2ra-1805/15 — Încasarea sumei

prima instanţă: Victor Boico dosarul nr. 2ra-1805/15 instanţa de apel: M.Guzun, A.Nogai, A.Doga ÎNCHEIERE 16 septembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, Judecător: Valentina Clevadî Judecători: Galina Stratulat şi Sveatoslav Moldovan examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către societatea cu răspundere limitată ,,Exclusiv – Auto” prin intermediul reprezentantului – avocatul Grosu Eugen şi Trelea Dumitru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Trelea Dumitru împotriva societăţii cu răspundere limitată ,,Exclusiv – Auto” cu privire la încasarea sumei, împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 03 martie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de către Trelea Dumitru, casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 18 iulie 2014, fiind emisă o hotărîre nouă de admitere parţială a acţiunii, c o n s t a t ă : La data de 03 aprilie 2013, reclamantul Trelea Dumitru a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL ,,Exclusiv – Auto” cu privire la încasarea sumei. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, în anul 2005 soţia sa, Trelea Silvia a procurat de la Arnăut Tudor, Î.I. „Arnăut Ioana" împreună cu ruta Giurgiuleşti-Chişinău-Giurgiuleşti. Afirmă că, la data de 01 mai 2006, a fost angajat la întreprindere conform contractului individual de muncă în calitate de mecanic, ulterior la 01 aprilie 2007 a fost angajat, conform contractului individual de muncă nr. 16 în calitate de manager pentru o perioadă nedeterminată cu un salariu lunar de 2000 lei.

Aceste circumstanţe sunt consemnate în carnetul de muncă. Menţionează reclamantul că, începând cu 11 februarie 2011, când a fost deschis un nou cont bancar în Filiala Giurgiuleşti a BC „Moldova Agroindbank", acesta a început să înregistreze restanţe la plata salariului, primind remuneraţia de muncă numai până în luna ianuarie 2011. 1 Susţine că toate adresările sale verbale către contabila întreprinderii Cojan Vasilisa, s-au soldat cu invocarea unor motive neîntemeiate privind refuzul de plată. Invocă reclamantul că, a activat în această funcţie de manager până la data de 27 iunie 2012, când a aflat că Trelea Silvia, deja nu mai este administrator al acestei întreprinderi, ulterior fiind în imposibilitate de a lucra în această funcţie din cauza impedimentelor create de Cojan Vasilisa şi Arnăut Ioana.

A mai invocat reclamantul că, nu i s-a emis ordin de concediere din funcţia de manager, prin urmare nici nu i-a fost adus la cunoştinţă în modul cuvenit faptul eliberării sale. Informează că la începutul anului 2013, a aflat despre faptul că, la data de 04 decembrie 2012, conform informaţiei de la Camera înregistrării de Stat, ÎI. „Arnăut Ioana" a fost reorganizată în SRL „Exlusiv-Auto", fondator fiind Arnăut Ioana, iar administrator Cojan Vasilisa. Solicită reclamantul Trelea Dumitru încasarea din contul SRL „Exlusiv-Auto" – succesorul în drepturi al Î.I. „Arnăut Ioana" în beneficiul său a restanţei la salariu pentru perioada lunii februarie 2011-iunie 2012 în sumă de 34 000 lei, a prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului său la remunerarea muncii în sumă de 10 000 lei precum şi cheltuielile de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 18 iulie 2014, acţiunea depusă de către Trelea Dumitru a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (vol.I, f.d.194). Prin decizia Curții de Apel Chişinău din 03 martie 2015, a fost admis apelul declarat de către Trelea Dumitru, fiind casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 18 iulie 2014 cu pronunţarea unei noi hotărîri, prin care acţiunea depusă de către Trelea Dumitru a fost admisă parţial după cum urmează. S-a încasat din contul SRL „Exlusiv-Auto" în beneficiul lui Trelea Dumitru salariul pentru perioada lunii februarie 2011 – iunie 2012, în sumă de 34 000 lei. În rest, acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (vol.II, f.d.53).

Invocînd ilegalitatea deciziei enunţate, la 27 mai 2015, SRL ,,Exclusiv – Auto” prin intermediul reprezentantului – avocatul Grosu Eugen a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Chişinău din 03 martie 2015, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 18 iulie 2014. În motivarea cererii de recurs s-a indicat că, la caz, decizia instanţei de apel, este ilegală și neîntemeiată și urmează a fi casată, pe motiv că nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, cu atît mai mult că instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată şi a interpretat în mod eronat legea.

Astfel, întru argumentarea poziţiei nominalizate s-a subliniat că, instanţa ierarhic superioară – instanţa de apel, nu a ţinut cont de faptul că este dubios faptul că, reclamantul-intimat lucrînd fără salariu aproape un an şi jumătate, nu s-a interesat la soţia sa Trelea Silvia, care în acea perioadă avea calitate de administrator a acestei întreprinderi, din care motiv nu i se achită salariu. 2 La fel, drept dovadă a faptului că cererea reclamantului Trelea Dumitru este absolut neîntemeiată, sunt şi notele de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajaţilor şi privind impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi, de la Î.I. „Arnăut Ioana", pentru perioada anilor 2011 şi 2012, în care Trelea Dumitru, nu figurează ca angajat.

