2r-771/15 — Repararea prejudiciului material

Prima instanţă, Jud. Briceni: Gh. Comerzan Dosarul nr. 2r-771/15 Instanţa de apel, Curtea de Apel Bălţi: T. Duca, E. Grumeza, S. Procopciuc DECIZIE 30 septembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea examinînd, fără înştiinţarea participanţilor la proces, recursul declarat de către Scutelnic Ivan, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Scutelnic Ivan împotriva lui Jocot Vasile cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva încheierii Curţii de Apel Bălţi din 27 iulie 2015, prin care a fost restituită cererea de apel depusă de către Scutelnic Ivan ca fiind tardivă, c o n s t a t ă La 09 octombrie 2014, Scutelnic Ivan a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Jocot Vasile cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acţiunii reclamantul Scutelnic Ivan a indicat că la sfîrşitul lunii aprilie a anului 2013 a încheiat cu Jocot Vasile un contract verbal prin care au ajuns la înţelegerea ca ultimul să-i pască, să-i îngrijească şi să-i ducă ovinele la păşune în timpul verii. În acest sens, dînsul a transmis pîrîtului 6 oi mulgătoare, 6 oi sterpe şi 4 capre contra costului de 200 lei fiecare, 3 iezi şi 2 miei contra sumei de 30 lei fiecare. Susţine că, la finele sezonului de păscut, pentru lucrul efectuat, dînsul trebuia să- i achite pîrîtului suma de 3350 lei, iar Jocot Vasile la rîndul său trebuia să-i dea 100 de kg de brânză, însă, contrar înţelegerii, ultimul i-a transmis doar 80 de kg, datorându-i încă 20 de kg de brânză.

Declară totodată că, Jocot Vasile nu i-a restituit nici 4 oi mulgătoare, iar la solicitarea de a i le înapoia, pîrîtul refuză, invocînd că una din oi a pierit, iar restul 3 oi le reţine, dat fiind faptul că nu i fost achitat integral lucrul pentru văratul oilor. Menţionează că la solicitarea de ai restitui ovinele, pîrîtul categoric refuză.

Concomitent, afirmă reclamantul că Jocot Vasile i-a cauzat un prejudiciu material şi prin nimicirea plantaţiei sfeclei de zahăr de pe terenurile agricole amplasate în s. Pererîta, r-l Briceni, ce îi aparţine cu drept de proprietate, pe o suprafaţă de 0,40 ha şi de 1,5 ha, fapt constatat prin Actele de constatare la faţa locului din 06 septembrie 2013. Indică că, potrivit adeverinţei din 14 martie 2014 eliberată de către ÎCS „Moldova Zahăr” SRL, roada sfeclei de zahăr de pe terenul agricol cu suprafaţa de 38 1 ha amplasat în s. Pererîta, r-l Briceni în anul 2013 a constituit 25 tone, iar prejudiciul material cauzat dînsului de către pîrît este egal cu 47,5 tone (1,9 ha×25 tone). Potrivit altei adeverinţe eliberate de către ÎCS „Moldova Zahăr” SRL din 06 octombrie 2014, costul sfeclei de zahăr pentru o tonă în anul 2013 a constituit 676,25 lei.

Consideră că, prejudiciul material cauzat de către pîrît pentru distrugerea plantației sfeclei de zahăr constituie 32121,88 lei, iar pentru reţinerea oilor – 2250 lei, în total 34371, 88 lei. Cere Scutelnic Ivan încasarea din contul lui Jocot Vasile sumei de 34371,88 lei cu titlu de prejudiciu material şi cheltuielile de judecată. Pe parcursul examinării pricinii reclamantul a depus supliment la cererea de chemare în judecată, invocînd că pîrîtul a recunoscut că a reţinut 3 oi mulgătoare, pe care le deține pînă în prezent. Susţine că, potrivit adeverinţei eliberate de administraţia pieţii agricole din or. Briceni SRL „Ruscom-R.I.” nr. 37 din 24 februarie 2015, în perioada toamnei anului 2014 costul mediu pe piaţă pentru 1 kg de brânză de oaie sărată a constituit 75 lei; pentru 1 kg de brânză proaspătă – 60 lei, iar pentru 1 kg de miel – 85-90 lei.

