2ra-1030/18 — Încasarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-1030/18 — Încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra–1030/18
Instanța de fond: C. Vîrlan
Instanța de apel: A. Panov, V. Cotorobai, M. Anton
Î N C H E I E R E
27 iunie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Dumitru Visternicean
Victor Burduh
Examinând admisibilitatea recursului declarat de către executorul
judecătoresc Zamșa Valentina,
în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de
executorul judecătoresc Zamșa Valentina către Smochin Marcel privind încasarea
cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 18 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost admis apelul declarat de către Smochin Marcel, casată hotărârea din 08
februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) și emisă o nouă hotărâre
prin care acțiunea a fost respinsă,
c o n s t a t ă:
La 13 februarie 2015, executorul judecătoresc Zamșa Valentina a depus
cerere de chemare în judecată către Smochin Marcel privind încasarea cheltuielilor
de judecată.
În motivarea acțiunii a indicat că, la 16 iulie 2014, Smochin Marcel a înaintat
către executorul judecătoresc Zamșa Valentina o cerere de chemare în judecată
privind contestarea acțiunilor executorului judecătoresc și repararea prejudiciului
moral și material.
Prin încheierea din 29 septembrie 2014 a Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău,
a dispus respingerea cererii de chemare în judecată depusă de Smochin Marcel
împotriva executorului judecătoresc Zamșa Valentina și intervenientul accesoriu
Ministerul Justiției privind anularea încheierii executorului judecătoresc Zamșa
Valentina nr. 004s-33813 din 20.09.2013 și încasarea prejudiciului material și
moral în mărime de 50 000,00 lei.
Reclamanta a invocat că, încheierea din 29 septembrie 2014 a Judecătoriei
Rîșcani, mun.Chișinău a fost menținută prin decizia din 05 decembrie 2014 a
Curții de Apel Chișinău.
La judecarea cauzei pricinii intentate la cererea de chemare în judecată depusă
de Smochin Marcel către executorul judecătoresc Zamșa Valentina privind
contestarea acțiunilor executorului judecătoresc și repararea prejudiciului moral și
1
material, reclamanta a fost reprezentată de avocatul stagiar Constantin Chira în
baza mandatului nr. 023563 din 29 septembrie 2014.
Astfel, la 29 septembrie 2014, între avocatul stagiar Constantin Chira care
desfășoară stagiul de avocat în cadrul CA ”Cijicenco Radu”, în calitate de
prestatori, și executorul judecătoresc Zamșa Valentina, în calitate de beneficiar, a
fost încheiat contractul de prestări servicii juridice nr.27/1 și acordul adițional nr.
la acest contract.
La 15 ianuarie 2015, între CA ”Cijicenco Radu”, în cadrul căruia își
desfășoară stagiu avocatul stagiar Constantin Chira, în calitate de prestator
executorul judecătoresc Zamșa Valentina, în calitate de beneficiar, a fost încheiat
actul de predare primire a serviciilor nr. 01 la contractul de acordare a serviciilor
juridice nr. 27/1 din 29 septembrie 2014, act care a servit drept temei ca
beneficiarul să achite costul acestor servicii.
A mai indicat că, la 20 ianuarie 2015, executorul Judecătoresc Zamșa
Valentina a achitat CA ”Cijicenco Radu”, în cadrul căruia își desfășoară stagiu
avocatul stagiar Constantin Chira, onorariul pe cazul sus menționat în mărime
1500 lei fapt confirmat prin ordinul de plată nr. 28.
În contextul celor enunțate, reclamanta a conchis că, în cazul în care Smochin
Marcel a pierdut procesul judiciar, dat fiindcă a fost respinsă cererea de chemare în
judecată către executorul judecătoresc Zamșa Valentina, iar ultima nu a solicitat
încasarea cheltuielilor privind asistența juridică în cadrul procesului enunțat este în
drept de a înainta prezenta cerere de chemare în judecată și de a-și încasa
cheltuielilor de asistență juridică într-un proces separat.
Prin hotărârea din 08 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani),
acțiunea a fost admisă și s-a încasat de la Smochin Marcel în beneficiul
executorului judecătoresc Zamșa Valentina suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli
pentru asistența juridică și suma de 150 de lei cu titlu de taxă de stat.
Prin decizia din 18 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis
apelul declarat de către Smochin Marcel, casată hotărârea din 08 februarie 2017 a
Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a
fost respinsă.
La 19 martie 2018, executorul judecătoresc Zamșa Valentina a depus cerere
de recurs împotriva deciziei din 18 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând casarea acesteia cu menținerea hotărârii instanței de fond.
În motivarea recursului declarat, executorul judecătoresc Zamșa Valentina a
invocat că, instanța de apel la pronunțarea deciziei a interpretat eronat normele de
drept material și nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.
Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele
pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat
de către executorul judecătoresc Zamșa Valentina, neîntemeiat și care urmează a fi
declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și
alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de
procedură civilă.
2
În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din
3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei
curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al
Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că
reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în
sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și
argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică
la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta
necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de executorul judecătoresc Zamșa Valentina,
nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma
art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod
exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii
ilegalității soluției instanței de apel.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsite de esență,
care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța
de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în
vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui
control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a
recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură
civilă.
Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de
nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului
înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în
apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,
instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la
o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de
recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o
minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe
care se bazează.
Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul
acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit
identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind
admisibil.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este
evidențiată în cererea de recurs declarată de executorul judecătoresc Zamșa
Valentina.
3
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
declarării recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al
Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către executorul judecătoresc
Zamșa Valentina.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova,
Judecătorii Dumitru Visternicean,
Victor Burduh
4