2ra-2713/14 — Repararea prejudiciului material și moral

prima instanță: L. Lupaşcu dosarul nr. 3ra-2713/14 instanţa de apel: I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi ÎNCHEIERE 25 septembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către Luchianciuc Olga, Basist Vladimir și Chilari Boris, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Olgăi Luchianciuc, împotriva lui Chilari Boris, Basist Vladimir şi Prisacari Alexei cu privire la repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei Curții de Apel Bălţi din 08 mai 2014, prin care a fost admis apelul declarat de către Luchianciuc Olga, casată hotărârii Judecătoriei Drochia din 24 ianuarie 2014, în partea respingerii pretenției cu privire la încasarea prejudiciului material și emisă în această parte o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă parţial, în rest hotărîrea a fost menţinută, c o n s t a t ă: La 13 martie 2013, Luchianciuc Olga a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Chilari Boris, Basist Vladimir şi Prisacari Alexei cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii a indicat că potrivit titlului de autentificare nr. 234, dânsa deține în proprietate terenul agricol cu o suprafață totală de 1,2945 ha, cu bonitatea medie de 70,0, cu nr. cadastral 3423110005, situat în extravilanul s. Maramonovca, raionul Drochia. Susține că la începutul anului 2012, pe un ha din terenul menționat a semănat porumb. Iar la începutului sezonului a aceluiaşi an, Chilari Boris, Basist Vladimir şi Prisacari Alexei, care, la fel, sunt locuitori s. Maramonovca, raionul Drochia, au fost angajați pentru a paște vitele sătenilor. Menționează că la 11 septembrie 2012, pârâții au adormit la locul de serviciu, ca urmre, cele 89 de vite aflate în paza acestora, au intrat pe teritoriul terenului agricol al său, pe care era semănat porumb și au strivit recolta de pe 0,5 ha.

Invocă că despre cele întâmplate, dânsa a aflat în aceiași zi și anume la 11 septembrie 2011, în jurul orelor 14.00 de la consătenii, Rîmu Valeriu și Bucătari Gheorghe, tot atunci s-a deplasat la fața locului, la care a constat faptul strivirii recoltei de porumb cauzată de vitele aflate în paza pârâților. Afirmă că pe marginea acestui fapt s-a adresat către inspectorul de sector, Alexandru Lisnic, care a cercetat cazul şi a întocmit un act de constatare a strivirii culturii de porumb, iar Basist Vladimir și Chilari Boris s-au obligat să-i restituie paguba cauzată pe cale amiabilă. Mai invocă că la 21 septembrie 2012, Chilari Boris şi Prisacari Alexei, avînd o atitudine iresponsabilă, au admis repetat strivirea recoltei, de către vitele încredințate pârâților pentru a fi păscute, de pe celelalte 0,5 ha de porumb.

În legătură cu acest fapt, susţine că a solicitat comisa din cadrul Primăriei s. Maramonovca raionul Drochia pentru stabilirea faptului dat și întocmirea actelor de constatarea a prejudiciului cauzat, concomitent, s-a adresat şi către inspectorul de sector CPR Alexandru Lisnic, pentru a lua măsuri, însă, a fost informată că cazul dat este de ordin civil și urmează a fi soluționat pe calea judiciară. Subliniază că în urma strivirii roadei dânsa a recoltat de pe suprafața de teren de 1 ha, doar 500 kg de porumb. Insistă că în rezultatul strivirii recoltei de pe terenul ce-i aparţine cu drept de proprietate, i-a fost pricinuită o pagubă materială în sumă de 10500 lei, inclusiv şi recolta pierdută în mărime de 4 tone de porumb ce constituie 10500 lei, referindu-se în acest sens la certificatul eliberat de către directorul GŢ „Ciornîi Fiodor Ivan”, prin care se confirmă că recolta medie la porumb pentru anul 2012, a fost de 4 tone la un ha.

Iar conform actului din 22 septembrie 2012, întocmit de comisa în componența specialiștilor din cadru Primăriei s. Maramonovca raionul Drochia, inclusiv și specialiștilor comisiei funciare - V. Scazca, inginerul cadastral – T. Ganziuc, contabilul Primăriei – S. Şevciuc, s-a constata că recolta de porumb de pe terenul agricol, cu nr. cadastral 3426110005, situat în extravilanul s. Maramonovca raionul Drochia, care aparține dînsei, a fost strivită de către vitele ce au fost încredințate pentru a fi păscute lui Chilari Boris, Basist Vladimir și Prisacari Alexei pe o suprafață de 0,5 ha. Potrivit certificatului nr. 101 din 22 februarie 2012, eliberat de către Primăria, s. Maramonovca, a fost stabilit prețul de piață a unui kg de porumb din piața satului în mărime de 3 lei.