Totodată, menţionează reclamantul că, o singură oaie poate produce cîte 1 litru de lapte din care se face 4,5 kg de brânză, precum şi, în primăvara anului 2014 toate cele 3 oi mulgătoare au fătat a cît 2 miei fiecare. Astfel, solicită Scutelnic Ivan şi încasarea din contul lui Jocot Vasile în beneficiul său sumei de 6840 lei cu titlu de venit ratat (45 kg de brânză proaspătă × 60 lei = 2700 lei; 6 miei × 4kg fiecare miel × 85 lei=2040 lei; 6 pielicele × 350 lei= 2100 lei) şi revendicarea din posesia nelegitimă a lui Jocot Vasile a 3 oi mulgătoare, apreciate fiecare la preţul de 800 lei. În cadrul şedinţei de judecată din 21 mai 2015, reclamantul Scutelnic Ivan a renunţat la capătul de cerere privind revendicarea din posesia nelegitimă a lui Jocot Vasile a 3 oi mulgătoare, invocînd că pîrîtul i-a restituit ovinele în litigiu.

Prin încheierea Judecătoriei Briceni din 21 mai 2015, a fost admis renunţul lui Scutelnic Ivan la pretenţia privind revendicarea din posesia nelegitimă a lui Jocot Vasile a 3 oi mulgătoare şi încetat procesul pe acest capăt de cerere. Prin hotărîrea Judecătoriei Briceni din 21 mai 2015, acţiunea a fost admisă parţial şi încasată din contul lui Jocot Vasile în beneficiul lui Scutelnic Ivan suma de 3920 lei cu titlu de venit ratat şi 150 lei cheltuieli de judecată. În rest, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 27 iulie 2015, a fost restituită cererea de apel depusă de către Scutelnic Ivan ca fiind tardivă. La 21 august 2015, Scutelnic Ivan a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea încheierii Curţii de Apel Bălţi din 27 iulie 2015 cu restituirea pricinii spre rejudecare la instanţa de apel.

În susţinerea recursului Scutelnic Ivan a invocat că a omis din motive întemeiate termenul de depunere a cererii de apel, dînsul în perioada 18 iunie 2015 - 23 iunie 2015 aflîndu-se la tratament ambulatoriu, fapt ce se confirmă prin extrasul medical din 23 iunie 2015 eliberat de către medicul V. Voloşenco din cadrul Centrului Medicilor de Familie din Teţcani, r-l Briceni. 2 De asemenea, declară recurentul că, instanţa de apel nu a respectat procedura de citare legală a participanţilor la proces, examinînd la 27 iulie 2015 chestiunea restituirii cererii sale de apel în lipsa dînsului, nefiind legal citat, astfel a fost lipsit de dreptul de a explica instanţei motivele omiterii termenului de declarare a apelului şi de a solicita repunerea acestuia.

La 07 septembrie 2015, în adresa intimatului Jocot Vasile a fost expediată copia recursului declarat de către Scutelnic Ivan cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. Intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit. Prin prisma art. 426 alin. (3) CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul urmează a fi respins ca fiind tardiv, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea.

Conform art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Din suportul probatoriu prezent la materialele pricinii rezultă că, la 09 octombrie 2014 Scutelnic Ivan a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Jocot Vasile cu privire la repararea prejudiciului material. Prin hotărîrea Judecătoriei Briceni din 21 mai 2015, acţiunea a fost parţial admisă şi încasată din contul lui Jocot Vasile în beneficiul lui Scutelnic Ivan suma de 3920 lei cu titlu de venit ratat şi 150 lei cheltuieli de judecată. În rest, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 23 iunie 2015, Scutelnic Ivan a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Briceni din 21 mai 2015, cerînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii, însă, fără a solicita repunerea în termenul de declarare a apelului cu indicarea motivelor şi anexarea probelor concludente ce justifică omiterea acestuia. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 27 iulie 2015, a fost restituită cererea de apel depusă de către Scutelnic Ivan ca fiind tardivă. Nefiind de acord cu încheierea instanţei de apel, la 21 august 2015 Scutelnic Ivan a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea încheierii Curţii de Apel Bălţi din 27 iulie 2015 cu restituirea pricinii spre rejudecare la instanţa de apel.

Materialele dosarului atestă că încheierea Curţii de Apel Bălţi din 27 iulie 2015 a fost expediată în adresa recurentului Scutelnic Ivan la 30 iulie 2015 şi recepţionată de către acesta la 03 august 2015, fapt ce rezultă din avizul poştal de recepţie (f.d. 55- 56). În conformitate cu art. 111 alin. (3) CPC, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, 3 datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiţionat începutul lui.

Prin urmare, în speţă, termenul de declarare a recursului a început să curgă din data de 04 august 2015, ziua imediat următoare datei comunicării încheierii contestate (03 august 2015), ultima zi de depunere a cererii de recurs fiind 18 august 2015, însă, prezentul recurs a fost declarat abia la 21 august 2015. În conformitate cu art. 116 alin. alin. (1) şi (3) CPC, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).

În acest context, instanţa de recurs reiterează că prin prisma prevederilor legale citate supra rezultă că, termenul de declarare a recursului poate fi restabilit, dacă persoanele îndreptăţite solicită acest lucru şi prezintă probe veridice, ce confirmă imposibilitatea de a fi putut depune recursul în termen. La caz se reţine că, recurentul-apelant Scutelnic Ivan în cererea de recurs nu a solicitat repunerea în termenul de declarare a recursului cu indicarea motivelor şi anexarea probelor concludente ce justifică omiterea acestuia, referindu-se în aceasta doar la motivul omiterii termenului de declarare al apelului.

Astfel, ţinînd cont de faptul că prezentul recurs a fost declarat abia la 21 august 2015, cu încălcarea evidentă a termenului legal prevăzut de art. 425 CPC, fără a indica vre-un motiv justificativ şi cu anexarea probelor concludente şi pertinente în vederea argumentării omiterii termenului legal, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Scutelnic Ivan urmează a fi respins ca fiind depus în afara termenului legal. Alte argumente invocate în recursul declarat de către Scutelnic Ivan nu au relevanţă, deoarece nu justifică în nici un mod omiterea termenului de depunere a cererii de recurs şi urmează a fi respinse.

Instanţa de recurs accentuează că o asemenea soluţie este compatibilă cu standardele înserate în textul art. 6§1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, încuviințarea exercitării unei căi ordinare de atac în urma rămânerii definitive a actului jurisdicţional valabil adoptat în lipsa unor circumstanţe fundamentale şi obligatorii, ar însemna de fapt încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice şi a drepturilor celorlalte părţi la un proces echitabil.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărîrea Curţii Europene a Drepturilor Omului în speţa Melnic c. Moldovei din 14 noiembrie 2006, definitivă din 14 februarie 2007, precum şi hotărîrea Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauza Ponomaryov c. Ucrainei (hotărîrea din 03 aprilie 2008, definitivă din 29 septembrie 2008), unde se notează că deşi în speţă nu era vorba despre desfiinţarea unei hotărîri judecătoreşti definitive şi irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanţe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuşi reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, 4 reprezintă o soluţie care ar putea înfrînge principiul securităţii raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că recursul a fost depus cu omiterea termenului prevăzut de art. 425 CPC, în lipsa temeiurilor de repunere în termen, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Scutelnic Ivan, ca fiind depus tardiv. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Scutelnic Ivan, ca fiind depus în afara termenului legal. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecător Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 5