- Dosarul nr.
- 3ra-1307/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 30 septembrie 2015
- Părțile
- SA Estador-Com, SRL Repost-Com vs Primăria mun. Chişinău
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
3ra-1307/15 — Anularea actului administrativ
prima instanţă: L. Vasilevici dosarul nr. 3ra-1307/15 instanţa de apel: A. Panov, A. Minciună, M. Morari ÎNCHEIERE 30 septembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Primăria mun. Chişinău în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Denis Staruş în interesele Societăţii de Acţiunii „Estodor-Com” şi Societăţii cu Răspundere Limitată „Repost-Com” împotriva Primăriei mun. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 mai 2015, prin care a fost respins apelul declarant de Primăria mun.
Chişinău, cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Centru din 07 octombrie 2014, prin care a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de către SA „Estodor-Com” şi SRL „ Repost-Com” privind anularea actului administrativ, constată: La 05 iunie 2012, SA „Estodor-Com” şi SRL „ Repost-Com” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii a invocat că la 12 noiembrie 2010, SA „ Estodor Com” şi Primăria mun. Chişinău a fost încheiat un contract de arendă a 2 terenuri din str. A. Russo, nr. 20 mun. Chişinău, un teren cu suprafaţă de 0.0207 ha pentru extinderea, reconstituirea obiectivului privat şi altul cu suprafaţă de 0,26 ha pentru organizarea unei terase de vară.
Susţine că la 18 mai 2011, de către Primăria mun. Chişinău, a fost eliberată autorizaţia de construcţie cu nr. 312 prin care s-a autorizat efectuarea lucrărilor de organizare a terasei de vară, aferente obiectivului comercial şi de alimentaţie publică în limitele terenului arendat. Mai invocă că la data de 13.05.2011, de către Primăria mun. Chişinău, a fost eliberată autorizaţia de construcţie cu nr.289 prin care s-a autorizat efectuarea lucrărilor de reconstruire şi extindere a obiectivului privat din str. A. Russo nr.20 ce aparţine SA „Estodor Com”. Susţin că în urma eliberării certificatului de urbanism nr.74/12 din 10.02.2012, eliberat Direcţiei generale transport public şi căi de comunicare, pentru proiectarea obiectivului „Reparaţii capitale, a străzii Alecu Russo", şi executarea neautorizată a lucrărilor de construcţie la imobilul cu nr. cadastral 0100312041. proprietatea SRL„Repost Com", Primăria mun.
Chişinău, la data de 05.04.2012, a emis o dispoziţia cu nr.241-d, prin care Primarul General a dispus sistarea lucrărilor de construcţie şi vabilitatea autorizaţiei de construcţie nr.312 din 18.05.2011, eliberată firmei SRL„ Estodor Com”, pînă la aprobarea în modul stabilit a soluţiilor spaţial volumetrice noi a obiectivelor, corelate cu lucrările de reconstrucţie a străzii A. Russo şi demolarea construcţiei neautorizate la imobilul proprietate privată a SRL „Repost-Com” cu nr. cadastral 0100312041 din str. A. Russo, nr. 20, din contul acestuia. Menţionează reclamanţii că dispoziţia emisă de Primăria mun. Chişinău nr. 241-d din 05 aprilie 2012 este ilegală, care contravine normelor legale, încalcă dreptul de proprietate.
Reclamanţii mai menţionează că prin dispoziţia Primarului General cu nr.241-d din 05.04.2012, s-a indicat demolarea construcţiei neautorizate din str. A. Russo nr.20 ce aparţine cu drept de proprietate firmei „Repost – Com” SRL, ceea ce, la fel, afectează dreptul de proprietate. Menţionează reclamanţii că la data de 24 aprilie 2012 au depus la Primăria mun. Chişinău o cerere prealabilă, prin care au solicitat anularea dispoziţiei Primăriei mun. Chişinău nr. 241 din 05 aprilie 2012 dar la data de 24 mai 2012 Primăria mun. Chişinău a refuzat anularea actului administrativ. Îşi întemeiază pretenţiile în baza dispoziţiilor art. 166, 277-278 CPC, art. 25 al Legii contenciosului administrativ. Solicită reclamanţii anularea dispoziţie Primarului General cu nr.241-d din 05.04.2012 cxa fiind ilegală şi neîntemeiată.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 07 octombrie 2014, a fost admisă acţiunea înaintată de SA „Estodor Com” SRL, „Repost – Com” SRL către Primăria mun. Chişinău cu privire la anularea dispoziţiei nr.241/d din 05.04.2012. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 mai 2015, a fost respins apelul declarant de Primăria mun. Chişinău şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 05 august 2015, Primăria mun. Chişinău a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 mai 2015, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe, cu trimiterea pricinii la rejudecare. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o ilegală şi neîntemeiată fiind emisă cu încălcarea normelor de drept material şi procedural iar circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii nu au fost constatate şi elucidate pe deplin.
Susţine că instanţa de judecată a dat o apreciere arbitrară probelor şi ca consecinţă, concluziile instanţei se contrazic, iar în hotărârea primei instanţe este neîntemeiată având la bază concluzii nefondate şi lipsite de temei juridic. Afirmă că prin dispoziţia Primarului General nr. 241-d din 05 aprilie 2012 a fost sistată valabilitatea autorizaţiilor de constituire, deoarece prin obiectivele care au fost eliberate autorizaţiile de constituire, sunt amplasate în limita liniilor roşii a străzii precum şi în legătură cu eliberarea certificatului de urbanism Direcţiei Generale Transport Public şi Căi de comunicaţie pentru reparaţia capitală a străzii Alecu Russo cu schimbarea parametrilor părţii carosabile.
Indică că prin dispoziţia nr. 1252-d din 14 noiembrie 2012 a fost dispusă demolarea construcţiilor neautorizate din str. Alecu Russo, nr. 20 edificate de către SA „ Estodor-Com”. Mai indică că SA „ Estodor-Com” nu a îndeplinit prevederile Deciziei nr. 13/31.25 din 28 octombrie 2010 şi a contractul de arendă nr. 5526/2010 şi anume nu a fost demolat imobilul cu numărul cadastral 0100312041 dar a construit în continuare edificând o construcţie în două nivele ignorând astfel certificatul de urbanism şi autorizaţia de construcţie. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părţilor, inclusiv a recurentei, la 16 decembrie 2014, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoţire anexată (f. d. 64), date despre recepţionarea acestea de către recurent la materialele dosarului lipsesc, însă în cererea de recurs indică că a luat cunoştinţă de copia deciziei la 24 decembrie 2014, recepţionând-o prin intermediului oficiului poştal. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 10 februarie 2015, în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Întreprinderea cu Capital Străin „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.
Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Întreprinderea cu Capital Străin „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie”, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Întreprinderea cu Capital Străin „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie”ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de Întreprinderea cu Capital Străin „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî