2ra-289/16 — Constatarea încalcarii dreptului la examinarea în termen a cauzei

Dosarul nr. 2ra-289/16 Prima instanță: judecătoria Buiucani, mun.Chişinău (jud.O. Parfeni) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. N. Traciuc, M. Anton, Iu. Cotruţă) DECIZIE 02 martie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Președintele ședinței Tatiana Vieru Judecători: Tamara Chişca-Doneva Sveatoslav Moldovan Iurie Bejenaru Oleg Sternioală examinând recursul declarat de Eleonora Clopot împotriva deciziei din 15 octombrie 2015 a Curții de Apel Chişinău, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Eleonora Clopot împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei şi repararea prejudiciului moral, c o n s t a t ă: La data de 08 aprilie 2015, Eleonora Clopot a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova solicitînd constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi încasarea prejudiciului moral în mărime de 30000 lei.

În motivarea acţiunii, reclamanta a invocat că la data de 05 martie 2012 s-a adresat cu acţiune în instanţa de judecată împotriva Întreprinderii Municipale de Gestionarea a Fondului Locativ nr. 15 şi prestatorii de servicii comunale privind excluderea din cont a sumelor formate pe parcursul a mai mult de şapte ani. Menţionează că, acţiunea s-a aflat în procedura judecătoriei Buiucani pe un termen mai mare de trei ani, fiind încălcate prevederile art. 192 Cod de procedură civilă privind judecarea litigiului în termen rezonabil. Afirmă că, rezultînd din prevederile 192 alin. (2) Cod de procedură civilă, termenul de trei ani pentru un litigiu simplu nu este justificat.

Consideră că, atît instanţa de fond, cît şi instanţele ierarhic superioare nu au luat în considerare faptul că examinarea cauzei urma să dureze cel mult trei luni, însă nicidecum trei ani (05 martie 2012 - ianuarie 2014). Declară că, prima instanţă la data de 23 decembrie 2013 a adoptat nejustificat hotărîrea, iar termenul a fost depăşit cu nouăsprezece luni, iar însăşi hotărîrea nu a fost expediată părţilor în timp rezonabil (30 ianuarie 2014). Relatează că, un termen îndelungat nejustificat s-a aflat dosarul la Curtea de 1 Apel Chişinău – 25 februarie 2014-18 iunie 2014 şi în cosecinţă, decizia pronunţată a fost menţinută prin decizia din 08 octombrie 2014 a Curţii Supreme de Justiţie, inclusiv fiind menţinută şi hotărîrea instanţei de fond.

Indică că, pricina s-a aflat şi în procedura Curţii Supreme de Justiţie un timp îndelungat. Opinează că, statul este vinovat că justiţia este înfăptuită cu o întîrziere nejustificată de trei ani, prin ce s-ar fi compromis eficienţa şi credibilitatea justiţiei, deoarece lipseşte complexitatea cererii, însă autoritatea judecătorească nu a reacţionat. Remarcă că, durata procedurii şi termenul rezonabil al examinării pricinii este de 30 zile şi nu trei ani. Principiul unei bune administrări a justiţiei lipseşte, de altfel şi eforturile întreprinse de autorităţile judecătoreşti pentru a accelera procedurile şi în consecinţă nu a fost făcut posibilul de a evita aceasta întîrziere. Invocă cauzarea unui prejudiciu prin neexaminarea în termen rezonabil a pricinii.

Prin hotărîrea din 07 iulie 2015 a judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Eleonora Clopot împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi încasarea prejudiciului moral. Prin decizia din 15 octombrie 2015 a Curţii de Apel Chişinău s-a respins apelul depus de Eleonora Clopot şi s-a menţinut hotărârea din 07 iulie 2015 a judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău. La data de 15 decembrie 2015, Eleonora Clopot a declarat recurs împotriva deciziei din 15 octombrie 2015 a Curţii de Apel Chişinău, solicitînd casarea acesteia, cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii.

În susţinerea recursului s-a invocat că hotărîrea primei instanţe nu este motivată, limitîndu-se doar la descrierea cronologică a şedinţelor de judecată de la primirea acţiunii, cu specificarea datelor amînării şedinţelor de judecată, fără a aprecia dacă sunt justificate. La rîndul său, instanţa de apel a repetat hotărîrea instanţei de fond. Referitor la argumentul instanţelor de judecată precum că ea nu a obiectat împotriva amînărilor şi a fost pasivă, menţionează că faptul că stabilirea şedinţei de judecată pentru o zi cînd judecătorul se afla în concediu anual, nu îi este imputabilă şi nu putea să obiecteze. Declară că, instanţa de apel nu a dat răspuns la argumentul său referitor la faptul amînării şedinţelor de judecată din 04 iunie 2013 şi 13 noiembrie 2013 din motiv că judecătorul s-ar afla la seminar, de altfel, nu au fost argumentate nici circumstanţele procesului de lungă durată.

Afirmă că, pîrîtul nu argumentat şi nu a justificat durata procesului, însă instanţa de judecată a menţionat că reprezentantul său a solicitat amînarea pentru a ridica dosarul din arhivă pentru a concretiza cererea şi a primi răspuns de la poliţie. Instanţa de fond a intenţionat, prin intermediului grefierului, să ridice dosarul din arhivă pentru a se informa, însă nu s-a făcut, fiind obligat grefierul repetat să ridice dosarul din arhivă, însă instanţa de apel nu a luat în considerare acest fapt. Remarcă că, a prezentat un şir de contrargumente, care nu au fost supuse 2 aprecierii. La fel, nu s-a dat apreciere faptului neprezentării în proces a pîrîţilor şi dacă a fost justificată neprezenţa acestora, ca, în fine, cauza să fie examinată în lipsa ÎM „Autosalubritate”.

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale. Decizia Curtii de Apel Chişinău a fost adoptată la 15 octombrie 2015, iar Eleonora Clopot a declarat recurs la data de 15 decembrie 2015, ceea ce denotă că recursul este declarat în termen. În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. Prin încheierea din 17 februarie 2016 a Curţii Supreme de Justiţie completul din 3 judecători a considerat recursul admisibil şi a decis examinarea acestuia în fond de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.

Prin prisma art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Verificînd legalitatea actului de dispoziţie contestat, prin prisma argumentelor invocate şi a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material şi procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie va admite recursul declarat de Eleonora Clopot şi va casa decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe şi va pronunţa o nouă hotărîre de admitere parţială a acţiunii, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

Conform art. 14 alin. (1) Cod civil, persoana lezata într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. Conform art. 3 alin. (1), (2) al Legii privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, nr. 87 din 21 aprilie 2011, cererea de chemare în judecată privind constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare se depune conform regulilor de competenţă jurisdicţională stabilite la capitolul IV din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova şi se examinează de un alt complet de judecată decît cel care a examinat (examinează) cauza în care se pretinde încălcarea.

În cauzele în care se pretinde încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, cererea de chemare în judecată poate fi depusă în cadrul examinării cauzei în fond sau în decursul a 6 luni de la intrarea în vigoare a ordonanţei procurorului de încetare a urmăririi penale sau de scoatere de sub urmărire penală ori a actului judecătoresc de dispoziţie.

3 Conform art. 4 alin. (1) al Legii privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, nr. 87 din 21 aprilie 2011, sarcina probaţiunii lipsei de încălcare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi a lipsei suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului Justiţiei, iar sarcina de a dovedi suportarea prejudiciului material cauzat prin această încălcаre şi suportarea costurilor şi cheltuielilor de judecată îi revine reclamantului.

În conformitate cu art. 117 alin.(1) Cod de procedură civilă, probe în pricini civile sînt elementele de fapt, dobîndite în modul prevăzut de lege, care servesc la constatarea circumstanţelor ce justifică pretenţiile şi obiecţiile părţilor, precum şi altor circumstanţe importante pentru justa soluţionare a pricinii. În conformitate cu art. 118 alin. (3) Cod de procedură civilă, circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de instanţa judecătorească, pornind de la pretenţiile şi obiecţiile părţilor şi ale altor participanţi la proces, precum şi de la normele de drept material şi procedural ce urmează a fi aplicate. În conformitate cu art. 192 alin.(1) Cod de procedură civilă, pricinile civile se judecă în primă instanţă în termen rezonabil.

Criteriile de determinare a termenului rezonabil sînt: complexitatea pricinii, comportamentul participanţilor la proces, conduita instanţei judecătoreşti şi a autorităţilor relevante, importanţa procesului pentru cel interesat. Respectarea termenului rezonabil de judecare a pricinii se asigură de către instanţă. Atât instanţa de apel, cât şi prima instanţă, fiind investite cu judecarea pricinii în speţă, rezultînd din temeiurile şi obiectul acţiunii, cu aplicarea legii materiale ce guvernează raportul juridic litigios, având la bază cumulul de probe prezentate de părţi, incorect au aplicat normele de drept în raport cu circumstanţele cauzei, care în consecinţă a dus la adoptarea unor soluţii contrar legii.

Conform acţiunii înaintate la data de 01 aprilie 2015, Eleonora Clopot solicită repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil a pricinii civile nr. 3CA-14/2013 la cererea de chemare în judecată depusă de Eleonora Clopot împotriva Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 15, SA „Termocom”, SA „Apă-Canal Chişinău”, ÎM „Infocom” cu privire la excluderea sumelor calculate pentru serviciile comunale furnizate în apartamentul nr. 116-117 din str. Suceviţa, nr. 36/1, mun.Chişinău, înregistrată la data de 05 martie 2012 (f.d.3).

