2r-755/15 — Recunoaşterea ca proprietar de bună credinţă

prima instanţă N. Ocerednîi dosarul nr.2r-755/15 instanţa de apel A. Gheorghieş A. Albu A. Toderaş DECIZIE 23 septembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Ion Corolevschi Judecătorii Ion Druţă, Oleg Sternioală examinând recursul declarat de către Întreprinderea de Stat „CRIS „Registru”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Boris Pîslari împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat Bălţi cu privire la recunoaşterea ca proprietar de bună credinţă şi recunoaşterea dreptului de proprietate, împotriva încheierii Curţii de Apel Bălţi din 20 iulie 2015, prin care a fost restituită cererea de apel depusă de către Întreprinderea de Stat „CRIS „Registru”, c o n s t a t ă: La 03 noiembrie 2014, Boris Pîslari a depus o cerere cu privire la recunoaşterea în calitatea de proprietar de bună-credinţă în baza uzucapiunii, în calitate de intervenient accesoriu fiind indicat ÎS „CRIS „Registru” filiala Bălţi.

În motivarea cererii Pîslari Boris a invocat, că este fiul născut din căsătoria lui Pîslari Vera şi Pîslari Tudor, la data de 04 ianuarie 1990 tatăl lui Pîslari Tudor a decedat, iar la data de 17 ianuarie 2006 a decedat şi mama lui Pîslari Vera. Afirmă că încă în timpul vieţii sale tatăl lui deţinea următoarele mijloace de transport: automobil de model Opel P4, a.f. 1935; automobil de model Mercedes- Benz 170 V. a.f.1939; automobil de model BMW 32, a.f.1939; automobil de model Wanderer W35, a.f.l936; motocicletă de model Minsk M-1A, a.f. 1951, drept dovadă fiind fotografiile anexate la cerere. Indică că în baza Certificatului de moştenitor testamentar nr.6332 din 03 august 2006 el este succesorul testamentar după decesul mamei lui Pîslari Vera, acceptînd întreaga avere rămasă după decesul ei.

Dat fiind faptul că la momentul perfectării actelor de moştenire, el cunoştea despre existenţa automobilelor sus menţionate şi dat fiind că acestea nu erau incluse în patrimoniul succesoral, la insistenţa notarului au fost efectuate raporturi de constatare tehnico-ştiinţifică, în pofida acestui fapt nu a fost posibilă perfectarea dreptului de proprietate prin succesiune după el, Pîslari Boris, din considerentele că respectivele bunuri nu sunt înregistrate la organele de resort. Prin urmare, din considerentele că respectivele mijloace de transport nu sunt înregistrate în registrul mijloacelor de transport la ÎS Centrul Resurselor 2 Informaţionale de Stat „Registru”, acestea nici nu au fost incluse în masa succesorală după decesul tatălui petiţionarului şi nu au fost înmatriculate.

Solicită Boris Pîslari să fie recunoscut ca proprietar de bună-credinţă asupra automobilelor menţionate, de a se recunoaşte după el, Pîslari Boris, dreptul de proprietate, dobîndit prin moştenire mobiliară, asupra următoarele mijloace de transport: automobil de model Opel P4, a.f.1935; automobil de model Mercedes- Benz 170 V, a.f.1939; automobil de model BMW 321, a.f.1939; automobil de model Wanderer W35, a.f.1936; motocicletă de model Minsk M-IA şi de a se încuviinţa ÎS „CRIS „Registru” Bălţi să înregistreze în registrul mijloacelor de transport dreptul de proprietate după petiţionar, cu eliberarea certificatelor de înmatriculare, asupra mijloacelor de transport nominalizate.

