2ra-334/16 — Anularea certificatului de moştenitor legal

prima instanţă, jud.: S. Popovici dosarul nr. 2ra-334/2016 instanţa de apel, jud.: G. Vavrin, T. Dimitriadi, I. Dănăilă ÎNCHEIERE 24 februarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Druţă, Galina Stratulat examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Parascovia Cotova şi avocatul Veaceslav Matcovschi, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Parascovia Cotova împotriva notarului public Ludmila Gradinar şi Ana Codjebaş, intervenienţi accesorii Elena Tirachi, Anastasia Codjebaş, Evghenii Codjebaş cu privire la declararea nulităţii certificatului de moştenitor legal, împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 17 septembrie 2015, prin care a fost admise apelul declarat de Ana Codjebaş şi casată hotărîrea Judecătoriei Comrat din 12 decembrie 2014 cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii ca neîntemeiate c o n s t a t ă La 10 martie 2012 Ana Bejenar în interesele Parascoviei Cotova a depus cerere de chemare în judecată împotriva notarului public Ludmila Gradinar, solicitând declararea nulităţii certificatului de moştenitor legal, eliberat la 06 aprilie 1999 pe numele lui Mihail Codjebaş asupra bunurilor ce au aparţinut Annei Codjebaş, repunerea în termen de contestare a certificatului de moştenitor.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, la 06 aprilie 1999 notarul Ludmila Gradinar a eliberat certificat de moştenitor legal pe numele fratelui său Mihail Codjebaş, asupra casei de locuit, construcţiilor gospodărești şi terenurilor arabile, rămase după decesul mamei lor, Anna Codjebaş la 28 octombrie 1994. Indică că, Parascovia Cotova la momentul eliberării certificatului de moştenitor legal era invalid din copilărie, fiind la întreținerea părinţilor ca membru incapabil al familiei, care până la decesul mamei, cât şi după aceasta, se afla la tratament staţionar în mun. Chişinău, cu diagnoza epilepsie, de aceia nu a cunoscut şi nici nu putea cunoaşte despre certificatul eliberat de notar.

Mai indică că, despre eliberarea certificatului a aflat la 01 martie 2012, primind o copie de pe acesta de la OCT Comrat. De aceia termenul de contestare consideră că urmează a fi calculat din momentul apariţiei dreptului la acţiune, din ziua când persoana a aflat sau trebuie să afle despre încălcarea dreptului său, adică din momentul primirii copiei de pe certificat, despre care din cauza bolii nu putea afla mai devreme. 1 Susţine că certificatul de moştenitor legal urmează a fi declarat nul, deoarece până la decesul mamei, fratele nu a locuit în casă, fiind în relații ostile cu părinții, de aceia permanent pleca la lucru, chiar şi în închisoare a fost, ba conviețuia cu o femeie, ba cu alta, dânsul şi după decesul mamei nu ar fi intrat în casă.

De aceia de fapt dânsul nici nu a acceptat moștenirea şi nu s-a folosit cu bunurile succesorale. De fapt dânsul a mințit notarul. Afirmă că toţi membrii familiei, i-au permis fratelui după decesul mamei să se instaleze cu traiul în casa părintească şi să ia la întreținerea sa sora, care este invalidă din copilărie, despre existenţa căreia dânsul cunoştea cu certitudine, cunoştea şi despre faptul că este incapabilă, şi că dispun de părţi egale din moștenire. Dânsul a comunicat la acel moment că ţine minte despre boala surorii, şi că acesta are dreptul la cota obligatorie din moștenire. Astfel, a aflat că fratele a înregistrat moștenirea numai după dânsul şi a lăsat-o pe sora incapabilă, fără un loc de trai, în situaţia în care dânsa face parte din clasa moștenitorilor legali.

Menţionează reclamanta că, termenul de acceptare a succesiunii, este de 6 luni, iar fratele s-a adresat la notar după 5 ani, însă termenul de acceptare a succesiunii nu a fost prelungit de către instanţa de judecată, şi nu există o hotărâre în acest sens. Nu există o hotărâre a instanţei de judecată privitor la acceptarea tacită a moștenirii, dânsul trebuia să probeze că este unicul moştenitor care a acceptat succesiunea. Reclamanta mai indică că, fratele a ascuns notarului despre existenţa unei surori incapabile, care se afla la tratament, că aceasta are dreptul la cota obligatorie din moștenire, dânsul a ascuns şi despre existenţa a celorlalți frați şi surori, şi a fost înregistrat totul după dânsul.

