2ra-526/15 — Recuperarea prejudiciului material şi a cheltuielilor de judecată

prima instanță: G. Lungu, dosarul nr. 2ra-526/15 instanța de apel: N. Cernat, A. Pahopol, A. Gavriliţa DECIZIE 29 aprilie 2015 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari Elena Covalenco Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Ţicău Ruslan, reprezentat de avocatul Axentii Aurica, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății Comerciale „Braga Comerţ” Societate cu Răspundere Limitată împotriva lui Ţicău Ruslan cu privire la încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 octombrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Ţicău Ruslan, reprezentat de avocatul Axentii Aurica, și menținută hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 14 aprilie 2014, prin care acțiunea a fost admisă integral, c o n s t a t ă: La 08 iulie 2013 SC „Braga Comerţ” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ruslan Ţicău cu privire la încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii a indicat că la 21 aprilie 2008, în baza cererii depuse de Ţicău Ruslan, ultimul a fost angajat în calitate de șofer în cadrul societății şi tot atunci a fost încheiat contractul individual de muncă nr. 06, semnat de directorul întreprinderii, Braga Andrei și Ţigău Ruslan. Susține că la 21 aprilie 2008, între societate și Ţicău Ruslan a fost încheiat contractul cu privire la răspundere materială individuală deplină, fiindu-i încredințat autovehiculul de model „Opel Astra” cu numerele de înregistrare IL AT 803, iar ulterior, pârâtului i-au fost încredințate și alte automobile. Menționează că la 14 noiembrie 2012, Ţicău Ruslan fiind în serviciu, se deplasa prin or.

Ialoveni, str. Alexandru cel Bun și aflându-se la volanul autovehiculului de model „Dacia Logan” cu n/î IL BD 110, care este proprietatea societății, nefiind atent la trafic, a pierdut controlul automobilului, a ieșit pe contrasens și s-a tamponat în partea laterală stânga a automobilului de model „VW Golf” cu n/î FN 57 GZM, la volanul căruia se afla Panfil Serghei. Relatează că în rezultatul accidentului menționat a fost deteriorat automobilul nominalizat, iar potrivit concluziei expertului în rezultatul accidentului din 14 noiembrie 2012, cuantumul despăgubirii automobilului de model „Dacia Logan” cu n/î IL BD 110 a constituit în sumă de 46 328,69 lei. Afirmă că după comiterea accidentului nominalizat, ambele automobile au fost parcate la parcare cu plată până la data de 13 februarie 2014, pentru care societatea a achitat suma de 1800 lei.

Mai invocă că după producerea accidentului menţionat, s-a adresat pîrîtului în vederea soluționării dosarului de daune, din cauza că avea nevoie stringent de folosirea bunului defectat, care se află în condiții de imposibilitate de a fi exploatat şi pentru ce se impunea achitarea imediată a costului reparării acestuia, adică recuperarea prejudiciului efectiv suportat, însă, nu a primit nici un răspuns explicit de la pârât în acest sens, ci din contra ultimul se eschivează de la întrevederi. Cu referire la prevederile art. 1398 şi 1410 alin. (1), (2) şi (5) Codul civil, consideră că Ţicău Ruslan urmează să-i achite despăgubirile, ce includ toate cheltuielile pe care le-a suportat şi urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat şi deteriorarea bunurilor sale, care este de 48 128,69 lei şi care urmează a fi încasată în folosul său.

Solicită încasarea de la Țicău Ruslan în beneficiul SC „Braga-Comerț” SRL prejudiciului material în mărime de 48 128,69 lei și cheltuielile de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 14 aprilie 2014, acțiunea a fost admisă integral, fiind încasat de la Ţicău Ruslan în beneficiul SC „Braga-Comerț” SRL prejudiciul material în sumă de 48 128,69 lei, cheltuielile pentru asistența juridică în sumă de 3 000 lei și taxa de stat în sumă de 1 443,86 lei. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 octombrie 2014, a fost respins apelul declarat de către Ţicău Ruslan, reprezentat de avocatul Axenii Aurica, și menținută hotărârea primei instanțe. La 25 noiembrie 2014 Ţicău Ruslan, reprezentat de avocatul Axentii Aurica, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii.

