sens, se reține

că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a susținut întotdeauna că a aplicat

demersul subiectiv potrivit căruia „un magistrat este considerat imparțial până la

proba contrariului” (cauza Le Compte, Van Leuven și De Meyere împotriva Belgiei,

Raportând aserțiunile expuse supra condițiilor din speță și argumentelor

formulate în susținerea solicitării de a strămuta cauza, Colegiul constată din

materialele dosarului că completul de judecată, căruia i-a fost repartizată prezenta

cauză spre examinare în ordine de apel, nu a demonstrat părtinire sau prejudecăți

personale.

În aceste circumstanțe Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează că argumentele invocate în susținerea

cererii cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Cahul, la o altă instanță

egală în grad nu se încadrează în prevederile art. 43, alin. (2), lit. f) din Codul de

procedură civilă. Solicitantul nu a exemplificat împrejurările de ordin obiectiv sau

subiectiv ce ar furniza concluzii cu privire la prezența prejudecății judecătorilor

Curții de Apel Cahul, având în vedere că, în spiritul CEDO, orice bănuială de

imparțialitate urmează să fie obiectiv justificată. Suspiciunile declarative nu pot

servi drept temei de strămutare a cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad

pentru judecarea cauzei. Respectiv, Vlah Serghei nu a demonstrat că există fapte

verificabile care pot pune la îndoială imparțialitatea tuturor judecătorilor Curții de

Apel Cahul.

Din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea

lui Vlah Serghei cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Cahul la o altă

instanță egală în grad, cauza urmând a fi restituită pentru continuarea examinării în

ordine de apel la Curtea de Apel Cahul, în același complet de judecată.

În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (2), lit. f), alin. (3) și (4), art. 269-

270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea depusă de Vlah Serghei privind strămutarea cauzei la o

altă instanță de judecată egală în grad.

Cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de SRL „S.I.

4

Demir-Agro” împotriva ÎM „Vinia Traian” SA cu privire la încasarea datoriei,

amenzii contractuale, penalității, dobânzii de întârziere, cheltuielilor de judecată și

la cererea reconvențională înaintată de ÎM „Vinia Traian” SA împotriva SRL „S.I.

Demir-Agro” și Vlah Serghei, intervenient accesoriu Colhozul „Pobeda” cu privire

la încasarea datoriei, amenzii contractuale, penalității și dobânzii de întârziere,

obligarea livrării mărfii și încasarea cheltuielilor de judecată, se restituie Curții de

Apel Cahul pentru examinarea cererilor de apel, în același complet de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

5