Afirmă reclamanta că, certificatul de moştenitor legal se eliberează în orice moment după expirarea a 6 luni de la data deschiderii succesiunii. În cazul dat acest fapt nu a fost respectat, aşa cum fratele său nu s-a adresat în termenul de 6 luni. Notarul nu dispunea de suficientă informație că în afară de persoana care a depus cerere pentru acceptarea succesiunii, alți moștenitori nu mai existau. Dânsa şi alți membri ai familiei nu şi-au exprimat acordul ca fratele să înregistreze întreaga moștenire după dânsul. Lipseşte declaraţia de refuz sau de renunțare la succesiune. Nimeni nu a încercat să stabilească dacă dânșii există şi să întrebe părerea lor referitor la bunurile succesorale. După decesul lui Mihail Codjebaş la 13 septembrie 2011, se soluţionează întrebarea privitor la acceptarea aceleiaşi moșteniri de către soţia acestuia Anna Codjebaş.

Prin încheierea Judecătoriei Comrat din 06 august 2012 au fost atrași în proces ca copîrîţi, minorii Anastasia Codjebaş, Evghenia Codjebaş şi Elena Tirachi. Prin hotărârea Judecătoriei Comrat din 20 mai 2013 fost admisă acţiunea civilă, s-a repus Parascovia Cotova în termen de contestare şi a fost declarat nul certificatul de moştenitor legal eliberat de notarul Ludmila Gradinar la 06 aprilie 1999 pe numele lui Mihail Codjebaş asupra patrimoniului succesoral rămas după decesul la 28 octombrie 1994 a Annei Codjebaş. 2 La 11 iunie 2013 împotriva hotărârii enunţate, notarul public Ludmila Gradinar a declarat apel, solicitînd casarea acesteia, cu emiterea unei noi hotărâri de respingerea acţiunii.

La 11 iunie 2013 Anna Codjebaş a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei noi hotărâri de respingerea acţiunii. Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 14 aprilie 2014 au fost admise parţial apelurile depuse de notarul public Ludmila Gradinar şi Anna Codjebaş, casată hotărârea Judecătoriei Comrat din 20 mai 2013, cu restituirea pricinii civile spre rejudecare în prima instanţă, în alt complet de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Comrat din 12 decembrie 2014 a fost admisă acţiunea civilă, s-a repus Parascovia Cotova în termen de contestare şi a fost declarat nul certificatul de moştenitor legal eliberat de notarul Ludmila Gradinar la 06 aprilie 1999 pe numele lui Mihail Codjebaş asupra patrimoniului succesoral rămas după decesul la 28 octombrie 1994 a Annei Codjebaş.

La 05 ianuarie 2015 şi la 17 martie 2015 Anna Codjebaş a declarat apel şi respectiv apel suplimentar împotriva hotărârii Judecătoriei Comrat din 12 decembrie 2014, solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere cererii de chemare în judecată. Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 17 septembrie 2015 s-a admis apelul declarat de Anna Codjebaş, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Comrat din 12 decembrie 2014 cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. În motivarea recursului a menționat că, consideră decizia instanţei de apel neîntemeiată şi ilegală, deoarece prin decizia a fost lipsită de domiciliu un invalid din copilărie. Invocă recurenta că, prin prisma art. 570 Cod civil (în redacţia anului 1964) şi art. 1500 Cod civil (în vigoare), ca invalid din copilărie dispunea de cotă parte obligatorie din succesiune, după decesul părinţilor, necătînd şi la testament, dacă ar fi fost.

Susţine că notarul la eliberarea certificatului de moştenitor, nu a dispus de suficiente probe care să confirme că nu există şi alți moștenitori, fapt care contravine prevederilor art. 592 Cod civil (în redacţia anului 1964) şi art. 1557 Cod civil (în vigoare). Mai mult, notarul nu a verificat cum anume Mihail Codjebaş a acceptat masa succesorală rămasă în urma decesului Annei Codjebaş. Totodată indică asupra faptului că, Mihail Codjebaş a dus în eroare notarul, prin faptul că a tăinuit existenţa şi altor moștenitori legali asupra masei succesorale rămase în urma decesului Annei Codjebaş. Examinînd temeiurile recursului declarat de către Parascovia Cotova şi avocatul Veaceslav Matcovschi în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). 3 În conformitate cu art. 432 CPC, alin. (2), (3) şi (4), se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Parascovia Cotova şi avocatul Veaceslav Matcovschi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se axează asupra fondului cauzei, referindu-se la dezacordul recurentei cu soluţia pronunţată de către instanţa de apel şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, invocarea de către recurentă a faptului că instanţa de apel a interpretat şi aplicat eronat normele de drept material şi procedural la judecarea pricinii este pur declarativă, doar pentru a se încadra în temeiurile declarării recursului. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casare a deciziei recurate şi urmează a fi respins.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu şi temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei degajate de CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell contra Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursurilor invocate în speţă sunt similare celor indicate în procesul 4 judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat deja în modul corespunzător. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Parascovia Cotova şi avocatul Veaceslav Matcovschi ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Parascovia Cotova şi avocatul Veaceslav Matcovschi se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Druţă Galina Stratulat 5