2ra-2347/15 — Apărarea dreptului de proprietate

Prima instanță: Judecătoria Botanica mun. Chişinău Dosarul nr. 2ra-2347/15 Judecător: Gh. Balan Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: M. Ciugureanu, A. Gavriliţa, G. Zubati DECIZIE 30 septembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători Ion Corolevschi, Galina Stratulat, Iuliana Oprea, Ion Druţă examinând recursul declarat de către Voltman Vladimir şi Voltman Svetlana, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Voltman Vladimir şi Voltman Svetlana împotriva ÎM „Elat” SA, Volneanschi Leonid, Pancescu Mihail, Registratorul Independent „Grupa Financiară” SRL, Babiceva Tatiana, Hais Iacov şi Shvartsman Moshe privind apărarea dreptului de proprietate, recunoaşterea nulităţii contractelor de vînzare-cumpărare acţiunilor, anularea dispoziţiilor, deciziei organului executiv al întreprinderii, obligarea de a întreprinde măsuri în vederea restabilirii dreptului de proprietate şi compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 11 decembrie 2003, prin care a fost casată hotărîrea Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 27 octombrie 2003 şi emisă hotărîre nouă, c o n s t a t ă La 22 iulie 2003, Voltman Vladimir şi Voltman Svetlana s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii Mixte „Elat” SA cu privire la apărarea dreptului de proprietate. În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că, sunt în relaţii de căsătorie din anul 1981. În timpul vieţii în comun au procurat de la SA „Sigma” imobilul lit. A, situat pe str. Brîncuşi, 3, mun. Chişinău. În conformitate cu procesele verbale nr. 1 din 18 octombrie 2001 şi nr. 6 din 19 aprilie 2002, actul de transmitere-primire din 26 martie 2002 familia acestora în calitate de investitor străin a introdus imobilul nominalizat drept cotă de contribuție la majorarea capitalului social al ÎM „Elat” SA care reprezintă 17% din acest capital şi este estimat în valoare de 7 701 000 lei.

Conform procesului-verbal nr. 1 din 18 octombrie 2001, subsemnatul Voltman Vladimir, a fost desemnat în calitate de prim-vicedirector al ÎM „Elat” SA, în această funcţie a efectuat toate lucrările de finisare a imobilului menţionat, care a fost dat în exploatare la 29 decembrie 2002, după ce au fost deschise magazine care au achitat, pînă în prezent, taxe pentru arendă în sumă de 420 000 dolari SUA. Mai indică reclamanţii că, la începutul anului 2003 un grup de persoane necunoscute, în frunte cu directorul general al ÎM „Elat” SA Volneanschi Leonid, nedorind să-i repartizeze parte din beneficiul obţinut, precum şi urmărind scopul de a-l înlătura din rîndurile acţionarilor au început împotriva familiei acestora o campanie de răfuială, însoțită de amenințări cu exterminarea fizică, alungîndu-l de la serviciu din localul ÎM „Elat” SA, a concediat de la serviciu şi subsemnata, Voltman Svetlana, care activa în calitate de contabil.

Indică că în aceste circumstanţe, la „propunerea” lui Volneanschi Leonid şi anturajul său, fără consimţămîntul soţiei, a fost nevoit să doneze partea lor din capitalul social al ÎM „Elat” SA lui Latus Igor, care a făcut rost de documente false împreună cu Dmitrii (numele nu-1 cunoaşte) şi notarul cunoscut al acestuia, Malîşenco Natalia (str. Miron Costin, 15/1, mun Chişinău), însă la 14 martie 2003, cu concursul lui Pancescu Mihail şi Ivașcu Iacov a fost anulat acest contract ilegal de însăși notarul care l-a autentificat.

Însă în aceiaşi zi, în urma amenințărilor continue, înţelese ca reale şi executabile, sub presiunea lui Leonid Volneanschi, Latus Igor şi Dmitrii, fiind de acord să le îndeplinesc orice dorinţa a lor, numai să fie lăsat în pace atît el, cît şi familia acestuia (soţia şi copilul minor), a semnat contractul de vînzare-cumpărare a cotei-părţi din capitalul social al ÎM „Elat” SA, care aparţine familiei lor - contract ticluit de dînşii unilateral şi ilegal (fără acordul soţiei, fară autentificare notarială, fără a indica preţul real al averii, etc.), însă luat ca temei de către Registratorul Independent „Grupa Financiară” SRL, Ciobanu Sergiu, la care a fost adus forțat de către Latus Igor şi/ „echipa” lui, pentru perfectarea dispoziţiei de transmitere a proprietăţii comune nominalizate a familiei Voltman în folosul ÎM „Elat” SA, întocmită de asemenea, cu încălcări flagrante.