Apreciază drept eronate constatările instanţelor judecătoreşti precum că materialele cauzei atesta ca în baza cererii și a ordinului nr. 7 din 21 aprilie 2008, dânsul a fost angajat la SC „Braga-Comerț” SRL în funcție de șofer pe autovehiculul de model „Opel Astra” cu n/î IL AT 803, cât și faptul că tot atunci a fost încheiat contractul individual de munca nr. 06 și contractul nr. 6 cu privire la răspunderea materială individuala deplina, deoarece, dânsul nu a semnat contractele menționate, acestea fiind întocmite în mod unilateral doar de SC „Braga Comerţ” SRL, iar semnătura sa, a fost aplicată doar pe cererea de angajare înaintată din anul 2008, care de fapt nu are nici o tangență juridică cu perioada producerii accidentului rutier din 14 noiembrie 2012. La fel, consideră neîntemeiate şi constatările ,instanţelor inferioare cu referire la faptul că în luna noiembrie 2012, dînsul a fost angajat din nou la SC „Braga-Comerț” SRL în calitate de șofer, fiindu-i încredințat automobilul de marca „Dacia-Logan” cu n/î IL BD 110, fapt confirmat prin foaia de parcurs pentru autoturisme nr. 07519 din 02 noiembrie 2012, care a fost eliberată pentru 20 zile lucrătoare, deoarece, în acest sens, la materialele pricinii nu a fost anexat nici un act juridic care ar confirma cu certitudine angajarea sa repetată în calitate de șofer la SC „Braga Comerţ” SRL.

Invocă că instanța de apel eronat a stabilit precum că la data de 14 noiembrie 2012, fiind în serviciu de deplasare prin or. Ialoveni, pe str. Alexandru cel Bun şi aflându-se la volanul autovehiculului de model „Dacia Logan” cu n/î IL BD 110, dânsul s-a tamponat în partea laterala stângă a automobilului de model „VW Golf” cu n/î FN 57 GZM, deoarece, materialele cauzei nu conțin probe care ar confirma că dînsul s-ar fi aflat în serviciu de deplasare.

Insistă că instanțele inferioare la emiterea hotărârii nu au luat în consideraţie că în faza cercetării judecătorești în prima instanță, intimatul a renunțat la un șir de probe, care conțineau semnătura din numele său falsificată şi care a fost efectuată de alte persoane și anume: înscrisul cu forma și conținut ,,Ordin nr. 7„ din 21 aprilie 2008; înscrisul cu formă și conținut de ,,Contract individual de muncă nr. 06,, din 21 aprilie 2008; înscrisul cu formă şi conținut de ,,Contract cu privire la răspunderea material individual deplină,, nr. 6 din 21 aprilie 2008; înscrisul cu formă şi conținut de ,,Foaie de parcurs pentru autoturisme seria BD nr. 027519,, din 02 noiembrie 2012, fapt confirmat și prin declarațiile intimatului în cadrul examinării pricinii, prin care ultimul personal a confirmat că semnăturile din numele său au fost aplicate cel mai probabil de către contabila societății.

Consideră că instanţele au aplicat eronat la caz prevederile art.1398 alin.(1), (2), (3) din Codul civil, deoarece, probele sale care au fost anexate la materialele pricinii denota alte circumstanțe, care în cumul, se încadrează în prevederile art. 1410 din Codul civil. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei instanţei de apel din 07 octombrie 2014 a fost expediată în adresa recurentului şi reprezentantul acestuia la 07 octombrie 2014, fapt ce se confirmă prin copia scrisorii de însoţire (f. d. 117). Astfel, instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 25 noiembrie 2014 în termen.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, a casa decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe şi de a emite o nouă hotărâre cu privire la admiterea parţială a acţiunii din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre.

Fiind investită cu acţiunea în cauză, având ca obiect al litigiului încasarea din contul lui Ţicău Ruslan în beneficiul SC „Braga-Comerţ” SRL cu titlu de prejudiciu material suma de 48 128,69 lei, cauzat ca urmare a comiterii accidentului rutier, cît şi încasarea cheltuielilor de judecată şi de asistenţă juridică, prima instanţă a ajuns la concluzia temeiniciei acţiunii şi admiterii acesteia integral, soluţie care a fost menţinută şi de instanţa de apel.

În susţinerea temeiniciei concluziei date, instanţele de judecată cu referire la prevederile art. 1398 alin.(1), (2) şi (3) Cod civil, au reţinut că la caz s-a constatat cu certitudine că prejudiciul a fost cauzat nemijlocit posesorului izvorului de pericol sporit, în speţă SC „Braga-Comerţ” SRL, ca rezultat al acţiunilor ilicite ale lui Ţicău Ruslan, care a fost recunoscut vinovat de comiterea accidentului rutier, deteriorînd automobilul, astfel că acest prejudiciu se repară potrivit dispoziţiilor art. 1398 din Cod civil. Instanţa de recurs constată, însă, că fiind, la soluţionarea pricinii, stabilite pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru judecarea cauzei în fond, concluziile instanţelor de judecată şi soluţia dată în sensul admiterii acţiunii integral sunt incorecte, fapt ce rezultă din interpretarea greşită a prevederilor legale aplicabile raportului juridic în litigiu.

Din materialele dosarului rezultă că în baza cererii şi a ordinului nr. 7 din 21 aprilie 2008, Ţicău Ruslan a fost angajat la SC „Braga-Comerţ” SRL în funcţie de şofer pe autovehiculul „Opel Astra” cu nr. de înregistrare ILAT 803, culoare vişinie (f.d. 26- 27). În aceeaşi zi, 21 aprilie 2008 SC „Braga-Comerţ” SRL, în persoana directorului Braga Andrei şi Ţicău Ruslan au încheiat contractul individual de muncă nr. 06 şi contractul nr. 6 cu privire la răspunderea materială individuală deplină.

În baza contractelor menţionate Ţicău Ruslan a activat în calitate de şofer la SC „Braga- Comerţ” SRL pînă în anul 2009. Ulterior, în luna noiembrie 2012 Ţicău Ruslan a fost angajat din nou la SC „Braga-Comerţ” SRL în calitate de şofer, fiindu-i încredinţat automobilul de model „Dacia-Logan” nr. de înmatriculare IL BD 110, fapt confirmat prin foaia de parcurs pentru autoturisme nr. 027519 din 02 noiembrie 2012, eliberată pentru 20 zile lucrătoare (f. d. 32). Faptul că Ţicău Ruslan în anul 2012 a activat la SC „Braga-Comerţ” SRL, este confirmat şi prin Fişa de verificare a obligaţiunilor privind impozitul pe venit a lui Ţicău Ruslan pe anul 2012, în care s-a indicat că i s-a reţinut impozitul în sumă de 114,31 lei (f. d. 72) cît şi prin confirmarea nr.02/23-148 din 05 martie 2014 a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, Agenţia Teritorială Centru precum că, Ţicău Ruslan a deţinut din data de 19 mai 2008 pînă în prezent, statut de persoană asigurată în sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală al Republicii Moldova în calitate de angajat la SC „Braga-Comerţ” SRL cu poliţa de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr.021561974 (f. d. 69). Tot actele cauzei atestă că la data de 14 noiembrie 2012, Ţicău Ruslan, fiind în serviciu, deplasîndu-se prin or.