Prima instanţă, judecînd pricina la cererea de chemare în judecată depusă de Eleonora Clopot împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei şi repararea prejudiciului moral, a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Eleonora Clopot prin hotărîrea din 07 iulie 2015, iar prin decizia din 15 octombrie 2015 Curtea de Apel a menţinut hotărîrea primei instanţe. Din materialele cauzei rezultă că la data de 05 martie 2012, Eleonora Clopot s- a adresat cu cerere în instanţa de judecată împotriva Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 15, SA „Termocom”, SA „Apă-Canal Chişinău”, 4 ÎM „Infocom”, prin care a solicitat excluderea sumelor calculate pentru serviciile comunale furnizate în apartamentul nr. 116 din str. Suceviţa, nr. 36/1, mun.Chişinău, în sumă de 29686,60 lei, acumulate pentru perioada august 1999-17 mai 2007 (f.d.3).

Conform raportului prezentat de instanţa de judecată, în legătură cu examinarea pricinii privind constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei şi repararea prejudiciului moral, rezultă că pricina civilă, înregistrată sub nr. 3CA-121/2012, la cererea de chemare în judecată depusă de Eleonora Clopot împotriva Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 15, SA „Termocom”, SA „Apă-Canal Chişinău”, ÎM „Infocom”, ÎM „Autosalubritate” privind excluderea sumelor calculate, prin rezoluţia Preşedintelui judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău din 09 aprilie 2012, a fost repartizată în procedura judecătorului judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău-Liuba Pruteanu (f.d.28).

Acelaş raport relevă că prin acţiunea înainatată împotriva Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 15, SA „Termocom”, SA „Apă- Canal Chişinău”, ÎM „Infocom”, ÎM „Autosalubritate”, Eleonora Clopot a solicitat, întru excluderea din contul ap. 116-117 din str. Suceviţa, nr. 36/1, mun.Chişinău pentru serviciile comunale prestate, obligarea Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 15 de a exclude suma de 2854, 36 lei, obligarea SA „Termocom” de a exclude sumă de 17198, 94 lei, obligarea SA „Apă-Canal Chişinău” de a exclude suma de 10193,30 lei, obligarea ÎM „Autosalubritate” de a exclude suma de 1434, 40 lei şi obligarea ÎM „Infocom” de a exclude suma de 33684, 92 lei (f.d.27).

Prin cererea de chemare în judecată înaintată, Eleonora Clopot a solicitat examinarea cauzei în absenţa sa (f.d.2). Conform art. 22 al Legii contenciosului administrativ, nr. 793 din 10 februarie 2000, judecătorul decide primirea cererii de chemare în judecată sau respingerea acesteia în termen de 3 zile de la data depunerii, în condiţiile Codului de procedură civilă. În cazul punerii cererii pe rol, judecătorul dispune: a) înmînarea copiei cererii de chemare în judecată şi a copiilor actelor anexate la cerere pîrîtului; b) prezentarea de către pîrît a actului administrativ contestat şi a documentaţiei care a stat la baza emiterii acestuia, a înscrisurilor sau a altor date pe care instanţa le consideră necesare în judecarea pricinii; c) citarea părţilor pentru ziua primei înfăţişări, care trebuie fixată în cel mult 10 zile de la data punerii cererii pe rol.

Pîrîtul este obligat să prezinte instanţei documentele solicitate la prima zi de înfăţişare, în caz contrar i se aplică o amendă judiciară în mărime de pînă la 10 salarii minime pentru fiecare zi de întîrziere nejustificată. Aplicarea amenzii judiciare nu scuteşte pîrîtul de obligaţia de a prezenta documentele solicitate. Din prevederile legale menţionate rezultă că procesul judiciar, în procedura contenciosului administrativ, urmează să se desfășoare cu celeritate.

Una din acţiunile obligatorii ce urmează a fi îndeplinite de către judecătorul în gestiunea căruia se află pricina este de a efectua citarea părţilor pentru ziua primei înfăţişări, care trebuie fixată în cel mult 10 zile de la data punerii cererii pe rol, conform art. 22 alin.(2) lit.c) al Legii contenciosului administrativ, nr. 793 din 10 februarie 2000. 5 La caz, însă, s-a stabilit că şedinţa de judecată a fost numită cu depăşirea termenului menţionat, contrar normei enunţate supra, pentru data de 18 iunie 2012 ora 14:30, ceea ce se atestă prin procesul-verbal al şedinţei de judecată (f.d.33). Tot aici, este de menţionat că în cadrul şedinţei de judecată din 18 iunie 2012, s-a amînat examinarea pricinii pentru data de 18 septembrie 2012 ora 09:00, din motivul neprezenţei reprezentanţilor Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 15 şi ÎM „Autosalubritate”, fiind dispusă citarea repetată a acestora (f.d.35).

Şedinţa de judecată din 18 septembrie 2012 a fost amânată pentru data de 19 noiembrie 2012 ora 09:30, din motivul aflării în concediu anual de odihnă a judecătorului judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău-Liuba Pruteanu (f.d.35-36). De asemenea, Colegiul reţine că din procesul- verbal al şedinţei de judecată din 19 noiembrie 2012 ora 09:30, rezultă că şedinţa de judecată s-a amînat pentru data de 20 februarie 2013 ora 14:00 (f.d.36). Astfel, Colegiul notează că prima şedinţă de judecată efectivă s-a desfăşurat la data de 20 februarie 2013 ora 14:00, cînd au fost audiate explicaţiile părţilor (f.d.37- 40), fiind anunţată întrerupere pentru data de 02 aprilie 2013 ora 09:00 (f.d.41). În cadrul şedinţei de judecată din 02 aprilie 2013, reprezentantul reclamantei- avocatul Ivan Moscal a prezentat înscrisuri ce atestă retragerea vizei de reşedină a Eleonorei Clopot din apartamentul nr. 116, str. Suceviţa, nr. 36/1, mun.

Chişinău, conform hotărîrii din 17 iulie 2007 şi a solicitat amînarea şedinţei de judecată, din motivul adresării Inspectoratului de Poliţie o cerere, la care nu a primit răspuns, fiind admisă cererea de amînare şi dispusă amânarea judecării cauzei pentru data de 04 iunie 2013 ora 09:00 (f.d.42). Şedinţa de judecată din 04 iunie 2013 ora 09:00 a fost amînată pentru data de 10 iulie 2013 ora 09:30, din motivul aflării judecătorului judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău-Liuba Pruteanu la seminarul desfăşurat în cadrul Institutului Naţional de Justiţie (f.d.42).

Conform procesului verbal al şedinţei de judecată din 10 iulie 2013 ora 09:30 se atestă că din motivul prezentării de către reprezentantul ÎM „Infocom” a calculului recent al datoriei, reprezentantul reclamantei-avocatul Ivan Moscal a solicitat acordarea unui termen pentru concretizarea cerinţelor, fiind admisă cererea acestuia şi dispusă amînarea judecării pricinii pentru data de 07 octombrie 2013 ora 14:00 (f.d.45). În cadrul şedinţei de judecată din 07 octombrie 2013 ora 14:00, reprezentantul reclamantei-avocatul Ivan Moscal a prezentat nişte înscrisuri întru susţinerea pretenţiilor înaintate, fiind anexate la materialele cauzei şi dispusă amînarea şedinţei de judecată pentru data de 13 noiembrie 2013 ora 16:00, la cererea reprezentantului ÎM „Infocom” din 04 octombrie 2013 şi din motivul lipsei reprezentantului ÎM „Autosalubritate” (f.d.47-48).

Şedinţa de judecată din 13 noiembrie 2013 ora 16:00 a fost amînată pentru data de 13 decembrie 2013 ora 16:00, din motivul aflării judecătorului judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău-Liuba Pruteanu la seminar (f.d.48). În cadrul şedinţei de judecată din 13 decembrie 2013 ora 16:00 au fost audiate completările, susţinerile verbale şi replicile, în conformitate cu art. art. 232-234 Cod 6 de procedură civilă, fiind anunţată întrerupere pentru data de 23 decembrie 2013 ora 14:00, pentru pronunţarea hotărîrii (f.d.49-51). Respectiv, la data de 23 decembrie 2013 a fost pronunţată hotărîrea primei instanţe.

Prin hotărîrea din 23 decembrie 2013 a judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău s- a admis parţial acţiunea Eleonorei Clopot şi s-a obligat Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 15 de a exclude din calculele privind achitarea serviciilor comunale prestate în apartamentul nr.117 din str. Suceviţa, nr. 36/1, mun.Chişinău, a datoriei în mărime de 8953,40 lei, calculată pentru perioada 07 august 2007-01 februarie 2011 (f.d.52). La data de 21 ianuarie 2014, Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 15 a depus cerere de apel împotriva hotărîrii din 23 decembrie 2013 a judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău (f.d.53-55).

La data de 04 februarie 2014, cauza civilă nr. 3CA-14/2013 a fost expediată la Curtea de Apel Chişinău pentru examinarea cererii de apel depuse de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 15. Pricina civilă a fost repartizată la data de 24 februarie 2014, prin intermediul Programului Integrat de Gestionarea Dosarelor, pentru examinare în ordine de apel, judecătorului Curţii de Apel Chişinău-Boris Bîrcă. La data de 25 februarie 2014, Eleonora Clopot a depus cerere de apel împotriva hotărîrii din 23 decembrie 2013 a judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău (f.d.57-58). Prin încheierea din 03 martie 2014 a Curţii de Apel Chişinău s-a stabilit şedinţa de judecată pentru examinarea pricinii în ordine de apel pentru data de 26 martie 2014, în cadrul căreia s-a prezentat doar reprezentantul Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 15, fiind dispusă amînarea şedinţei de judecată pentru data de 30 aprilie 2014 ora 10:30 (f.d.59).

În cadrul şedinţei de judecată a instanţei de apel din 30 aprilie 2014 ora 10:30 părţile nu s-au prezentat (f.d.60), însă s-a adoptat decizia prin care s-a respins cererea de repunere a Eleonorei Clopot în termenul de declarare a apelului şi s-a restituit cererea de apel depusă de Eleonora Clopot împotriva hotărîrii din 23 decembrie 2013 a judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău, ca fiind depusă în afara termenului legal (f.d.61-64). Totodată, prin decizia din 30 aprilie 2014 a Curţii de Apel Chişinău nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 15 şi i s-a oferit termen apelantului pînă la data de 30 mai 2015 pentru prezentarea dovezii plăţii taxei de stat în mărime de 67,5 lei.

Şedinţa de judecată pentru examinarea cererii de apel depuse de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 15 a fost numită pentru data de 04 iunie 2014 ora 10:00 (f.d.61-64). În cadrul şedinţei de judecată din 04 iunie 2014 ora 10:00 s-a prezentat doar reprezentantul Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 15, fiind dispusă amînarea examinării cererii de apel pentru data de 18 iunie 2014 ora 10:00 (f.d.65). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău, adoptată în cadrul şedinţei de judecată din 18 iunie 2014, s-a respins apelul depus de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 15 şi s-a menţinut hotărîrea din 23 decembrie 2013 a 7 judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău (f.d.68).

La data de 18 august 2014, Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 15 a declarat recurs împotriva deciziei din 18 iunie 2014 a Curţii de Apel Chişinău (f.d.69-70). Prin încheierea din 08 octombrie 2014 a Curţii Supreme de Justiţie s-a declarat inadmisibil recursul declarat de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 15 împotriva deciziei din 18 iunie 2014 a Curţii de Apel Chişinău (f.d.71- 75). Astfel, în cadrul examinării litigiului la acţiunea Eleonorei Clopot împotriva Minsiterului Justiţiei al Republicii Moldova privind constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei şi repararea prejudiciului moral, Colegiul reţine că instanţele ierarhic inferioare corect au stabilit că pentru aprecierea respectării termenului rezonabil, urmează a fi supuse aprecierii atît criteriile de complexitate a pricinii, comportamentul părţilor şi a autorităţilor relevante, cît şi miza pentru reclamant.

Tot aici, este de menționat faptul că termenul rezonabil trebuie raportat la fiecare caz în parte, luând în considerare durata procedurii, natura pretențiilor, complexitatea procesului, comportamentul autorităților competente şi al părților, dificultatea dezbaterilor, aglomerarea rolului instanței, precum şi exercitarea căilor de atac. În acest context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa a instituit anumite criterii de apreciere a noțiunii de termen rezonabil (a se vedea auzele Josan, § 18, Mazepa, § 42, Holomiov, § 137) şi anume: complexitatea cauzei, care se apreciază după caz şi individual (se va ţine cont de natura obiectului litigiului, precum şi faptul dacă acțiunea a cuprins doar un singur obiect sau a fost conexate mai multe obiecte şi/sau cereri, inclusiv ale unor persoane terţe); comportamentul părţilor, care include aprecierea comportamentului reclamantului.

Se va aprecia bona/mala fides a tuturor părților implicate în proces, inclusiv existența unor întârzieri inexplicabile, amînări neîntemeiate, consecutivitatea ședințelor, planificarea unei ordini a ședințelor cu pauze îndelungate etc. La fel, trebuie luat în considerare şi comportamentul autorităților (a instanțelor de judecată sau a organelor abilitate implicate în proces); miza (interesul) pentru reclamant, care relevă importanța sau scopul pentru persoana care pretinde violarea dreptului său la un termen nerezonabil.

Deşi legislaţia internă nu oferă o descifrare a noţiunii de „termen rezonabil”, se accentuează că prin obligarea respectării unui astfel de termen pentru înfăptuirea actului justiţiei atât normele naţionale cât şi cele internaţionale invocă administrarea justiţiei fără întârzieri neconforme de natură a-i compromite eficacitatea şi responsabilitatea, statul fiind responsabil pentru activitatea autorităţilor publice, inclusiv a instanţelor judecătoreşti.

Se reţine că în cazul în care speţa implică o anumită complexitate, trebuie menţinut „justul echilibru” între exigenţele celerităţii procedurilor judecătoreşti şi principiul general al bunei administrări ai justiţiei (cauza Boddaert c. Belgiei, decizia cu privire la admisibilitate din 12 octombrie 1992). Din suportul probatoriu prezent la materialele pricinii rezultă că pricină civilă 8 la cererea de chemare în judecată depusă de Eleonora Clopot împotriva Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 15, SA „Termocom”, SA „Apă- Canal Chişinău”, ÎM „Infocom”, ÎM „Autosalubritate” cu privire la excluderea sumelor din calculele pentru serviciile comunale prestate, se examinează în ordinea contenciosului administrativ.

În conformitate cu art. 192 alin. (2) Cod de procedură civilă, pricinile privind încasarea pensiei de întreţinere, apărarea drepturilor şi intereselor minorului, repararea prejudiciului cauzat prin vătămare a integrităţii corporale sau prin altă vătămare a sănătăţii ori prin deces, litigiile de muncă, contestarea actelor normative, a hotărîrilor, acţiunilor sau inacţiunilor autorităţilor publice, ale altor organe şi organizaţii, ale persoanelor oficiale şi funcţionarilor publici se judecă de urgenţă şi în mod prioritar. În atare circumstanţe, Colegiul reţine că cererea de chemare în judecată înaintată de Eleonora Clopot împotriva Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 15, SA „Termocom”, SA „Apă-Canal Chişinău”, ÎM „Infocom”, ÎM „Autosalubritate” cu privire la excluderea sumelor din calculele pentru serviciile comunale prestate, cade sub incidenţa normei precitate, ceea ce presupune examinarea în mod prioritar şi urgent.

Mai mult, analizînd materialul probator, perioada aflării pricinii civile pe rolul instanţelor de judecată, complexitatea cauzei, precum şi acţiunile participanţilor la proces, inclusiv a instanţelor de judecată, Colegiul totuşi consideră că s-a produs o încălcare a termenului rezonabil de judecare a cauzei. Astfel, Colegiul consideră justificat argumentului recurentului precum că pricina s-a aflat pe rol pe o perioadă îndelungată, în condiţiile cînd materialele cauzei nu atestă complexitatea pricinii şi nu justifică judecarea pricinii într-un termen îndelungat. Însă, necătînd la aceast fapt, instanţele ierarhic inferioare au concluzionat contrar circumstanțelor de fapt şi normelor de drept aplicabile speţei date.

La caz, Colegiul apreciază ca fiind eronată concluzia instanţelor ierarhic inferioare precum că partea reclamantă nu a beneficiat de dreptul procedural de a accelera judecarea pricinii prin ce s-ar exprima pasivitatea acesteia, deoarece orice cauză urmează să fie examinată de către instanţa instituită prin lege într-un termen rezonabil, iar lipsa unei cereri de urgentare sau accelerare nu justifică încălcarea de către instanţa de judecată a termenului rezonabil de judecare a cauzei. De asemenea, Colegiul ia în considerare şi faptul că instanţele ierarhic inferioare la examinarea litigiului privind constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a pricinii şi încasarea prejudiciului moral, nu s-au expus asupra rezonabilităţii stabilirii şedinţelor de judecată în primă instanţă la o perioadă de 2-3 luni şi cît sunt de justificate amînările acestea.

La fel, nu a fost supusă aprecierii de către instanţele ierarhic inferioare pertinenţa amînării şedinţei de judecată din 10 iulie 2013 pentru 07 octombrie 2013 şi cît este de justificată amînarea acesteia peste un termen de aproximativ de 3 luni, în raport cu circumstanţele pricinii, chiar şi în condiţiile cînd partea reclamantă a solicitat un termen pentru concretizarea pretenţiilor. De asemenea, Colegiul remarcă ca fiind irelevantă concluzia instanţelor 9 ierarhic inferioare referitor la faptul că partea reclamantă nu ar fi obiectat împotriva pretinselor amînări şi omisiunile acesteia nu îi permite de a solicita constatarea încălcării dreptului la judecarea pricinii în termen rezonabil, deoarece legea în vigoare garantează şi îi asigură părţii şi alte pîrghii legale de a solicita constatarea încălcării dreptului la judecarea pricinii în termenul rezonabil.

La caz, Colegiul reiterează şi faptul art.192 Cod de procedură civilă, enunţat supra, obligă instanţele de judecată de a examina pricinile în ordinea contenciosului administrativ de urgenţă şi în mod prioritar, normă aplicabilă şi speţei date. Conform art. 23 alin.(1), (2) al Legii contenciosului administrativ, nr. 793 din 10 februarie 2000, instanţa de contencios administrativ poate judeca pricina în fond în prima zi de înfăţişare dacă părţile declară că sînt pregătite pentru dezbaterile judiciare. În celelalte cazuri, instanţa fixează data judecării pricinii în fond în termen rezonabil, dacă legea organică nu dispune altfel.

Astfel, Colegiul relevă că normele enunţate supra îi garantează părţii examinarea pricinii într-un termen rezonabil, iar încălcarea acestora prin stabilirea şedinţelor de judecată la un interval de 2-3 luni de către instanţa de judecată, nu poate fi pusă pe seama părţii, chiar şi în condiţiile cînd amînarea pricinii a avut loc la solicitarea justiţiabilului, care şi pretinde încălcarea acestui drept. Mai mult, instanţele ierarhic inferioare concluzionînd asupra respectării examinării pricinii de către instanţele de judecată în termen rezonabil, au rezultat doar din poziţia părţii reclamante prin înaintarea cererilor şi demersurilor întru prezentarea probelor ce confirmă poziţia sa, fără a supune aprecierii şi amînările ce nu vizează partea reclamantă, în condiţiile cînd amînări a şedinţelor de judecată au avut loc şi din motivul absenţei atît a părţii pîrîte, cît a preşedintelui şedinţei de judecată.

Tot aici, este de menţionat că cererea de amânare a şedinţei de judecată la cererea reprezentantului reclamantului pentru concretizarea cerinţelor în cadrul şedinţei de judecată din 10 iulie 2013, a fost înaintată ca rezultat al prezentării de către reprezentantul pîrîtului ÎM „Infocom” în cadrul şedinţei de judecată a calculelor recente a datoriei la serviciile comunale (f.d.43). Este relevant şi faptul că nu a fost supus aprecierii sub aspectul pertinenţei şi oportunităţii faptul stabilirii şedinţei de judecată la un interval de trei luni, pentru data de 18 septembrie 2012, în condiţiile cînd la acea dată preşedintele şedinţei de judecată se afla în concediu anual de odihnă. Conform art. 29 alin.(3) al Legii cu privire la statutul judecătorului, nr. 544 din 20 iulie 1995, concediul de odihnă anual se acordă judecătorilor de către preşedinţii instanţelor respective, în conformitate cu programul concediilor de odihnă anuale aprobat de către aceştia.

Preşedinţilor şi vicepreşedinţilor instanţelor judecătoreşti concediul de odihnă anual se acordă de către Consiliul Superior al Magistraturii. Respectiv, programul concediilor de odihnă a judecătorilor este cunoscut deja la începutul anului calendaristic, mai mult ca atît la data de 18 iunie 2012, cînd şi s- a dispus amînarea şedinţei de judecată pentru data de 18 septembrie 2012, cînd judecătorul se afla în concediu anual de odihnă. În consecinţă, Colegiul constată încălcarea dreptului Eleonorei Clopot la judecarea în termen rezonabil a pricinii nr. 3CA-14/2013 la cererea de chemare în 10 judecată depusă de Eleonora Clopot împotriva Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 15, SA „Termocom”, SA „Apă-Canal Chişinău”, ÎM „Infocom” cu privire la excluderea sumelor calculate pentru serviciile comunale furnizate în apartamentul nr. 116-117 din str. Suceviţa, nr. 36/1, mun.Chişinău.

Conform art. 2 alin. (3), (4), (6), (7) al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, prejudiciul cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se repară indiferent de vinovăţia instanţei de judecată, a organului de urmărire penală, a organului responsabil de executarea hotărîrilor judecătoreşti sau a instituţiei de stat debitoare. Prejudiciul cauzat de o autoritate publică sau de o autoritate căreia statul i-a delegat atribuţii de autoritate publică prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se repară de către stat.

Reparaţia prejudiciului se face de la bugetul de stat. Mărimea reparaţiei prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti se stabileşte de instanţa de judecată în fiecare caz în parte, în funcţie de circumstanţele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum şi de pretenţiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanţei de judecată şi a autorităţilor relevante, de durata încălcării şi de importanţa procesului pentru reclamant. Organul care reprezintă statul în instanţă de judecată pe această categorie de cauze este Ministerul Justiţiei.

Conform art. 5 alin. (1) al Legii enunţate, în urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, instanţa de judecată decide asupra acordării unei satisfacţii echitabile de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral, material, precum şi a costurilor şi a cheltuielilor de judecată. În materia duratei nerezonabile a procedurilor judiciare, vine jurisprudenţa CtEDO în cazul SRL „Deservire” vs Moldova, unde Curtea a acordat cu titlu de prejudiciu moral suma de 600 euro pentru violarea art. 6 § 1, în ceea ce priveşte durata procedurilor timp de 6 ani şi în cazul Cravcenco vs Moldova, unde Curtea a acordat suma de 3000 euro pentru 10 ani.

Astfel, Colegiul menţionează că cuantumul prejudiciului moral pretins de către Eleonora Clopot în sumă de 30000 lei este vădit disproporţional şi excesiv în raport cu criteriile stabilite la caz. Mai mult de atît, obiectul litigiului în care s-a încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei constituie repararea prejudiciului cauzat în rezultatul încălcării dreptului Eleonorei Clopot la examinarea pricinii în termen rezonabil şi anume pe o perioadă ce depăşeşte 6 luni, fiind de 30 luni. În contextul dat, Colegiul reţine că unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echităţii, care exprimă că indemnizaţia trebuie să prezinte o justă şi integrală despăgubire.

În temeiul Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel, 11 încît acesta să aibă efect compensatoriu şi nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor şi nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor. În consecinţa celor relatate şi avînd în vedere principiile compensării echitabile şi rezonabile a prejudiciului moral, instanţa de recurs consideră necesar de încasa cu titlul de prejudiciu moral suma de 10000 lei, sumă care în opinia instanţei, poate fi considerată ca o compensare ce ar aduce la o satisfacţie echitabilă persoanei vătămate, la caz Eleonorei Clopot şi este una corelativă cu practica judiciară în cazuri similare.

Respectiv, nu poate fi reţinut argumentul Eleonorei Clopot privind încasarea prejudiciului moral în mărimea de 30000 lei pentru încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, deoarece în opinia instanţei de recurs este o sumă excesivă şi vădit exagerată. Totodată, instanţa de recurs consideră nefondat argumentul Ministerului Justiţiei al RM precum că suma prejudiciului moral nu este probată prin probe concludente, deoarece prejudiciul moral constituie o consecinţă a constatării încălcării judecării pricinii în termen rezonabil. Colegiul precizează că instanţele ierarhic inferioare incorect au apreciat circumstanţele cauzei, ceea ce a dus la adoptarea unor soluţii contrar normelor de drept material, în condiţiile cînd termenul rezonabil admis de legislator a fost depăşit.

Colegiul reiterează şi prevederile art. 6 § 1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului care statuează că orice persoană are dreptul de a-i fi examinată cauza în mod echitabil, public şi într-un termen rezonabil, de către un tribunal independent şi imparţial, stabilit prin lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptată împotriva sa. Cerinţa Convenţiei trebuie raportată la fiecare caz în parte, luînd în considerare durata procedurii, natura pretenţiilor, complexitatea procesului, comportamentul autorităţilor competente şi al părţilor, dificultatea dezbaterilor, aglomerarea rolului instanţei şi exercitarea căilor de atac.

Judecarea procesului într-un termen rezonabil are ca scop înlăturarea incertitudinii în care se găsesc părţile prin restabilirea, cît mai curînd posibil, a drepturilor încălcate şi prin reinstaurarea legalităţii, care trebuie să guverneze toate raporturile juridice într-un stat de drept, ceea ce constituie o garanţie a unui proces echitabil. Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe au fost adoptate contrar normelor de drept material şi circumstanțelor de fapt, iar argumentele invocate de recurent sînt întemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care se admite parţial cererea de chemare în judecată.

12 În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de Eleonora Clopot.

Se casează integral decizia din 15 octombrie 2015 a Curţii de Apel Chişinău şi hotărîrea din 07 iulie 2015 a judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Eleonora Clopot împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei şi repararea prejudiciului moral şi se pronunţă o nouă hotărîre, prin care: -se admite parţial cererea de chemare în judecată depusă de Eleonora Clopot împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei şi repararea prejudiciului moral.

-se constată încălcarea termenului rezonabil de judecare a pricinii civile nr. 3CA-14/2013 la cererea de chemare în judecată depusă de Eleonora Clopot împotriva Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 15, SA „Termocom”, SA „Apă-Canal Chişinău”, ÎM „Infocom” cu privire la excluderea sumelor calculate pentru serviciile comunale furnizate în apartamentul nr. 116-117 din str. Suceviţa, nr. 36/1, mun.Chişinău. -se încasează de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova în beneficiul Eleonorei Clopot suma de 10000 (zeci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin nejudecarea cauzei în termen rezonabil. În rest acţiunea se respinge.

Decizia este irevocabilă. Președintele şedinţei Tatiana Vieru Judecători: Tamara Chişca-Doneva Sveatoslav Moldovan Iurie Bejenaru Oleg Sternioală 13