2ra-744/17 — încasarea prejudiciului material, compensarea cheltuielilor de judecată

dosarul nr. 2ra-744/17 prima instanță: Judecătoria Rîșcani– I. Rabei instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – T. Duca, E. Grumeza, S. Procopciuc, Î N C H E I E R E 03 mai 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii Galina Stratulat, Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Scutelnic Alexandr, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Scutelnic Alexandr împotriva lui Ganziuc Ivan privind încasarea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 27 septembrie 2016, prin care a fost respinsă cererea de apel declarată de Scutelnic Alexandr și menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani din 04 mai 2016, c o n s t a t ă La 03 mai 2015, Scutelnic Alexandr a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ganziuc Ivan privind încasarea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, dânsul se ocupă cu cultivarea zarzavaturilor în satul Vasiliuți rl.Rîșcani. În luna august 2014 a semănat 0,04 ha de mărar și 0,06 ha de ridiche. Menționează că, planifica să aibă venit de la vinderea mărarului în sumă de 11 600 lei și a ridichii în sumă de 10 800 lei. Însă, curcanii vecinului Ganziuc Ivan, i-au distrus ambele parcele cu culturile semănate. Relevă că, s-a adresat la primarul satului, polițistul de sector și la Procuratură, însă careva măsuri față de Ganziuc Ivan nu s-au întreprins. Solicită Scutelnic Alexandr, încasarea de la Ganziuc Ivan prejudiciului material pentru distrugerea parcelei semănată cu mărar în sumă de 11 600 lei, cu ridiche în 1 sumă de 10 800 lei și suma de 900 lei pentru procurarea seminței, compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani din 04 mai 2016, s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Scutelnic Alexandr. La 27 mai 2016, Scutelnic Alexandr a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Rîșcani din 04 mai 2016, solicitând admiterea acestuia. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 septembrie 2016, s-a respins apelul declarat de către Scutelnic Alexandr și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Rîșcani din din 04 mai 2016. Nefiind de acord cu decizia Curții de Apel Chișinău din 27 septembrie 2016, la 24 noiembrie 2016, prin intermediul oficiului poștal Scutelnic Alexandr a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărârile judecătorești, considerându-le ilegale și care urmează a fi casate în temeiul art. 432 alin. (2) lit. c) CPC. Indică că, conform procesului-verbal întocmit de către colaboratorii de poliție s-a stabilit că, curcanii lui Ganziuc Ivan au distrus ambele parcele cu culturile semănate. Consideră că, prima instanță nu a dat apreciere corectă probelor prezentate, martorii din partea reclamantului nu au fost interogați, fiind luate în considerație numai declarațiile lui Ganziuc Ivan. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că, decizia instanței de apel a fost pronunțată la 27 septembrie 2016 (f.d.

144-146), fiind expediată în adresa părților prin scrisoare de însoțire a Curții de Apel Chișinău la 17 octombrie 2016 (f.d. 147), recepționată de către Scutelnic Alexandr la 25 octombrie 2016 (f.d. 149). Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 24 noiembrie 2016, în termen (f.d. 152-154). Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de Scutelnic Alexandr urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: 2 nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Scutelnic Alexandr este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel. Instanța de recurs reține că, argumentele invocate de Scutelnic Alexandr în cererea de recurs, poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel, ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). 3 Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Scutelnic Alexandr, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de Scutelnic Alexandr, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari 4