2ra-1847/14 — Repararea prejudiciului material și moral, stabilirea hotarului între terenurile agricole învecinate

prima instanţă: E. Popa dosarul nr. 2ra-1847/14 (Judecătoria Șoldănești) instanţa de apel: T. Duca, A. Albu, S. Procopciuc (Curtea de Apel Bălţi) DECIZIE 01 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca – Doneva, Valentina Clevadî Iuliana Oprea, Ion Druţă examinând, fără înştiinţarea participanţilor la proces, recursul declarat de către Gavrilița Vasile, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Țurcan Eugeniu împotriva lui Gavrilița Vasile și Primăriei s. Parcani r. Șoldănești cu privire la repararea prejudiciului material și moral, stabilirea hotarului între terenurile agricole învecinate; acţiunea reconvenţională a lui Gavrilița Vasile împotriva lui Țurcan Eugeniu cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 28 ianuarie 2014 prin care a fost admis apelul declarat de către Țurcan Eugeniu, casată hotărârea Judecătoriei Șoldănești din 04 iulie 2013 în partea admiterii acțiunii reconvenționale și în această parte emisă hotărâre nouă prin care acțiunea lui Gavrilița Vasile s-a respins, în rest hotărârea primei instanțe a fost menținută, c o n s t a t ă La 18 februarie 2013 Țurcan Eugeniu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gavrilița Vasile și Primăriei s. Parcani r. Șoldănești cu privire la repararea prejudiciului material și moral, stabilirea hotarului între terenurile agricole învecinate.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că din a. 2000 este proprietarul terenului agricol cu nr. cadastral 832525107048 cultivat cu pomi fructiferi (mere), amplasat în s. Parcani r. Șoldănești. La 21 august 2012 a depistat că un rând din cele patru rânduri de pomi fructiferi plantați pe terenul-proprietatea sa, 48 de copaci de mere, au fost culeși în mod ilegal și samavolnic de către proprietarul plantației învecinate Gavrilița Vasile. S-a adresat către pârât pentru explicații, ultimul comunicându-i că de fapt un rând din cele patru îi aparține dânsului cu drept de proprietate, iar folosirea anterioară a acestuia de către Țurcan Eugeniu a fost ilegală.

Menționează reclamantul că acest fapt este imposibil deoarece la momentul stabilirii hotarelor între loturile agricole (a. 2000), dânsului i-au fost repartizate 4 rânduri de pomi fructiferi, inginerul cadastral al Primăriei s. Parcani r. Șoldănești marcând cu vopsea albă primul și ultimul pom de pe terenul ce-i aparține. Indică că la 22 august 2012, imediat după ce a constatat culegerea abuzivă, s- a adresat la Comisariatul de Poliție Șoldănești, depunând o plângere împotriva lui Gavrilița Vasile. Tot în aceeași zi, a depistat că muncitorii trimiși de către pârât au venit la fața locului să culeagă restul merilor rămași în pomii rândului respectiv, fapt confirmat și de martorii Stati Nina, Podzegun Valeriu și Podzegun Ion, care au semnat un act de constatare a pagubei estimată la 2 400 kg.

Susține reclamantul că în vederea eschivării de la răspundere, pârâtul Gavrilița Vasile s-a adresat la Primăria s. Parcani r. Șoldănești cu o solicitare privind remăsurarea terenurilor agricole învecinate, ultima în mod ilegal și fără a-l înștiința oficial, efectuând acțiuni de măsurare a loturilor respective și concluzionând că rândul litigant îi aparține pârâtului. Nu este de acord cu măsurările efectuate deoarece acestea sunt ilegale, făcute în complicitate de colaboratorii Primăriei s. Parcani r. Șoldănești și Gavrilița Vasile cu scopul de a-l delapida de propria avere. Invocă că conform certificatului nr. 1 din 17 ianuarie 2013 al Direcției Agricultură și Alimentație Șoldănești, prețul merilor din roada a. 2012 este de 3-4 lei/kg, astfel prejudiciul material ce i-a fost cauzat se ridică la 7 500-10 000 lei.

