- Dosarul nr.
- 2ra-2313/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 30 septembrie 2015
- Părțile
- Kantor Irina vs Veleeva Elena, intervenient accesoriu notarul public Stog Maria
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-2313/15 — Anularea testamentului
Judecătoria Rîşcani Dosarul nr.2ra-2313/15 Mun. Chişinău Judecător: A. Miron Curtea de Apel Chişinău Judecători: B. Bîrcă, S. Arnăut, E. Clim Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 30 septembrie 2015 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Kantor Irina, reprezentată de către avocatul Bîtcă Andrei, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Kantor Irina împotriva Elenei Valeeva, intervenient accesoriu notarul public Stog Maria, privind anularea testamentului, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 marie 2015, CONSTATĂ : La 10 iunie 2013, Kantor Irina a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva lui Valeeva Elena, intervenient accesoriu notarul public Stog Maria privind anularea testamentului nr.3164 întocmit de Modonov Alexandru la 19 mai 1999. În motivarea acţiunii, reclamanta a indicat că este fiica lui Modonov Alexandru şi Slodonova Asea (la moment Voronova).
Părinţii ei s-au căsătorit în 1978 şi au trăit împreună pînă în 1988. Oficial au divorţat la data de 19.06.1990. Menţionează reclamanta că, în anul 1995, după decesul bunicii Modonov Natalia, lui Modonov Alexandru şi surorii i-au rămas apartamentul cu 2 camere de pe adresa mun.Chişinău, str. Igor Vieru 3, ap.50, care în 1999, a fost schimbat pe un apartament cu o cameră pe adresa mun. Chişinău, str. Mircea cel Bătrîn 31/2, ap. 143, care i-a revenit tatălui ei şi un apartament cu o cameră pe adresa mun. Chişinău, str. Independenţei 38, ap. 159, care i-a revenit mătuşii ei. În aceiaşi zi, indică reclamanta, a fost întocmit şi testamentul prin care tatăl său, Modonov Alexandru a testat apartamentul nepoatei sale Elena.
Avînd vîrsta de 16 ani, Elena nicidecum nu a putut influenţa dorinţa lui Modonova Alexandru de a-i lăsa moştenire apartamentul sau, dar mătuşa sa, Modonova Tatiana, folosindu-se de dependenţa acestuia faţă de alcool şi de faptul că nu-şi putea dirija şi conştietiza acţiunile sale, l-ar fi influenţat întru întocmirea acestui testament. La 16.02.2013, Modonov Alexandru a decedat, iar un alt testament nu a fost 1 întocmit, astfel că Valeeva Elena a fost declarată moştenitor al averii succesorale prin prezentarea testamentul menţionat. Menţionează reclamanta că nu este de acord cu testamentul nominalizat şi îl consideră ilegal, inechitabil şi pasibil anulării. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.
Chişinău din 03.11.2014, cererea de chemare în judecată înaintată de Kantor Irina împotriva lui Valeeva Elena, intervenient accesoriu notarul public Stog Maria, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond s-a bazat pe cercetarea completă, a tuturor probelor prezente şi a constatat că, cerinţele invocate în acţiune, nu se încadrează în prevederile legii. La 13.11.2014 Kantor Irina a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea apelului, casarea hotărârii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral. În motivarea apelului a indicat că, prima instanţă la adoptarea hotărîrii nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, cît şi au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept procedural.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 martie 2015 s-a respins apelul declarat de către Kantor Irina şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 03.11.2014. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată.
Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel Kantor Irina, reprezentată de către avocatul Bîtcă Andrei a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25.03.2015 şi a hotărîrii instanţei de fond din 03.11.2014, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care să fie anulat testamentul întocmit de Modonov Alexandru la 19 mai 1999. În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel şi anume, neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei. La 29.09.2015, Serghei Labliuc, reprezentantul Elenei Valeeva a înaintat referinţă prin care a solicitat declararea recursului înaintat de către Kantor Irina ca fiind inadmisibil.
Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii 2 Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.
Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Kantor Irina, reprezentată de către avocatul Bîtcă Andrei asemenea aspecte nu se regăsesc. 3 Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Kantor Irina, reprezentată de către avocatul Bîtcă Andrei ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Kantor Irina, reprezentată de către avocatul Bîtcă Andrei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 martie 2015, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Kantor Irina împotriva Elenei Valeeva, intervenient accesoriu notarul public Stog Maria, privind anularea testamentului. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 4