De asemenea invocă că în rezultatul acțiunilor pârâților, dânsa a fost supusă suferințelor de ordin psihic, cât şi a fost supusă situației lipsei de hrană pentru animale sale, astfel creându-i inconveniențe cu privire la procurarea hranei pentru animale. Solicită încasarea de la Chilari Boris, Basist Vladimir şi Prisacari Alexei în beneficiul său, prejudiciul material în sumă de 10500 lei, prejudiciul moral în sumă de 5000 lei, cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 500 lei şi pentru taxa de sat achitată la depunerea acţiunii în sumă de 315 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Drochia din 24 ianuarie 2014, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 08 mai 2014, a fost admis apelul declarat de către Luchianciuc Olga, casată hotărârea primei instanțe în partea respingerii pretenției privind încasarea prejudiciului material și emisă în această parte o nouă hotărâre prin care acţiunea a fost admisă parţial şi încasat, în mod solidar, de la Chilari Boris, Basist Vladimir, Prisăcari Alexei în beneficiul Olgăi Luchianciuc suma de 3060 lei cu titlu de prejudiciul material, suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică și taxa de stat în sumă de 92 lei, iar în total suma de 5152 lei. În rest hotărârea primei instanțe a fost menținută.

În motivarea deciziei, instanţa de apel a invocat prevederile art. 316 alin. (1) şi alin.(2), art. 317, art. 1398 alin..(1-3) şi art. 1411 Cod civil, care reglementează aspecte ce ţin de garantarea dreptului de proprietate, întinderea dreptului de proprietate, temeiurile şi condiţiile răspunderii delictuale, cît şi răspunderea pentru prejudiciul cauzat de animale.

Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciere eronată prevederilor art. 1411 Cod civil, concluzionînd nefundat că intimaţii Chilari Boris, Basist Vladimir şi Prisacari Alexei nefiind proprietari ai animalelor şi neavînd contracte privind îngrijirea şi supravegherea animalelor, nu ar ţinuţi să repare dauna cauzată de animalele aflate sub supravegherea şi serviciul lor, deoarece materialele cauzei atestă că Chişari Boris, Basist Vladimir şi Prisacari Alexei la data cauzării daunelor aveau sub supraveghere animalele, care au intrat pe lotul de teren al apelantei cultivat cu porumb şi în consecinţă a adoptat o hotărîre ilegală şi neîntemeiată. La 10 iulie 2014 Luchianciuc Olga a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o parţial ilegală, neîntemeiată și pasibilă anulării, deoarece, concluziile instanței de apel expuse în decizie sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, deoarece dînsa a prezentat probe care confirmă temeinicia pretenţiilor integral, respectiv , nefiind luat în consideraţie nici faptul că a fost strivită toată roada semănată pe un ha de teren . La fel, consideră că instanța de apel eronat a respins şi pretenția cu privire la încasarea prejudiciului moral, deoarece, la materialele pricini au fost anexate toate înscrisurile care confirmă cu certitudine temeinicia acțiunii, ceia ce atestă că acțiunea urmează a fi admisă integral.

La 10 iunie 2014, Chilari Boris a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanței. Invocă dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală, neîntemeiată și emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material. Susține că instanța de apel eronat a admis pretențiile intimatei în partea încasării prejudiciului material, deoarece, acest prejudiciu nu a fost apreciat veridic, astfel, nefiind luat în considerație că semănăturile de pe terenul agricol ce aparține intimatei, au fost afectate de animale pe tot parcursul verii, începând cu luna mai 2012, iar comisiile de organizare ilegal au efectuat controlul la fața locului, nefiind competente în acest domeniu, pe motiv că nu sunt specialiști în domeniul agricol.

Afirmă că dânsul nu a fost recunoscut vinovat pentru strivirea semănăturilor cât şi nu a fost atras la răspundere pentru contravenție-administrativă, mai mult, nici nu a încheiat contract de lucru cu posesorii animalilor, astfel, nu și-a asumat obligațiunea de supraveghere a animalelor. Consideră că instanța de apel eronat a concluzionat bazându-se pe înscrisurile anexate la materialele pricinii, deoarece, acestea sunt ilegale pe motiv că cercetarea la fața locului a fost efectuată în lipsa sa. La 10 iulie 2014, Basist Vladimir a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului recurentul a invocat motive indicate celor indicate în recursul declarat de către Chilari Boris.

Examinând temeiurile recursurilor, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Luchianciuc Olga, Basist Vladimir şi Chilari Boris sunt inadmisibile din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de către Luchianciuc Olga, Basist Vladimir şi Chilari Boris nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurenţii nu au invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel. De altfel,verificînd motivele de casare invocate în cererile de recurs, Colegiul atestă că atît recurenta Luchianciuc Olga, cît şi recurenţii Basist Vladimir şi Chilari Boris indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţa de apel a apreciat înscrisurile probatoare şi a constatat circumstanţele cauzei.

Însă acestea argumente nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursurilel în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei. Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recursuri se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursurile declarate de către Luchianciuc Olga, Basist Vladimir şi Chilari Boris asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de către Luchianciuc Olga, Basist Vladimir şi Chilari Boris ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Recursurile declarate de către Luchianciuc Olga, Basist Vladimir şi Chilari Boris se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva