2ra-2305/15 — Rezilierea contractului de asistenţă juridică, încasarea prejudiciului material, a prejudiciului moral şi a cheltuielilor de judecată

Prima instanță: Judecătoria Ciocana mun. Chişinău Dosarul nr. 2ra-2305/15 Judecător: A. Malîi Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: N. Traciuc, M. Anton, I. Cotruţă ÎNCHEIERE 30 septembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ion Corolevschi Judecători Liliana Catan, Ion Druţă examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Starov Valeriu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Starov Valeriu împotriva lui Lungu Ruslan cu privire la rezilierea contractului de asistenţă juridică, încasarea prejudiciului material, a prejudiciului moral şi a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 07 mai 2015, prin care a fost casată hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 05 noiembrie 2014 şi emisă hotărîre nouă, c o n s t a t ă La 03 iulie 2014, Starov Valeriu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Lungu Ruslan, solicitînd rezilierea contractului de asistenţă juridică nr. 01/11 din 01 noiembrie 2011, încheiat între clientul Starov Valeriu şi avocatul Lungu Ruslan, încasarea de la Lungu Ruslan în beneficiul lui Starov Valeriu a sumei de 6 900 lei cu titlu de prejudiciu material, a sumei de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, precum şi a tuturor cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că, la data de 01 noiembrie 2011 a încheiat, în calitate de client, cu avocatul Lungu Ruslan contractul de asistenţă juridică nr. 01/11.

În temeiul pct. 2 al Contractului, pîrîtul urma să ia cunoştinţă cu cauza civilă nr. 2ra-2090/11, să întocmească din numele clientului cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, la necesitate să acorde clientului consultații juridice corespunzătoare pe marginea dosarului indicat pînă la depunerea cererii în adresa CEDO, în măsura necesităţii, avocatul putea reprezenta interesele clientului şi în alte instanţe de judecată pe dosarul menţionat, asupra cărui fapt urma a fi întocmit un acord adiţional, cu indicarea condiţiilor noi sau suplimentare. Indică reclamantul că, potrivit contractului a achitat suma de 6 900 lei în aceeaşi zi, urmînd să beneficieze de servicii juridice, cu asigurarea pîrîtului cu toate datele necesare îndeplinirii împuternicirilor şi obligaţia de expediere a cererii şi a actelor anexate în adresa CEDO.

La finele anului 2011, pîrîtul i-a prezentat formal proiectul cererii, fără ca reclamantul să cunoască conţinutul ei şi chiar limba de întocmire, obţinînd asigurarea că totul a fost îndeplinit conform legii şi că lipsesc temeiurile de a da naştere unor dubii. în acelaşi timp, pîrîtul a expediat personal cererea în adresa CEDO, copia cererii rămînînd la fel la pîrît. Susţine reclamantul că, prin scrisoarea la cererea nr. 3215/12 din 29 mai 2012, a fost informat, că Curtea a considerat neîndeplinite condiţiile prevăzute de articolele 34, 35 din Convenţie, asupra cărui fapt, avocatul i-a comunicat reclamantului despre faptul respingerii cererii, fără a se referi la vre-un temei. După obţinerea copiei răspunsului oferit de avocat, prin consultarea unui traducător, reclamantul a concluzionat, că cererea a fost respinsă ca inadmisibilă, fără drept de atac.

Motivul respingerii cererii ar fi neîntocmirea acesteia în modul corespunzător de către avocatul pîrît. Consideră reclamantul că, situaţia creată cu caracter defavorabil este rezultatul activităţii şi atitudinii iresponsabile a avocatului Lungu Ruslan. Astfel, în virtutea executării necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale, a solicitat reclamantul rezilierea contractului de asistenţă juridică nr. 01/11 din 01 noiembrie 2011, încheiat cu pîrîtul. În scopul soluţionării amiabile a litigiului, în perioada 26 noiembrie 2013-20 mai 2014, pîrîtului i-au fost expediate patru pretenţii prealabile, la care a obţinut trei răspunsuri destul de dure, fără a ajunge la un numitor comun. Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 05 noiembrie 2014, acţiunea a fost respinsă integral, ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 07 mai 2015, a fost admis apelul declarat de Starov Valeriu, casată hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 05 noiembrie 2014 şi emisă o decizie nouă în formă de încheiere, prin care: -S-a scos de pe rol cererea de chemare în judecată depusă de Starov Valeriu către Lungu Ruslan cu privire la rezilierea contractului de asistenţă juridică, încasarea prejudiciului material în mărime de 6900 lei, a prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei şi a cheltuielilor de judecată în mărime de 307,00 lei, deoarece reclamantul nu a respectat procedura prevăzută de contract de soluţionare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 02 iunie 2015, în termenul prevăzut de lege, Starov Valeriu a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 07 mai 2015 şi a hotărîrii Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 05 noiembrie 2014, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii înaintate. În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că actul de predare primire a lucrărilor şi documentelor din 21 decembrie 2011 semnat între dînsul şi avocat nu corespunde adevărului, deoarece nu a primit şi nu a făcut cunoştinţă cu actele care au fost trimise de avocat la CEDO.

Menţionează recurentul că, de mai multe ori a încercat să rezolve conflictul dat pe cale amiabilă, însă tot timpul a primit nişte răspunsuri dure din partea intimatului, fără a ajunge la un numitor comun. Mai indică că, la 15 decembrie 2011 între dînsul şi avocat, întradevăr a fost întocmit actul de predare-primire a lucrărilor şi documentelor, conform contractului de prestare a serviciilor juridice din 01 noiembrie 2011, prin studierea materialelor, întocmirea şi expedierea în adresa Curţii a cererii acestuia, însă a fost întocmit prin înşelăciun, fără a-i explica şi a-i traduce actul. Consideră, că instanţa incorect a considerat, că prin semnarea actului de predare-primire a recunoscut îndeplinirea corespunzătoare a obligaţiilor de către intimat.

La 04 septembrie 2015, Lungu Ruslan a prezentat referinţă pe marginea recursului declarat, solicitînd respingerea acestuia. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Starov Valeriu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătoreşti contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel sau instanţa de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor judecătoreşti recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Starov Valeriu ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de Starov Valeriu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Ion Corolevschi Judecătorii Liliana Catan Ion Druţă