Ialoveni, str. Alexandru cel Bun, cu autovehiculul de model „Dacia Logan” cu numerele de înmatriculare ILBD 110, proprietatea SC „Braga- Comerţ” SRL, nefiind atent la trafic, a pierdut controlul volanului, a ieşit pe contrasens şi s-a tamponat în partea laterală stingă a automobilului de model „VW Golf” cu numerele de înmatriculare FN 57 GZM, la volanul căruia se afla Panfil Serghei. În rezultatul accidentului menţionat a fost deteriorat automobilul de model „Dacia Logan” cu numerele de înmatriculare ILBD 110, care aparţine cu drept de proprietate SC „Braga-Comerţ" SRL, iar conform concluziei expertului, în rezultatul accidentului din 14 noiembrie 2012 cuantumul despăgubirii respectivului automobil constituie suma de 46 328,69 lei (f. d. 14-19).

Prin Ordonanţa cu privire la procedura contravenţională din 14.12.2012, emisă de Procurorul raionului Ialoveni s-a dispus de a porni în privinţa contravenientului Ţicău Ruslan Vladimir, cetăţean al Republicii Moldova, născut la 21 martie 1977, domiciliat în or. Ialoveni, str. Veniamin Zarzăre nr. 32 o procedură contravenţională în baza art. 242 alin. (1) şi art. 243 din Codul contravenţional. Iar prin hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 14 februarie 2013, s-a recunoscut vinovat şi a fost sancţionat Ţicău Ruslan Vladimir în temeiul art. 243 din Codul contravenţional, cu stabilirea unei sancţiuni contravenţionale cu privarea de dreptul de a conduce vehicule pe un termen de un an. La fel, Ţicău Ruslan a fost recunoscut vinovat şi a fost sancţionat în baza art. 242 alin. (1) din Codul contravenţional, cu stabilirea unei sancţiuni cu amendă contravenţională în mărime de 40 unităţi convenţionale, adică 800 lei şi cu aplicarea a 5 puncte de penalizare.

Iar, ulterior, în urma efectuării expertizei mijloacelor de transport de către SRL „Automfix”, care activează în baza Licenţei AMMII nr. 027521, a fost întocmit Actul nr. 2604 de evaluare a cheltuielilor de reparaţie auto din 31 ianuarie 2013, prin care s-a stabilit cuantumul despăgubirii în sumă de 46 328,69 lei. Cu referire la cele enunţate, la caz se constată că Ţicău Ruslan a fost angajat la SRL „Braga-Comerţ” în calitate de şofer şi în legătură cu executarea obligaţiilor de muncă, a cauzat prejudiciul invocat, prin urmare, răspunderea materială a lui Ţicău Ruslan faţă de SRL „Braga-Comerţ” este guvernată de prevederile Codul Muncii şi nu cade sub incidenţa art. 1398 Cod civil, după cum au concluzionat instanţele inferioare.

Or, răspunderea materială deplină a salariatului survine numai în cazurile expres prevăzute de lege. Astfel, în speţă prezintă relevanţă prevederile art. 338 alin. (1) lit. a) Codul Muncii salariatul poartă răspundere materială în mărimea deplină a prejudiciului material cauzat din vina lui angajatorului în cazurile cînd între salariat şi angajator a fost încheiat un contract de răspundere materială deplină pentru neasigurarea integrităţii bunurilor şi altor valori care i-au fost transmise pentru păstrare sau în alte scopuri (art.339). Potrivit art. 339 Codul Muncii contractul scris cu privire la răspunderea materială deplină poate fi încheiat de angajator cu salariatul care a atins vîrsta de 18 ani şi care deţine o funcţie sau execută lucrări legate nemijlocit de păstrarea, prelucrarea, vînzarea (livrarea), transportarea sau folosirea în procesul muncii a valorilor ce i-au fost transmise.