Solicită reclamanţii: -Recunoaşterea nulității contractul de vînzare-cumpărare încheiat la 14 martie 2003 între Voltman Vladimir şi Volneanschi Leonid, prin care primul a vîndut ultimului 770 100 acţiuni nominale cu valoare de 10 lei fiecare la preţul de 275 000 lei; -Anularea dispoziţiei de transmitere din 14 martie 2003, emisă de către Registratorul Independent „Grupa Financiară” SRL, prin care Voltman Vladimir a transmis ÎM „Elat” SA 770 100 acțiuni cu valoarea nominală de 10 lei fiecare la preţul de 275 000 lei; -Încasarea de la ÎM „Elat” SA în beneficiul reclamanţilor compensarea cheltuielilor de judecată suportate, inclusiv pentru asistenţa juridică. Ulterior, la 05 septembrie 2003, reclamanţii au înaintat cerere de chemare în judecată suplimentară, formulînd cerinţe faţă de ÎM „Elat” SA, SRL „Grupa Financiară”, Hais Iacov, Babiceva Tatiana, Shvartsman Moshe, privind apărarea dreptului de proprietate (f.d.

169-170).

În motivarea cererii suplimentare au indicat că, pe parcursul dezbaterilor judiciare s-a constatat că acțiunile lor după tranzacțiile contestate au fost vîndute altor trei persoane şi anume: Hais Iacov Rahmil, în baza contractului de vînzare- cumpărare fără număr din 15 aprilie 2003 şi înregistrate după acesta conform dispoziţiei de transmitere nr. 4/47 din 16 aprilie 2003 în număr de 317 100 acțiuni cu valoarea nominală de 10 lei la un preţ de 113 235 lei 29 bani; Tatianei Babiceva, în baza contractului de vînzare-cumpărare fără număr din 15 aprilie 2003 şi înregistrate după aceasta conform dispoziţiei de transmitere nr. 4/48 din 16 aprilie 2003 în număr de 362 100 acțiuni cu valoarea nominală de 10 lei, la un preţ de 129 411 lei 76 bani; Shvartsman Moshe Michael, în baza contractului de vînzare- cumpărare fără număr din 21 aprilie 2003 şi înregistrate după acesta conform dispoziţiei de transmitere nr. 4/56 din 21 aprilie 2003 în număr de 92 600 acțiuni cu valoarea nominală de 10 lei, la un preț de 32 352 lei 95 bani.

Consideră reclamanţii că, întrucît fiecare parte trebuie să restituie tot ceea ce a primit în baza actului nul, iar ÎM „Elat” SA a mai efectuat tranzacții cu acțiunile ce constituie obiectul litigiului înstrăinîndu-le persoanelor menţionate, iar careva despăgubire pecuniară echitabilă nu le-au oferit, sunt nevoiţi să mărească cuantumul pretenţiilor în acţiune şi să solicite recunoaşterea nulă şi a acestor tranzacții.

Astfel, solicită reclamanţii, recunoaşterea nulității contractelor de vînzare- cumpărare încheiate între IM „Elat” SA şi Hais Iacov Rahmil, Babiceva Tatiana Fiodor, Shvartsman Moshe Michael la 16 aprilie 2003, respectiv 16 aprilie 2003 şi 21 aprilie 2003. Anularea dispoziţiilor de transmitere nr. 4/47 din 16 aprilie 2003, nr 4/48 din 16 aprilie 2003 şi nr. 4/56 din 21 aprilie 2003, emise de către Registratorul Independent „Grupa Financiară” SRL, prin care IM „Elat” SA a transmis lui Hais Iacov Rahmil, Babiceva Tatiana Fiodor, Shvartsman Moshe Michael, respectiv, 317 100 acțiuni cu valoarea nominală de 10 lei la un preț de 113 235 lei 29 bani; 362 400 acțiuni cu valoarea nominală de 10 lei la un preț de 129 411 lei 76 bani; şi 90 600 acțiuni cu valoarea nominală de 10 lei, la un preț de 32 352 lei 95 bani.

Prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 05 septembrie 2003, a fost primită spre examinare cerere de chemare în judecată suplimentară (f.d. 171- 172). Ulterior, reclamanţii au înaintat o altă cerere de chemare suplimentară faţă ÎM „Elat” SA, indicînd ca copîrîţi pe Volneanschi Leonid, Pancescu Mihail şi registratorul întreprinderii SRL „Grupa Financiară” privind apărarea dreptului de proprietate (f.d. 201-204). În motivarea cererii de chemare în judecată suplimentară reclamanţii au indicat că, pe parcursul dezbaterilor judiciare s-a constatat că acţiuni lor după tranzacțiile contestate au fost vîndute altor trei persoane (Hais Iacov Rahmil, Tatianei Fiodor Babiceva, Shvartsman Moshe Michael).

De asemenea, s-a stabilit că la baza tuturor acestor tranzacții stă Decizia Organului Executiv al ÎM „Elat” SA din 13 martie 2003 „de a înstrăina pachetul de acţiuni în număr de 770 100 deţinut de dl. Voltman V. Întreprinderii Mixte „Elat” SA ca acţiuni de tezaur”.

Consideră reclamanţii decizia dată ca fiind adoptată cu încălcarea legislaţiei Republicii Moldova si a actelor de constituire ale societăţii în cauză, din următoarele considerente: Organul Executiv unipersonal al ÎM „Elat” SA în persoana Directorului General Leonid Volneanschi, desemnat în această funcţie prin Decizia Adunării Generale a Acţionarilor din 25 septembrie 2001, depăşindu-şi competențele stabilite prin dispoziţiile Statutului IM „Elat” SA, a Legii Republicii Moldova privind societățile pe acţiuni nr. 1134-XIII din 02 aprilie 97, ignorînd Indicaţiile metodice ale Comisiei de Stat pentru Piața Hîrtiilor de Valoare din 16 iunie 1995, a hotărît în mod ilegal chestiunea cu privire la procurarea de către Societate a acţiunilor proprii, chestiune de competenţa exclusivă a Adunării Generale a Acţionarilor.

În scopul evitării exigențelor legale privind convocarea şi desfăşurarea Adunării Generale a acţionarilor, insinuînd existenţa unei cereri privind înstrăinarea pachetului de acţiuni in număr de 770 100, parvenite de la acționarul Societăţii, Voltman Vladimir, Directorul general al IM „Elat” SA, aflat în prealabilă înțelegere cu Cenzorul Societăţii, Pancescu Mihail şi cu reprezentantul Registratorului Independent, în mod premeditat a perfectat decizia Organului Executiv al ÎM „Elat” SA în scopul excluderii acestuia din rîndurile acţionarilor şi privării de toate drepturile ce decurg din această calitate.

Indică reclamanţii că ulterior, cenzorul Societăţii, Mihail Pancescu, făcînd uz de această decizie, a prezentat-o Registratorului Independent „Grupa Financiară” SRL drept document oficial ca temei pentru perfectarea dispoziţiei de transmitere contestate, totodată, prin înșelăciune l-a determinat să semneze şi contractul de vînzare-cumpărare a pachetului de acţiuni pe care îl deţinea reclamantul.

Menţionează că, drept confirmare serveşte şi faptul că după perfectarea contractului de vînzare-cumpărare, de asemenea contestat, Reprezentantului ÎM „Elat” SA i s-a eliberat un exemplar al acestuia, în care la punctul 3.2 se indică termenul de achitare de 33 zile, iar lui V. Voltman, un exemplar in care termenul de achitare este de 3 zile, cu toate că nici ultimul termen n-a fost respectat, întrucît nu a primit banii conform contractului, nici aşa-zisul creditor al acestuia, Latus Igor, deoarece procura „eliberată benevol” a fost autentificată la 19 martie 2003, iar conform dispoziţiei de plată, prezentată de către reprezentantul ÎM „Elat” SA, acesta a primit banii doar la 23 aprilie 2003. Astfel, consideră reclamanţii, dispoziţia de transmitere a fost perfectată fără respectarea condiţiilor contractului de vînzare cumpărare menţionat.

Astfel solicită reclamanţii: recunoaşterea nulă Decizia Organului Executiv al IM „Elat” SA din 13 martie 2003 „de a înstrăina pachetul de acţiuni în număr de 770 100 deţinut de dl. Voltman V. întreprinderii Mixte „Elat” S.A ca acţiuni de tezaur”; obligarea IM „Elat” SA, Volneanschi Leonid, Pancescu Mihail, Registratorul Independent „Grupa Financiară” SRL să întreprindă măsuri în vederea restabilirii dreptului reclamanţilor de proprietate asupra acţiunilor de care au fost deposedaţi ilegal. Prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 26 septembrie 2003, a fost primită cererea de chemare în judecată suplimentară (f.d. 198-199). Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 27 octombrie 2003 (f.d.

326-339 vol. I): -S-a admis integral acţiunea lui Voltman Vladimir şi Voltman Svetlana către întreprinderea Mixtă „Elat” SA, Volneanschi Leonid, Pancescu Mihail, Registratorul Independent „Grupa Financiară” SRL, Babiceva Tatiana, Hais Iacov şi Shvartsman Moshe privind apărarea dreptului de proprietate; -S-a recunoscut nulă Decizia Organului Executiv al ÎM „Elat” SA din 13 martie 2003 cu privire la înstrăinarea de către Voltman Vladimir a pachetului de acţiuni în număr de 770 100 ÎM ”Elat” SA ca acţiuni de tezaur; -S-a recunoscut nul contractul de vînzare-cumpărare fără număr, încheiat la 14 martie 2003 între Voltman Vladimir şi ÎM „Elat” SA cu privire la vînzarea de către primul a pachetului de acţiuni nominale cu valoarea de 10 lei fiecare, la preţul de 275 000 lei; -S-a anulat dispoziţia de transmitere datată cu 17 martie 2003 nr. 3/24, emisă de către Registratorul Independent „Grupa Financiară” SRL, prin care Voltman Vladimir a transmis ÎM „Elat” SA 770 100 acţiuni cu valoarea nominală de 10 lei, la preţul de 275 000 lei; -S-a recunoscut nulă Decizia Organului Executiv al ÎM „Elat” SA din 14 aprilie 2003 cu privire la înstrăinarea de către ÎM „Elat” SA a acţiunilor de tezaur în număr de 770 100 acţiuni procurate de societate pe data de 17 martie 2003: Tatianei Babiceva – 362 400 acţiuni, lui Hais Iacov – 317 100 acţiuni şi lui Shvartsman Moshe – 90 600 acţiuni;

-S-au recunoscut nule contractele de vînzare-cumpărare fară număr încheiate la 15 aprilie 2003 între ÎM „Elat” SA şi Babiceva Tatiana cu privire la vînzarea- cumpărarea a 362 400 acţiuni nominale cu valoarea de 10 lei fiecare, la preţul de 129 411 lei 76 bani; la 15 aprilie 2003 între ÎM „Elat” SA şi Hais Iacov cu privire la vînzarea-cumpărare a 317 100 acţiuni nominale cu valoarea de 10 lei fiecare, la preţul de 113 235 lei 29 bani; la 21 aprilie 2003 între ÎM „Elat” SA şi Shvartsman Moshe cu privire la vînzarea-cumpărarea a 90 600 acţiuni nominale cu valoarea de 10 lei fiecare, la preţul la 32 352 lei 95 bani; -S-au anulat dispoziţiile de transmitere nr. 4/48 din 16 aprilie 2003; nr. 4/47 din 16 aprilie 2003 şi nr. 4/56 din 21 aprilie 2003, emise de către Registratorul Independent „Grupa Financiară” SRL, prin care ÎM „Elat” SA a transmis, Tatianei Babiceva – 362 400 acţiuni, lui Iacov Hais – 317 100 acţiuni şi lui Shvartsman Moshe – 90 600 acţiuni.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2003 (f.d. 40-50 vol. II), a fost admis apelul şi cererile de alăturare la apel declarate de către reprezentanţii prin procură a ÎM „Elat” SA, Volneanschi L., Hais I., Babiceva T., Shvartsman M. şi Registratorului Independent „Grupa Financiară” SRL - V. Griţco , V. Andronic, A. Bernaz şi S. Ciobanu ca întemeiate, casată hotărîrea Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 27 octombrie 2003 ca netemeinică şi adoptată o hotărîre nouă prin care: -S-au respins integral, ca fiind neîntemeiate cerinţele depuse de Voltman Vladimir şi Voltman Svetlana către ÎM „Elat” SA, Volneanschi Leonid, Pancescu Mihail, Registratorul Independent „Grupa Financiară” SRL, Babiceva Tatiana, Hais Iacov şi Shvartsman Moshe privind: -apărarea dreptului de proprietate; -recunoaşterea nulă a Deciziei Organului executiv al ÎM „Elat” SA din 13 martie 2003 cu privire la înstrăinarea de către Voltman Vladimir a pachetului de acţiuni în număr de 770 100 ÎM ”Elat” SA ca acţiuni de tezaur; -recunoaşterea nule a contractului de vînzare-cumpărare fără număr, încheiat la 14 martie 2003 între Voltman Vladimir şi ÎM ,,Elat” SA cu privire la înstrăinarea de către primul a pachetului său de acţiuni nominale la preţul de 275 000 lei: -anularea dispoziţiei de transmitere din 17 martie 2003 nr. 3/24 emisă de către Registratorul Independent „Grupa Financiară” SRL prin care Voltman Vladimir a transmis ÎM „Elat” SA 770 100 acţiuni cu valoarea nominală de 10 lei fiecare la preţul de 275 000 lei; -recunoaşterea nulității deciziei Organului Executiv al ÎM „Elat” SA din 14 aprilie 2003 cu privire la înstrăinarea de către ÎM „Elat” SA a acţiunilor de tezaur în număr de 770 100 acţiuni Tatianei Babiceva – 362 400 acţiuni;

Hais Iacov – 317 100 acţiuni şi Shvartsman Moshe – 90 600 acţiuni; -recunoaşterea nulității contractelor de vînzare-cumpărare a acţiunilor din 15 aprilie 2003 dintre ÎM „Elat” şi Babiceva Tatiana cu privire la înstrăinarea a 362 400 acţiuni; din 15 aprilie 2003 dintre ÎM „Elat” şi Hais Iacov cu privire la înstrăinarea a 317 100 acţiuni şi din 21 aprilie 2003 dintre ÎM „Elat” şi Shvartsman Moshe cu privire la înstrăinarea a 90 600 acţiuni; -anularea dispoziţiilor de transmitere emise de Registratorul Independent „Grupa Financiară” SRL nr. 4/47 şi 4/48, ambele din 16 aprilie 2003, prin care lui Babiceva Tatiana i-au fost transmise 362 400 acţiuni cu valoarea nominală de 10 lei fiecare la preţul de 129 411 lei 76 bani, iar lui Hais Iacov – 317 100 acţiuni cu valoarea nominală de 10 lei fiecare la preţul de 113 235 lei 29 bani şi nr. 4/56 din 21 aprilie 2003 prin care lui Shvartsman Moshe i-au fost transmise 90 600 acţiuni cu valoarea nominală de 10 lei fiecare la preţul de 32 3521ei 95 bani.

-S-au anulat ca lipsite de temei încheierile Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 22 iulie 2003 şi din 04 august 2003, prin care a fost pus sechestru pe averea ÎM „Elat” SA şi interzisă efectuarea oricăror tranzacții cu 17% din acţiunile ÎM „Elat” SA. La 12 decembrie 2003, Voltman Vladimir şi Voltman Svetlana au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2003 cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 27 octombrie 2003 (f.d. 51-52, 55-56 vol. II). Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 04 februarie 2004, a fost respins ca inadmisibil recursul declarat de Voltman Vladimir şi Voltman Svetlana în baza art. 433 lit. a) CPC - ca fiind vădit nefondat (f.d.

63-64 vol. II). La 10 februarie 2004, Voltman Vladimir şi Voltman Svetlana au declarat recurs repetat împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2003 cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 27 octombrie 2003 (f.d. 66-72 vol. II). În motivarea recursului, reiterînd argumentele invocate în cererea de chemare în judecată și aducînd critici soluției instanței de apel, recurenții au indicat că decizia instanței de apel este ilegală și neîntemeiată, fiind în contradicție cu circumstanțele invocate de către instanța de fond. Au mai indicat recurenții că instanța de apel a apreciat arbitrar probele anexate la materialele cauzei, a examinat cauza în lipsa apelantului Voltman Vladimir și a aplicat eronat prevederile art. 20, 21 din Codul Familiei.

Astfel, la încheierea contractului de vînzare-cumpărare din 14 martie 2003 între Voltman Vladimir și ÎM „Elat” SA, era necesar și acordul Svetlanei Voltman. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 25 februarie 2004, a fost respins ca inadmisibil recursul declarat de Voltman Vladimir şi Voltman Svetlana, în baza art. 433 lit. d) CPC – ca fiind depus repetat după examinarea lui (f.d. 73-74 vol. II). Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 17 iunie 2015 (f.d.

119-128 vol. II): -S-a admis cererea de revizuire depusă de către reprezentantul Guvernului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului - Agentul Guvernamental Lilian Apostol; -S-au casat încheierile Curţii Supreme de Justiţie din 04 februarie 2004 şi 25 februarie 2004 şi s-a dispus judecarea pricinii în ordine de recurs; -S-a recunoscut violarea drepturilor lui Voltman Vladimir şi Voltman Svetlana garantate de articolul 6§1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale; -S-a încasat de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Finanţelor din sumele alocate pentru executarea hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului în beneficiul lui Voltman Vladimir şi Voltman Svetlana în calitate de prejudiciu moral suma de 1 800 (o mie opt sute) Euro, echivalentul în lei moldoveneşti conform cursului Băncii Naţionale a Moldovei la data executării hotărârii şi în calitate de costuri şi cheltuieli pentru reprezentarea în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului suma de 10 000 (zece mii) lei.

Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 26 august 2015, recursul înaintat de Voltman Vladimir şi Voltman Svetlana, a fost declarat admisibil. La 16 septembrie 2015 și 21 septembrie 2015, recurenții Voltman Vladimir și Voltman Svetlana au completat cererea de recurs, invocînd un șir de circumstanțe cu titlu de informare. În conformitate cu art. 3 alin. (1) CPC, „Instanţele judecătoreşti aplică legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile, efectuării actelor de procedură sau executării actelor instanţei judecătoreşti (hotărîri, încheieri, decizii, ordonanțe), precum şi a actelor unor alte autorităţi în cazurile prevăzute de lege”.

Avînd în vedere norma legală enunțată cît și faptul că cererea de recurs a fost depusă la 12 decembrie 2003 (completată la 10 februarie 2004, 16 septembrie 2015 şi 21 septembrie 2015), Colegiul menționează că recursul depus de către Voltman Vladimir şi Voltman Svetlana urmează a fi judecat conform legii procedurale în vigoare la moment. Conform art. 442 alin. (1) CPC, „Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi”.

Avînd în vedere că recursul împotriva deciziilor instanței de apel este o ale de drept, ce vizează în exclusivitate legalitatea deciziei contestate, Colegiul menționează că la judecarea prezentului recurs instanța se va expune doar în privința argumentelor de drept invocate de către recurenți, or argumentele cu privire la circumstanțele pricinii se află în afara obiectului de control judiciar al instanței de recurs. Totodată, în cadrul examinării recursului împotriva deciziei instanţei de apel, nu pot fi administrate probe noi. Din acest considerent, înscrisurile prezentate de către recurenţi, nu pot fi reţinute de către instanţa de recurs. Regula dată fiind valabilă şi la momentul depunerii cererilor de recurs (anul 2003-2004).

Examinând legalitatea deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat, care urmează a fi respins din următoarele considerente: În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, „Instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs”.

Referitor la argumentul recurenților privind aprecierea arbitrară a probelor de către instanța de apel, Colegiul menționează că potrivit art. 432 alin. (4) CPC, „Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”. Avînd în vedere sensul normei invocate, Colegiul conchide că instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel.

Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) CPC, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC. Din conținutul cererii de recurs acest argument nu reiese, or recurenții nu au făcut trimitere la probe concrete și nu au indicat regulile de apreciere încălcate de către instanța de apel. Prin urmare, argumentul respectiv urmează a fi respins.

Referitor la argumentul precum că instanța de apel a examinat cauza în absența lui Voltman Vladimir, Colegiul menționează următoarele: Procesul-verbal al ședinței de judecată din 11 decembrie 2013 (f.d. 38 vol. II), cît și recipisa anexată la materialele cauzei confirmă că Voltman Vladimir a fost prezent la examinarea cauzei și anume, la pronunțarea deciziei instanței de apel pe marginea apelului şi cererilor de alăturare la apel declarate de către reprezentanţii prin procură a ÎM „Elat” SA, Volneanschi L., Hais I., Babiceva T., Shvartsman M. şi Registratorului Independent „Grupa Financiară” SRL - V. Griţco , V. Andronic, A. Bernaz şi S. Ciobanu. În asemenea circumstanțe, argumentul privind examinarea cauzei în lipsa lui Voltman Vladimir, urmează a fi respins ca neîntemeiat.

Referitor la argumentul recurenților privind aplicarea eronată a prevederilor art. 20, 21 din Codul Familiei, Colegiul menționează următoarele: Potrivit procesului-verbal al Adunării Generale a ÎM „Elat” SA din 19 aprilie 2002, imobilul din str. Brîncuși 3 ce aparține cu drept de proprietate soților Voltman Vladimir și Svetlana, a fost introdus de către Voltman Vladimir drept cotă de contribuție la majorarea capitalului social al ÎM „Elat” SA. Ultimul obţinînd 770 100 acțiuni ale ÎM „Elat” SA. Totodată, potrivit declarației Svetlanei Voltman din 23 aprilie 2002, dînsa a dat acordul la transmiterea imobilului din str. Brîncuși 3 în calitate de contribuție la majorarea capitalului social al ÎM „Elat” SA (f.d.

167 vol. I). Potrivit art. 20 alin. (3) din Codul Familiei, „Sînt proprietate în devălmăşie a soților bunurile mobile şi imobile, valorile mobiliare, depunerile şi cotele de participație în capitalul social din instituţiile financiare sau societățile comerciale, care au fost construite, constituite, procurate sau făcute din contul mijloacelor comune, precum şi alte bunuri dobîndite în timpul căsătoriei, chiar dacă sînt procurate sau depuse pe numele unuia dintre soți”. Avînd în vedere sensul normei legale enunțate, Colegiul menționează, că deși acțiunile au fost înscrise la contul personal al lui Voltman Vladimir din registrul deţinătorilor de valori mobiliare, în temeiul art. 20 alin. (3) din Codul Familiei Voltman Svetlana este coproprietar al acestora în virtutea legii.

Potrivit contractului de vînzare-cumpărare din 14 martie 2003, Voltman Vladimir a vîndut, iar ÎM „Elat” SA în persoana administratorului Volneanschi Leonid a cumpărat 770 100 acțiuni nominative ale ÎM „Elat” SA. Conform art. 21 alin. (2) din Codul Familiei, „Fiecare dintre soți este în drept să încheie convenții prin care să dispună de bunurile comune, cu excepţia bunurilor imobile, acordul celuilalt soț fiind prezumat”. Astfel, prezumția enunțată presupune existența unui mandat tacit (reciproc) între soți la încheierea actelor de dispoziție în privința bunurilor comune ale soților. Potrivit art. 21 alin. (4) din Codul Familiei, „Convenţia încheiată de unul dintre soți poate fi declarată nulă de către instanţa judecătorească, la cererea celuilalt soț, dacă se va stabili că cealaltă parte a convenției a știut sau trebuia să fi știut că al doilea soț este împotriva încheierii convenției respective”.

Reieșind din sensul normei enunțate, Colegiul menționează că pentru a putea solicita declararea nulității contractului de vînzare-cumpărare din 14 martie 2003 încheiat între Voltman Vladimir și ÎM „Elat” SA, reclamanta Voltman Svetlana urma să probeze că cumpărătorul (ÎM „Elat” SA) a cunoscut sau trebuia să cunoască că dînsa a fost împotriva încheierii convenției respective. Contrar prevederilor art. 118 CPC (Obligaţia probaţiunii în judecată), reclamanta în acest sens careva probe nu a prezentat. Mai mult decît atît, din materialele cauzei rezultă că la momentul încheierii contractului de vînzare-cumpărare, existau împrejurări obiective ce au creat aparența existenței acordului Svetlanei Voltman la înstrăinarea acțiunilor, or la 28 februarie 2003 Voltman Svetlana și-a dat acordul la încheierea de către soțul său a contractului de donație din 28 februarie 2003, obiectul căruia constituiau acțiunile menționate mai sus.