Având în vedere clasarea dosarului penal intentat la plângerea sa și lipsa de răspuns din partea lui Gavrilița Vasile la notificarea din 05 decembrie 2012 prin care a cerut ultimului recuperarea prejudiciului cauzat prin culesul ilegal de fructe, consideră reclamantul că unica posibilitatea de a-și apăra drepturile este intentarea prezentei acțiuni în judecată. Cere reclamantul Țurcan Eugeniu încasarea în beneficiul său de la Gavrilița Vasile a sumei de 7 500 – 10 000 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin culesul ilegal de mere, 1 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, compensarea de către Gavrilița Vasile a cheltuielilor de judecată suportate și stabilirea hotarului între terenurile agricole învecinate în limitele existente în a. 2000. La 03 aprilie 2013, pe parcursul examinării cauzei în faţa primei instanţe, Gavrilița Vasile a depus cerere reconvenţională împotriva lui Țurcan Eugeniu cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acţiunii reconvenţionale, Gavrilița Vasile a indicat că în a. 2011 a achiziționat terenurile cu nr. nr. cadastrale 8325107047, 8325107049, învecinate cu lotul lui Țurcan Eugeniu. În perioada 2011-2012 ultimul în mod ilegal a cules roada de mere colectată de pe o suprafață de 8,2 ari unde sunt plantați 40 de pomi de mere, astfel însușindu-și abuziv 4 000 kg de fructe. Menționează că actul de delimitare a terenurilor agricole din 09 octombrie 2012 perfectat de către Primăria s. Parcani r. Șoldănești în urma măsurărilor efectuate la fața locului demonstrează cu certitudine că Țurcan Eugeniu deține în proprietate un teren cu o suprafață de 0,22 ha, unde sunt plantați trei rânduri de pomi (110 meri), realmente însă a colectat roada de pe patru rânduri (150 meri), acaparându-și abuziv un rând de pomi de pe lotul învecinat.

2 Indică Gavrilița Vasile că la solicitările sale de a înceta culesul de pe pomii străini și de a clarifica situația stabilirii hotarelor cu Primăria s. Parcani r. Șoldănești, Țurcan Eugeniu a refuzat categoric. Deși la 09 octombrie 2012 a fost invitat de către Primărie să participe în grupul de lucru pentru a efectua lucrările de măsurare și expunere corectă a cotei de teren ce aparține fiecăruia, Țurcan Eugeniu s-a prezentat la fața locului dar a refuzat să participe la măsurare și să semneze actul de delimitare a hotarelor. Având în vedere faptul folosirii pe o perioadă de doi ani de zile a pomilor fructiferi străini, fiind culese peste 4 000 kg de mere, și ținând cont de certificatul nr. 1 din 17 ianuarie 2013 eliberat de către Direcția Agricultură și Alimentație Șoldănești ce atestă prețul merelor la 3-4 lei per kg, consideră Gavrilița Vasile că este îndreptățit recuperarea prejudiciului material în sumă de 12 000 lei.

Cere Gavrilița Vasile încasarea în beneficiul său de la Țurcan Eugeniu a sumei de 12 000 lei ce constituie contravaloarea roadei de mere culese ilegal și compensarea tuturor cheltuielilor de judecată suportate. Prin hotărârea Judecătoriei Șoldănești din 04 iulie 2013 a fost respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea inițială și admisă integral acțiunea reconvențională, fiind încasată de la Țurcan Eugeniu în beneficiul lui Gavrilița Vasile suma de 12 000 lei cu titlu de prejudiciu material și 180 lei compensația pentru plata taxei de stat, iar în total suma de 12 180 lei. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 28 ianuarie 2014 a fost admis apelul declarat de către Țurcan Eugeniu, casată hotărârea Judecătoriei Șoldănești din 04 iulie 2013 în partea admiterii acțiunii reconvenționale și în această parte emisă hotărâre nouă prin care acțiunea lui Gavrilița Vasile s-a respins, în rest hotărârea primei instanțe a fost menținută.

La 14 aprilie 2014 Gavrilița Vasile a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 28 ianuarie 2014, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate și menținerea hotărârii primei instanțe. Totodată, recurentul a solicitat și compensarea cheltuielilor de judecată suportate în prezentul recurs. Recurentul Gavrilița Vasile în motivarea recursului a indicat că Curtea de Apel Bălți în motivarea soluției de respingere a acțiunii reconvenționale a expus argumente nefondate ce contrazic circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei. Astfel, menționează că instanța de apel a conchis asupra netemeiniciei acțiunii sale deoarece nu a fost probat în mod suficient faptul că terenurile plantate cu pomi fructiferi sunt învecinate, iar părțile litigante sunt proprietarii acestor terenuri, în pofida faptului că atât înscrisurile prezente la materialele dosarului, cât și declarațiile părților demonstrează neechivoc învecinarea terenurilor și relevă proprietarii.

De asemenea, indică recurentul că instanța de apel a invocat lipsa probelor ce ar atesta folosirea abuzivă de către Țurcan Eugeniu a porțiunii de teren străine unde este plantat un rând de aproximativ 40 pomi fructiferi, deși culegerea roadei de mere de pe acest teren a fost recunoscută expres de către intimat, care a și înaintat în 2013 cererea de chemare în judecată pretinzând că sectorul de teren în cauză îi aparține. 3 Suplimentar menționează că în pofida renunțului lui Țurcan Eugeniu la acțiunea sa în fața Curții de Apel Bălți, instanța nu a dispus încetarea procesului în legătură cu manifestarea dezinteresului părții față de acesta. Consideră recurentul decizia instanței de apel ilegală și contradictorie, bazată pe formulări confuze și inexactități, hotărârea instanței de fond fiind legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele dosarului atestă că copia de pe decizia Curţii de Apel Bălţi din 28 ianuarie 2014 a fost expediată în adresa recurentului la 13 februarie 2014, fiind recepţionată de către acesta la 17 februarie 2014 (f.d. 129). În circumstanţele relevate, recursul declarat de către Gavrilița Vasile se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege. La 07 mai 2014 în adresa intimatului Țurcan Eugeniu a fost expediată copia recursului declarat cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei la acesta. La 06 mai 2014 Țurcan Eugeniu a depus referință la recursul declarat de către Gavrilița Vasile, în care a invocat caracterul neîntemeiat și abuziv al acestuia și a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil.

Consideră că Curtea de Apel Bălți în mod just a respins acțiunea reconvențională deoarece normele de drept referitoare la răspunderea delictuală aplicate de către Judecătoria Șoldănești cazului din speță, sunt interpretate eronat. Susține intimatul că prezentul litigiu nu demonstrează condițiile obligatorii necesare pentru angajarea răspunderii delictuale, și anume: prejudiciu, fapta ilicită, legătura cauzală între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția făptuitorului, conduita dânsului neputând fi calificată suficientă pentru declanșarea răspunderii delictuale.

Mai indică că a fost ferm convins de faptul că sectorul de livadă litigant îi aparține cu drept de proprietate, răspunsul Președintelui r. Șoldănești nr. 138 din 12 noiembrie 2012 relevând că conform măsurilor efectuate în a. 2000 (din vale la deal), dânsului în natură i-au fost repartizate patru rânduri de pomi fructiferi, iar potrivit măsurilor actuale (din deal la vale), terenul agricol a fost micșorat cu un rând de pomi. Consideră Țurcan Eugeniu administrația publică locală responsabilă de confuzia creată, iar situația conflictuală între vecini a apărut la momentul culesului roadei în a. 2012, în pofida faptului că dânsul a suportat anterior mai multe cheltuieli legate de întreținerea pomilor la care Gavrilița Vasile nu a avut pretenții.

Într-un final, remarcă intimatul că recurentul nu a prezentat nici o probă în susținerea cuantumului prejudiciului material, compensarea căruia o solicită. Ulterior, la 29 septembrie 2014, intimatul Țurcan Eugeniu a depus un supliment la referința anterioară, în care a reiterat dezacordul său cu recursul declarat de către Țurcan Eugeniu și a precizat că nu a renunțat la pretențiile sale în fața instanței de apel. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 30 iulie 2014 recursul declarat de către Gavrilița Vasile a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs și obiecțiile expuse în referința intimatului Țurcan Eugeniu, Colegiul civil, comercial 4 şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel.