Faptul că în cadrul examinării prezentei acţiuni au fost prezentate careva acte care ar confirma acel fapt că reclamantul Trelea Dumitru, s-ar fi ocupat de afacerile întreprinderii în perioada de timp pentu care pretinde încasarea salariului, nu demonstrează absolut nimic. Consideră recurenta că şi carnetul de muncă prezentat la materialele cauzei nu are nici o valoare din cauza că nu este înregistrat în cartea de înregistrări a carnetelor de muncă, cu numărul respectiv a carnetului de muncă, cu semnătura personală a posesorului carnetului şi semnătura directorului întreprinderii. Nu este clar din care acte şi în baza căror probe instanţa de apel a ajuns la concluzia că Trelea Dumitru are dreptul să pretindă la suma salariului în mărime de 2.000 lei/lună, în situaţia în care în perioada fiscală a anilor 2009-2012, doar în anul 2010, Trelea Dumitru figura ca angajat al întreprinderii, avînd un salariul de cca 200 lei/lună.

În rezultat, instanţa de apel s-a eschivat de la exercitarea obligaţiei impusă prin lege – înfăptuirea actului de justiţie, a examinat superficial circumstanțele cauzei, nu a intrat în esența litigiului și nu a apreciat toate circumstanțele și probele existențe ale cauzei ca prima instanţă, pronunțînd hotărîre ilegală și neîntemeiată de admitere parţială a acţiunii, astfel fiind încălcat în mod direct dreptul ei la judecarea în mod echitabil a cauzei. Nefiind de acord cu decizia Curții de Apel Chişinău din 03 martie 2015, la 04 iunie 2015, Trelea Dumitru a depus recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea parţială a deciziei Curții de Apel Chişinău din 03 martie 2015 în partea respingerii acţiunii, cu pronunţarea în această parte a unei noi hotărîri, de admitere integrală a acţiunii.

În motivarea recursului a indicat că, angajatorul i-a cauzat, în legătură cu exercitarea obligaţiilor sale de muncă, un prejudiciu moral şi prin urmare, urmează să-i repare acest prejudiciu conform prevederilor codului muncii şi altor acte normative. Instanţa de apel nu a ţinut cont de aceste circumstanţe şi neîntemeiat a respins această pretenție, or, s-a constatat că, intimate-recurenta SRL ,,Exclusiv – Auto” nu i-a achitat lui Trelea Dumitru în termenul prevăzut de lege salariul pentru exercitarea obligaţiilor sale de muncă, astfel cauzîndu-i suferinţe psihice şi sufleteşti, or, ultimul un timp îndelungat, nu a avut posibilitate să se folosească de sumele bănești ce i se cuvin.

În astfel de circumstanţe, consideră recurentul Trelea Dumitru că, argumentele invocate de către acesta în cererea de chemare în judecată, apel şi recurs cu privire la faptul că instanţa de fond şi apel nu a constatat gradul şi caracterul suferinţelor sale în legătură cu imposibilitatea de a dispune de ,,bunurilor sale”, sunt întemeiate şi urmează a fi admise, cu stabilirea compensaţiei pentru prejudiciul moral cauzat în sumă de 10000 lei, care este una echitabilă suferinţelor 3 suportate de către acesta și care constituie o satisfacere comensurabilă şi nu este excesivă pentru intimată, ţinut să o plătească şi nici venit nejustificat pentru recurentul-reclamant. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Din actele pricinii rezultă că, decizia recurată cu recurs a fost pronunţată la 03 martie 2015 (vol.II, f.d.53), iar recursurile înaintate de către SRL ,,Exclusiv – Auto” prin intermediul reprezentantului – avocatul Grosu Eugen şi Trelea Dumitru au fost depuse la 27 mai 2015 (vol.II, f.d.62-64) şi respectiv la 04 iunie 2015 (vol.II, f.d.71-80), însă la dosar nu există probe care să confirme faptul că, recurenţii ar fi recepționat decizia motivată a Curţii de Apel Chişinău din 03 martie 2015. Verificînd legalitatea deciziei contestate prin prisma temeiurilor invocate în cererile de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursurile declarate de către societatea cu răspundere limitată ,,Exclusiv – Auto” prin intermediul reprezentantului – avocatul Grosu Eugen şi Trelea Dumitru, urmează a fi declarate inadmisibile.

În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Totodată, conform art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Iar potrivit art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului enunţat prevede expres că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). 4 Sub aspectul acestor prevederi legale, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de către societatea cu răspundere limitată ,,Exclusiv – Auto” prin intermediul reprezentantului – avocatul Grosu Eugen şi Trelea Dumitru sunt declarative, or, acesta nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Mai mult decît atît, călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Argumentele invocate în cererile de recurs depuse de către societatea cu răspundere limitată ,,Exclusiv – Auto” prin intermediul reprezentantului – avocatul Grosu Eugen şi Trelea Dumitru, poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Cele relatate mai sus derivă și din dispoziţia articolului 13 din Convenţia Europeană, care reglementează expres că, recursul trebuie să fie unul ,,efectiv”, atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de societatea cu răspundere limitată ,,Exclusiv – Auto” prin intermediul reprezentantului – avocatul Grosu Eugen şi Trelea Dumitru, ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursurile declarate de către societatea cu răspundere limitată ,,Exclusiv – Auto” prin intermediul reprezentantului – avocatul Grosu Eugen şi Trelea Dumitru, se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii Galina Stratulat Sveatoslav Moldovan 5