Totodată, Colegiul constată, că reclamantul Voltman Vladimir drept temei pentru declararea nulității contractului de vînzare-cumpărare din 14 martie 2003, a invocat existența violenței la încheierea convenției respective. Colegiul menționează, că la materialele cauzei nu sunt anexate careva probe ce ar demonstra temeinicia pretenției respective, în acest sens existînd doar declarațiile reclamantului Voltman Vladimir. Colegiul conchide că o pretenție fundamentată pe o simplă declarație a reclamantului, nu poate fi admisă de către instanța de judecată, or în asemenea situație actul de dispoziție judecătoresc nu ar întruni cerințele cu privire la temeinicie și legalitate.

Referitor la pretenția reclamanților privind declararea nulității deciziei Organului Executiv al ÎM „Elat” SA din 13 martie 2003 cu privire la înstrăinarea de către Voltman Vladimir a pachetului de acţiuni în număr de 770 100 ÎM „Elat” SA ca acţiuni de tezaur, Colegiul menționează următoarele: Colegiul reține că, Voltman Vladimir drept temei pentru anularea deciziei Organului Executiv al ÎM „Elat” SA din 13 martie 2003, a invocat că directorul general al ÎM „Elat” SA – Volneanschi Leonid în mod ilegal a hotărît asupra achiziționării de către ÎM „Elat” SA a acțiunilor ce aparțin lui Voltman Vladimir, or chestiunea respectivă ține de competența exclusivă a Adunării Generale a ÎM „Elat” SA.

Colegiul constată că de fapt, reclamantul Voltman Vladimir invocînd că, Volneanschi Leonid în mod ilegal a hotărît asupra achiziționării de către ÎM „Elat” SA a acțiunilor ce aparțin lui Voltman Vladimir, nu a indicat concret, contrar cărei norme juridice prevăzute de Legea privind societățile pe acţiuni a acționat directorul societății. Totodată, Colegiul constată că nici art. 50 alin. (3) din Legea privind societățile pe acţiuni (în redacția originală), care prevede expres atribuțiile exclusive ale Adunării Generale și nici art. 18 alin. (3) din Statutul ÎM „Elat” SA, nu prevăd că asupra chestiunii privind procurarea de către societate a acțiunilor unui acționar decide exclusiv Adunarea Generală.

În conformitate cu art. 13 alin. (2) din Legea privind societățile pe acţiuni nr. 1134 din 02 aprilie 1997, „Acţiune de tezaur este acţiunea plasată a societăţii, achiziționată sau răscumpărată de ea de la acționarul societăţii”. Potrivit art. 32 alin. (6) din Statutul ÎM „Elat” SA, „directorul societății este în drept, în limitele atribuțiilor sale, să acționeze în numele societății fără mandat, inclusiv să efectueze tranzacții, să aprobe statele de personal, să emită ordine și dispoziții”. Ținînd cont de normele enunțate, Colegiul ajunge la concluzia că decizia Organului Executiv al ÎM „Elat” SA din 13 martie 2003 cu privire la înstrăinarea de către Voltman Vladimir a pachetului de acţiuni în număr de 770 100 ÎM „Elat” SA ca acţiuni de tezaur, nu poate fi calificată ca fiind ilegală.

Colegiul ajunge la concluzia că directorul Leonid Volneanschi a acționat în limitele împuternicirilor statutare, în interesele ÎM „Elat” SA, or tranzacția respectivă nu a avut un impact negativ asupra intereselor societății pe care o administrează. Reieșind din cele expuse mai sus, Colegiul consideră că argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse. Totodată, decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2003 fiind emisă cu aplicarea corectă a normelor de drept material și procedural, este legală și întemeiată, considerent din care urmează a fi menținută. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție.

d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Voltman Vladimir și Voltman Svetlana. Se menține decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2003, emisă în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Voltman Vladimir şi Voltman Svetlana împotriva ÎM „Elat” SA, Volneanschi Leonid, Pancescu Mihail, Registratorul Independent „Grupa Financiară” SRL, Babiceva Tatiana, Hais Iacov şi Shvartsman Moshe privind apărarea dreptului de proprietate, recunoaşterea nulităţii contractelor de vînzare-cumpărare acţiunilor, anularea dispoziţiilor, deciziei organului executiv al întreprinderii, obligarea de a întreprinde măsuri în vederea restabilirii dreptului de proprietate şi compensarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Galina Stratulat Iuliana Oprea Ion Druţă