Din suportul probator prezent la materialele pricinii, și anume din titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, actele perfectate de către Primăria s. Parcani r. Șoldănești și declarațiile părților, rezultă că Țurcan Eugeniu este proprietarul lotul de teren nr. cadastral 832525107048, suprafața de 0,221 ha, amplasat în extravilanul s. Parcani r. Șoldănești, iar Gavrilița Vasile este proprietarul loturilor învecinate cu nr. nr. cadastrale 8325107047, 8325107049. Pe toate loturile sunt plantați pomi de mere. În august 2012 între Țurcan Eugeniu și Gavrilița Vasile s-a iscat un conflict cu privire la dreptul de proprietate asupra rândului limitrof de pomi fructiferi și roadei de mere culese de pe acesta.

Certificatul nr. 310 din 01 aprilie 2013 eliberat de către Primăria s. Parcani r. Șoldănești atestă faptul folosirii din a. 2000 de către Țurcan Eugeniu a sectorului de teren cu suprafața de 8,2 ari și livezii amplasate în limitele acestuia peste norma cotei valorice repartizate din contul terenului ce îi aparține ultimii ani lui Gavrilița Vasile (f.d. 31). La rândul său, actul de delimitare a terenurilor agricole din 09 octombrie 2012 întocmit de către Primăria s. Parcani r. Șoldănești în urma efectuării de măsurări la fața locului în extravilanul s. Parcani, demonstrează că la momentul actual în limitele lotului de teren – proprietatea lui Țurcan Eugeniu în natură se regăsesc trei rânduri de pomi roditori de meri pe toata lungimea lotului (f.d.

30). Conform planului orto-foto și planului geometric ai loturilor de teren în care este amplasata livada din extravilanul s. Parcani r. Șoldănești, rezultă că pe terenul lui Țurcan Eugeniu sunt amplasate trei rânduri de pomi fructiferi (f.d. 41, 42). Iar potrivit informației eliberate de către ÎS “Cadastru” fil. Șoldănești la 16 iulie 2013 și actului de transpunere a hotarelor în natură din 21 iunie 2013, cu ajutorul aparatului GNN “Leica” (GPS) s-au efectuat măsurările de transpunere a hotarelor terenului agricol cu nr. cadastral 832525107048, suprafața de 0,221 ha, ce îi aparține lui Țurcan Eugeniu și s-a stabilit că hotarele reale corespund planului de organizare a terenului perfectat de către Primăria s. Parcani r. Șoldănești, hotarele transpuse coincizând cu cele în natură (f.d.

112-114). În circumstanțele enunțate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată cu certitudine că sectorul de teren cu suprafața de 8,2 ari și rândul de pomi fructiferi amplasate pe acesta, se includ în terenul – proprietatea recurentului Gavrilița Vasile, intimatul Țurcan Eugeniu culegând roada de mere de pe pomii fructiferi plantați pe lotul ce nu se încadrează în proprietatea sa. În asemenea condiții, instanța de recurs împărtășește opinia Judecătoriei Șoldănești și consideră că recurentului Gavrilița Vasile i-a fost cauzat un anumit 5 prejudiciu material de către intimatul Țurcan Eugeniu, ultimul colectând fructe de mere de pe un rând de pomi fructiferi ce se află în proprietatea vecinului.

În același context, instanța de recurs evidențiază că recurentul-pârât Gavrilița Vasile prin cererea reconvențională înaintată, a solicitat încasarea în beneficiul său a sumei de 12 000 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin culesul ilegal a 4 000 kg de mere timp de 2 ani, fără a prezenta vreo probă ce să atestă respectiva mărime a prejudiciului material cerut spre reparare. Or, în conformitate cu art. 118 alin. (1) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Deși certificatul nr. 1 din 17 ianuarie 2013 eliberat lui Țurcanu Eugeniu de către Direcția Agricultură și Alimentație Șoldănești prezent la materialele pricinii, relevă că prețul merilor din roada a. 2012 este de 3-4 lei/kg (f.d.

