Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2ra-2250/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
23 septembrie 2015
Părțile
Puiu Oxana vs Intreprinderea Municipala de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5
Pe scurt
Temeiurile declararii recursului

2ra-2250/15 — Anularea ordinului

prima instanţă: Gh. Balan dosarul nr. 2ra-2250/15 instanţa de apel: M. Guzun, A. Nogai şi A. Doga ÎNCHEIERE 23 septembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Dumitru Mardari şi Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Puiu Oxana împotriva Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5 cu privire la anularea ordinului, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 07 aprilie 2015, prin care s-a respins apelul depus de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5 şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe c o n s t a t ă La 22 septembrie 2014 Puiu Oxana a depus cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5 cu privire la anularea ordinului (f.d.4-7).

În motivarea cererii de chemare în judecată Puiu Oxana a indicat că este angajată în calitate de jurisconsult şi specialist serviciu personal la Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5. Prin ordinul Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5 nr. 49 din 23 iunie 2014 i s-a aplicat sancţiune disciplinară sub formă de avertisment. Ordinul de aplicare a sancţiunii disciplinare i-a fost adus la cunoştinţă în data emiterii la 23 iunie 2014 ora 08.10 cînd a revenit din concediul de odihnă anual. A făcut menţiune că nu este de acord cu ordinul nominalizat. Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5 i-a reproşat că multe apartamente aflate în gestiune au acumulat datorii la serviciile prestate de societatea pe acţiuni „Termocom” şi nu au fost înaintate acţiuni în judecată pentru încasarea datoriilor existente.

Nefiind de acord cu ordinul emis, la 18 iulie 2014 a depus cerere prealabilă la Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5, însă răspuns nu a primit. A mai indicat că cererea prealabilă a depus-o prin intermediul oficiului poştal, deoarece angajatorul a interzis înregistrarea a careva cereri sau note de serviciu încălcînd astfel dreptul la petiţionare a angajaţilor. 1 A încercat să soluţioneze amiabil conflictul de muncă cu angajatorul, însă ultimele tentative s-au soldat cu ameninţări de concediere. Angajatorul Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5 atentează la demnitatea sa, persecutînd-o, impunîndu-i muncă forţată, hărţuind-o moral în continuu.

Cu ordinul contestat nu este de acord considerîndu-l ilegal fiind emis cu încălcarea procedurii. În preambulul ordinului nr. 49 din 23 iunie 2014 Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5 s-a referit la scrisoarea Direcţiei generale locativ-comunale şi amenajare expediată prin fax la 20 iunie 2014 ora 15.21. Prin această scrisoare Direcţia generală locativ-comunală şi amenajare a informat Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5 despre existenţa datoriilor locatarilor la serviciile prestate de societatea pe acţiuni „Termocom” acumulate la 01 mai 2014 solicitînd ca ea să fie sancţionată disciplinar.

La 20 iunie 2014 se afla în concediul de odihnă anual şi şeful-adjunct interimar al Direcţiei generale locativ-comunale şi amenajare nu avea dreptul să solicite sau să aplice sancţiuni disciplinare angajaţilor Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5 care este un agent economic desinestătător cu autonomie financiară. A mai indicat că sancţiunea disciplinară nu poate fi aplicată pentru abateri presupuse sau motive nefondate. În ordinul de aplicare a sancţiunii disciplinare nu sunt enunţate circumstanţe şi fapte obiective ceea ce exclude vinovăţia sa. Ordinul contestat este ilegal, deoarece lipsesc temeiurile de fapt şi de drept pentru aplicarea sancţiunii disciplinare.

La Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5 activează din 04 ianuarie 1999 în baza contractului individual de muncă cumulînd fiuncţia de jurisconsult şi specialist serviciu personal, dar primeşte un singur salariu cuantumul căruia a rămas acelaşi din anul 2008. În toată perioada de activitate a lucrat conştiincios primind mulţumiri, premii şi nu a fost sancţionată disciplinar. Cere Puiu Oxana anularea ordinului nr. 49 din 23 iunie 2014 emis de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5. Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 16 decembrie 2014 acţiunea depusă de Puiu Oxana a fost admisă. S-a anulat ca ilegal ordinul nr. 49 din 23 iunie 2014 „Cu privire la aplicarea sancţiunii disciplinare” emis de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5 (f.d.

31, 33-37). Prin mandatul nr. 0772543 din 15 decembrie 2014 avocatul Oleg Raţoi a fost împuternicit de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5 să- i acorde asistenţă juridică cu dreptul de a atac hotărîrea judecătorească (f.d. 94). La 23 decembrie 2014 avocatul Oleg Raţoi a depus în interesele Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5 apel împotriva hotărârii Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 16 decembrie 2014 (f.d. 40-43). Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 07 aprilie 2015 a respins apelul depus de avocatul Oleg Raţoi în interesele Întreprinderii Municipale de Gestionare a 2 Fondului Locativ nr. 5 și a menținut hotărârea Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 16 decembrie 2014 (f.d. 225-232). În motivarea soluţiilor instanţele judecătoreşti au indicat că acţiunea reclamantei Puiu Oxana este întemeiată, deoarece ordinul nr. 49 din 23 iunie 2014 emis de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5 nu se încadrează în normele legale stipulate în art. 201, 202 şi 206 alin. (1) Codul muncii. La 17 iulie 2015 Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5 a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 07 aprilie 2015, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii (f.d.236-239).

În motivarea recursului Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5 a invocat că Curtea de Apel Chişinău a interpretat şi aplicat eronat normele de drept material şi procesual, că concluziile, expuse în hotărîre, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii. A mai indicat că angajatorul are dreptul să ceară angajaţilor îndeplinirea obligaţiilor de muncă şi să tragă la răspundere disciplinară şi materială în modul stabilit de lege. Invocă că incompetenţa şi lipsa îndeplinirii conștiincioase de către Puiu Oxana a obligaţiilor de muncă pune în pericol activitatea şi solvenţa Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5 . Consideră că sancţionarea disciplinară cu avertisment a salariatului Puiu Oxana este deplin justificată.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Verificând încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5 în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar, audiind raportul verbal al judecătorului raportor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acesta este inadmisibil din următoarele motive. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă.

Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5 în cererea de recurs temeiuri prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă nu a invocat. În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). 3 În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din motivele menţionate şi având în vedere că prima instanţă şi instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate au emis hotărîri legale, iar argumentele invocate de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5 în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5 se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, Judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Dumitru Mardari Sveatoslav Moldovan 4

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.