La 27 ianuarie 2015, Boris Pîslari a înaintat o cerere de concretizare a pretenţiilor în calitate de pîrît fiind Inspectoratul Fiscal de Stat Bălţi (în continuare IFS Bălţi), unde a solicitat examinarea cererii de chemare în judecată înaintată de Boris Pîslari către IFS Bălţi privind recunoaşterea în calitate de proprietar de bună credinţă în procedură generală, a fi recunoscut proprietar de bună-credinţă Pîslari Tudor asupra automobilelor menţionate, a se recunoaşte după el, Pîslari Boris, dreptul de proprietate, dobîndit prin moştenire mobiliară, asupra următoarele mijloace de transport: automobil de model Opel P4, a.f. 1935; automobil de model Mercedes-Benz 170 V, a.f.1939; automobil de model BMW 321, a.f.1939; automobil de model Wanderer W35, a.f.1936; motocicletă de model Minsk M-1A.

Prin încheierea Judecătoriei Bălţi din 27 ianuarie 2015 s-a dispus de a separă într-un proces aparte pretenţia lui Boris Pîslari împotriva lui IFS Bălţi cu privire la recunoaşterea în calitate de proprietar de bună-credinţă şi pricina civila la cererea de chemare în judecată a lui Boris Pîslari către ÎS „CRIS Registru” privind obligarea înregistrării dreptului de proprietate. Prin hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 19 martie 2015 s-a admis integral cererea de chemare în judecată înaintată de Pîslari Boris către Inspectoratul Fiscal de Stat Bălţi privind recunoaşterea ca proprietar de bună credinţă şi recunoaşterea dreptului de proprietate. La 17 aprilie 2015, ÎS „CRIS „Registru” a depus cererea de apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Bălţi din 19 martie 2015, solicitînd casarea acesteia cu trimiterea pricinii la rejudecare în prima instanţă sau emiterea deciziei privind respingerea cererii de chemare în judecată.

Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 20 iulie 2015 a fost restituită cererea de apel depusă de ÎS „CRIS „Registru” în temeiul art. 369 alin. (1) lit. d) CPC. La 29 iulie 2015, ÎS „CRIS „Registru” a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea încheierii instanţei de apel, cu restituirea pricinii în instanţa de apel pentru judecarea apelului declarat de ÎS „CRIS „Registru”. În motivarea recursului, recurentul ÎS „CRIS Registru” a indicat că nu este de acord cu încheierea instanţei de apel deoarece este emisă cu încălcarea şi aplicarea eronată a normelor de drept procedural. Menţionează că la originea încheierii pronunţate serveşte cererea de chemare în judecată înregistrată în procedură specială de către Boris Pîslari cu implicarea ÎS „CRIS „Registru” în calitate de parte interesată.

3 Prin urmare, în conformitate cu art. 59 CPC şi art. 67 alin. (1) CPC consideră că este în drept să declare apel împotriva hotărîrii primei instanţe. Cu atît mai mult că prin hotărîrea emisă de Judecătoria Bălţi la 19 martie 2015 îi sunt încălcate grav drepturile sale. În conformitate cu art. 426 al. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de trei luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. d) CPC, instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel. În conformitate cu art. 360 alin. (1) lit. a)-c) CPC, sunt în drept să declare apel: părţile şi alţi participanţi la proces; reprezentantul în interesul apelantului, dacă este împuternicit în modul stabilit de lege; martorul, expertul, specialistul şi interpretul, reprezentantul cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine.

Din actele pricinii rezultă că Boris Pîslari a înaintat cerere privind recunoaşterea în calitate de proprietar de bună-credinţă în baza uzucapiunii, în calitate de intervenient accesoriu fiind indicat ÎS „Cris „Registru” fil. Bălţi (f.d. 4- 8). La 27 ianuarie 2015, Boris Pîslari a înaintat o cerere de chemare în judecată împotriva IFS mun. Bălţi, prin care şi-a concretizat pretenţiile, solicitînd examinarea cererii de chemare în judecată înaintată de Boris Pîslari împotriva IFS mun.

Bălţi cu privire la recunoaşterea în calitate de proprietar de bună credinţă în procedură generală, a fi recunoscut proprietar de bună-credinţă Pîslari Tudor asupra automobilelor menţionate şi a recunoaşte după el, Boris Pîslari, dreptul de proprietate, dobîndit prin moştenire mobiliară, asupra următoarelor mijloace de transport; automobil de model Opel P4, a.f.1935; automobil de model Mercedes- Benz 170 V, a.f.1939; automobil de model BMW 321, a.f.1939; automobil de model Wanderer W35, a.f.1936; motocicletă de model Minsk M-IA (f.d. 46-48). Prin încheierea Judecătoriei Bălţi din 27 ianuarie 2015 a fost dispusă separarea într-un proces aparte pretenţia lui Boris Pîslari împotriva IFS Bălţi cu privire la recunoaşterea în calitate de proprietar de bună-credinţă şi pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Boris Pîslari împotriva ÎS „CRIS „Registru” cu privire la obligarea înregistrării dreptului de proprietate.

Pin hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 19 martie 2015 a fost admisă integral acţiunea lui Boris Pîslari împotriva IFS mun. Bălţi cu privire la recunoaşterea ca proprietar de bună-credinţă şi recunoaşterea dreptului de proprietate. 4 La 7 aprilie 205, ÎS „CRIS „Registru” a depus apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Bălţi din 19 martie 2015, solicitînd casarea acesteia cu trimiterea pricinii spre rejudecare în primă instanţă, sau emiterea unei decizii cu privire la respingerea acţiunii (f.d. 60-61). Mai mult, este de menţionat faptul că în urma separării pretenţiilor dispusă prin încheierea din 27 ianuarie 2015, încheierea ce nu a fost contestată, părţi în litigiul dat sunt doar Boris Pîslari şi IFS Bălţi, iar ÎS „CRIS Registru” nu deţine nici o calitate procesuală.

În asemenea circumstanţe, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel temeinic şi legal a restituit cererea de apel depusă de către ÎS „CRIS „Registru” ca fiind depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel. Argumentele invocate de către ultimul în cererea de recurs nu pot fi reţinute, deoarece sunt neîntemeiate şi nu au suport legal. În acest sens instanţa de recurs reţine că dacă persoana care nu a fost antrenată în proces declară apel împotriva hotărîrii primei instanţe, instanţa de apel va adopta soluţia de restituire a cererii de apel ca fiind depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel în concordanţă cu art. 369 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă.

În această ordine de idei, Colegiul reiterează că persoanele care nu sînt participante la proces, dar care prin hotărîre judecătorească sînt lezate în drepturi, nu au dreptul de a declara apel şi nu pot invoca îngrădirea accesului liber la justiţie, or, persoana nu este privată de posibilitatea de a solicita revizuirea hotărîrii în temeiul art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă. Concluzia relatată supra este în consonanţă cu jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului (de exemplu Golder împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, 1975 Ashingdane împotriva Regatului Unit, 1985), care statuează că dreptul de acces la justiţie nu este absolut şi poate face obiectul unor limitări.

Aceste limitări sunt implicit permise, deoarece dreptul de acces la justiţie necesită, prin însăşi natura sa, o reglementare din partea statelor, care poate să varieze în timp şi spaţiu, în funcţie de nevoile şi resursele de care dispune comunitatea. Gradul de acces permis de legislaţia naţională trebuie să fie însă suficient pentru a asigura accesul individual la instanţă, în lumina principiului supremaţiei dreptului într-o societate democratică. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că încheierea instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea instanţei de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Întreprinderea de Stat „CRIS „Registru”. 5 Se menţine încheierea Curţii de Apel Bălţi din 20 iulie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Boris Pîslari împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat Bălţi cu privire la recunoaşterea ca proprietar de bună credinţă şi recunoaşterea dreptului de proprietate. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Ion Corolevschi judecătorul Judecătorii Ion Druţă Oleg Sternioală