13), iar din declarațiile intimatului rezultă că el recunoaște că începând din a. 2000 a cules mere din pomii fructiferi amplasați în limitele porțiunii de teren litigante de 8,2 ari pe care o consideră proprietatea sa, alte careva înscrisuri sau probe care să ateste cert cuantumul roadei de mere culese în mod ilegal de către intimat de pe pomii amplasați pe porțiunea de livadă ce îi aparține recurentului, nu au fost prezentate de ultimul pe parcursul examinării cauzei în fond, apel sau recurs. În așa fel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie este în imposibilitate să stabilească mărimea prejudiciului material ce i-a fost realmente cauzat recurentului-pârât Gavrilița Vasile de către intimatul-reclamant Țurcanu Eugeniu prin culesul abuziv al roadei de mere, suma de 12 000 lei pretinsă în acest sens fiind declarativă și neprobată.

Deci, Judecătoria Șoldănești în mod eronat prin hotărârea din 04 iulie 2013 a conchis asupra temeiniciei acțiunii reconvenționale, admițând-o și dispunând încasarea în beneficiul recurentului de la intimat a sumei daunei materiale solicitate de 12 000 lei, în afara vreunei probe ce să ateste veridicitatea acestei sume. Iar Curtea de Apel Bălți prin decizia recurată din 28 ianuarie 2014 deși în mod just a casat hotărârea primei instanțe în partea admiterii acțiunii reconvenționale și în această parte a emis hotărâre nouă prin care acțiunea lui Gavrilița Vasile s-a respins, a formulat o motivare contradictorie și insuficientă, folosind argumente incorecte, subliniate de către recurent, precum că materialele prezente la dosar nu demonstrează calitatea de vecini ai părților și nici faptul învecinării terenurilor pe care sunt plantați pomii de mere.

Totuși, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că deși instanța de apel a formulat o motivare insuficientă și necorespunzătoare, ea a pronunțat o soluție finală legitimă și corectă pe marginea fondului cauzei, ce urmează a fi menținută în recurs. Astfel, deși argumentele recurentului sunt parțial întemeiate în ceea ce privește expunerea unor argumente necorespunzătoare de către Curtea de Apel Bălți, însă a având în vedere faptul adoptării unei soluții corecte pe marginea prezentei spețe de respingere a pretențiilor lui Gavrilița Vasile cu privire la repararea de către Țurcanu Eugeniu a prejudiciului material în sumă de 12 000 lei 6 cauzat prin culesul ilegal de fructe, instanța de recurs conchide asupra respingerii recursului declarat și menținerii deciziei instanței de apel.

Nu poate fi reținut argumentul recurentului privind ilegalitatea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 28 ianuarie 2014 deoarece acesta este neîntemeiat, la caz fiind pronunțată o soluție juridică corectă de respingere a acțiunii dânsului. Nu poate fi reținut ca temei de admitere al recursului nici pretinsa desconsiderare de către Curtea de Apel Bălți a renunțului intimatului la pretențiile sale, ce urma să se finalizeze cu încetarea procesului în ordine de apel, deoarece este neîntemeiat. Or, procesul-verbal al ședinței de judecată din 28 ianuarie 2014 la Curtea de Apel Bălți (f.d. 117) atestă că Țurcanu Eugeniu nu a renunțat la acțiune, indicând doar că nu-și mai susține cerințele privind repararea prejudiciului și stabilirea hotarului, solicitând respingerea cererii reconvenționale a lui Gavrilița Vasile.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că decizia recurată deși denotă o motivare necorespunzătoare, relevă o soluție finală întemeiată şi legală, iar motivele invocate de către recurent nu constituie temei suficient pentru casarea ei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Gavrilița Vasile şi a menţine decizia Curţii de Apel Bălţi din 28 ianuarie 2014. Având în vedere respingerea recursului declarat, pretențiile recurentului cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată suportate în ordine de recurs, de asemenea sunt pasibile respingerii integrale. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Gavrilița Vasile.

Se menţine decizia Curţii de Apel Bălţi din 28 ianuarie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Țurcan Eugeniu împotriva lui Gavrilița Vasile și Primăriei s. Parcani r. Șoldănești cu privire la repararea prejudiciului material și moral, stabilirea hotarului între terenurile agricole învecinate; acţiunea reconvenţională a lui Gavrilița Vasile împotriva lui Țurcan Eugeniu cu privire la repararea prejudiciului material. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca – Doneva Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druţă 7