Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2ra-1616/14
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
14 mai 2014
Părțile
Procurorul raionului Şoldăneşti în interesele lui Roşca Tudor împotriva lui Roşca Vasile, Lupan Grigore, Roşca Emil, Roşca Oleg, Muntean Gheorghe, Macovei Petru, Lachi Maxim şi Roşca Dorin, intervenient accesoriu Goncearuc Nicolai
Pe scurt
Temeiurile declarării recursului

2ra-1616/14 — Cu privire la repararea prejudiciului

Dosarul nr.2ra-1616/14 prima instanţă: I. Ghilas instanţa de apel: E. Ababei, N. Matveeva, G. Polivenco ÎNCHEIERE 14 mai 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală şi Tatiana Vieru examinând admisibilitatea recursului declarat de către Roşca Tudor în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Procurorul raionului Şoldăneşti în interesele lui Roşca Tudor împotriva lui Roşca Vasile, Lupan Grigore, Roşca Emil, Roşca Oleg, Muntean Gheorghe, Macovei Petru, Lachi Maxim şi Roşca Dorin, intervenient accesoriu Goncearuc Nicolai cu privire la recuperarea prejudiciului, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 04 februarie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Roşca Tudor, c o n s t a t ă La 26 noiembrie 2012, Procurorul raionului Şoldăneşti s-a adresat cu cerere de chemare în judecată în interesele lui Roşca Tudor împotriva lui Roşca Vasile, Lupan Grigore, Roşca Emil, Roşca Oleg, Muntean Gheorghe, Macovei Petru, Lachi Maxim şi Roşca Dorin, intervenient accesoriu Goncearuc Nicolai cu privire la recuperarea prejudiciului.

În motivarea acţiunii înaintate, Procurorul raionului Şoldăneşti a indicat că, la 03 septembrie 2012, o turmă de oi ce aparţin lui Roşca Vasile, Roşca Emil, Muntean Gheorghe, Lupan Grigore, Roşca Oleg, Macovei Petru, Lachi Maxim, Roşca Dorin, fiind lăsate fără supraveghere au pătruns pe terenul agricol ce aparţine lui Roşca Tudor, care era semănat cu porumb şi cu floarea soarelui. Susţine că în astfel de circumstanţe lui Roşca Tudor i-a fost distrus 15 % de floarea soarelui şi 20 % de porumb, fapt ce se confirmă prin actul de constatare privind pagubele pricinuite din 05 septembrie 2012 eliberat de către Consiliul sătesc Şipca, raionul Şoldăneşti. Consideră Procurorul raionului Şoldăneşti că lui Roşca Tudor i-a fost pricinuit un prejudiciu material cît şi moral, iar potrivit certificatului eliberat de Direcţia agricolă Şoldăneşti, prejudiciu material a fost estimat în mărime de 4 389 lei.

Solicită Procurorul raionului Şoldăneşti încasarea din contul Roşca Vasile, Lupan Grigore, Roşca Emil, Roşca Oleg, Muntean Gheorghe, Macovei Petru, Lachi Maxim şi Roşca Dorin în beneficiul lui Roşca Tudor suma de 4 389 lei prejudiciu material şi suma de 4 000 lei prejudiciu moral. La 04 iunie 2013, Roşca Tudor a înaintat cerere prin care şi-a modificat acţiunea, solicitînd că pretenţii faţă de Roşca Dorin nu are, invocînd că ultimul i-a achitat suma de 425 lei cotă-parte din suma de 8 389, după capetele de oi pe care le are în proprietate (f.d.42). Prin hotărîrea Judecătoriei Şoldăneşti din 23 august 2013, acţiunea Procurorului raionului Şoldăneşti înaintată în interesele lui Roşca Tudor a fost admisă parţial.

S-a încasat în mod solidar de la Roşca Vasile, Lupan Grigore, Roşca Emil, Roşca Oleg, Muntean Gheorghe, Macovei Petru, Lachi Maxim în favoarea lui Roşca Tudor cu titlu de prejudiciu material suma de 4 389 lei şi în beneficiul statului suma de 150 lei taxa de stat. În rest acţiunea a fost respinsă. (f.d.63, 74-76). Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 04 februarie 2014 a fost respins apelul declarat de către Roşca Tudor şi menţinută hotărîrea primei instanţe fără modificări (f.d.97-98). La 25 martie 2014, Roşca Tudor a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 04 februarie 2014, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie încasată şi suma prejudiciului moral în mărime de 4 000 lei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată recursul depus în termen. Recurentul, Roşca Tudor în motivarea recursului a indicat că instanţa de apel neîntemeiat nu i-a admis cerinţa cu privire la încasarea prejudiciului moral. Examinînd temeiurile admisibilităţii recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. La 14 aprilie 2014, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa intimaţilor cererea de recurs depusă de către Roşca Tudor cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. Până la examinarea pricinii, intimaţii nu au depus referinţă la cererea de recurs declarată, prin care să-şi exprime opinia referitor la recursul declarat.

În conformitate cu art.439 alin.(3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor şi verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Colegiul menţionează că, Roşca Tudor, în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. Completul judiciar indică că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenţei CEDO că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură şi aplicarea corectă a legii materiale, iar în esenţa lor argumentele recursului care sînt similare argumentelor invocate în instanţa de apel, au fost verificate minuţios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Roşca Tudor, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Roşca Tudor se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecător Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală Tatiana Vieru

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.