Nomenclatorul funcţiilor şi lucrărilor menţionate la alin.(1), precum şi contractul-tip cu privire la răspunderea materială individuală deplină, se aprobă de Guvern. Colegiul remarcă că prin hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.449 din 29 aprilie 2004 a fost aprobat Nomenclatorul funcţiilor deţinute şi lucrărilor executate de către salariaţii cu care angajatorul poate încheia contracte scrise cu privire la răspunderea individuală deplină pentru neasigurarea integrităţii valorilor transmise. Potrivit anexei nr. 1 la Nomenclatorul, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 449 din 29 aprilie 2004, pot fi încheiate contracte de răspundere materială deplină cu 7 categorii de funcţii şi 7 categorii de lucrări.

Funcţia de şofer în anexa nominalizată nu se regăseşte, prin urmare Ţicău Ruslan nu este persoana cu care poate fi încheiat un contract de răspundere materială deplină, deoarece funcţia deţinută de el nu cade sub incidenţa Nomenclatorului dat. Răspunderea materială deplină a altor categorii de funcţii sau lucrări executate, neincluse în Nomenclator, poate avea loc în baza altor temeiuri şi nu în baza contractului scris despre răspunderea materială deplină.

Sub acest aspect, prin aplicarea regulilor de interpretare a normelor enunţate, este evident că, semnarea unui contract de răspundre materială deplină cu conducătorul mijlocului de transpor auto, în privinţa mijlocului de transport, contravine art. 339 al Codului muncii şi Hotărîrii Guvernului nr. 449 din 29 aprilie 2004, respectiv, nu poate fi reţinut în speţă drept probă în susţinerea poziţiei SRL „Braga-Comerţ”, întrucît nu reprezintă temeiul juridic în situaţia ultimului Aici, se va mai remarca că temeiurile răspunderii materiale depline sînt exhaustive şi nu pot fi extinse prin analogie. Totodată, la art. 338 al Codului muncii sunt prevăzut şi alte cauze de răspundere materială deplină a salariatului, însă nici acestea nu sînt aplicabile circumstanţelor de fapt indicate de angajator.

În acelaşi timp, instanţa de recurs remarcă că potrivit art. 336 Codul muncii pentru prejudiciul cauzat angajatorului, salariatul poartă răspundere materială în limitele salariului mediu lunar, dacă prezentul cod sau alte acte normative nu prevăd altfel. Prin prisma normelor enunţate, instanţa de recurs conchide că Ţicău Ruslan, pentru prejudiciul cauzat angajatorului, va răspunde material în limitele salariului mediu lunar, iar salariul mediu al acestuia, conform informaţiei eliberate de Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Ialoveni constituie 2600 lei (f.d.10) şi anume această sumă este limita de răspunderea materială pentru prejudiciul cauzat angajatorului, prin deteriorarea automobilului.

În această ordine de idei, instanţa de recurs consideră necesar de a reduce suma prejudiciului material încasată de la Ţicău Ruslan în beneficiul SRL „Braga-Comerţ” de la 48 128,69 lei pînă la 2600 lei, suma limită de răspundere materială a angajatului Ţicău Ruslan. Totodată, la caz au relevanţă şi prevederile art. 94 alin. (1) CPC, care indică că instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acţiunea reclamantului a fost admisă parţial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporţional părţii admise din pretenţii, iar pîrîtului – proporţional părţii respinse din pretenţiile reclamantului.

Cu referire la norma citată şi ţinînd cont de stipulările art. 3 lit. a) a Legii taxei de stat, prin care cuantumul taxei de stat pentru cererile de chemare în judecată, privitor la litigiile cu caracter patrimonial, înaintate de către persoane juridice, este stabilit de 3% din valoarea acţiunii sau din suma judecată, dar nu mai puţin de 270 lei şi numai mult de 50 000 lei, instanţa de recurs consideră necesar de a încasa de la Ţicău Ruslan cheltuielile de judecată în limitele pretenţiilor admise şi anume în sumă de 270 lei. Cele relatate în ansamblu atestă temeinicia recursului declarat de către Ţicău Ruslan, reprezentat de avocatul Axentii Aurica şi indică la ilegalitatea hotărârilor de judecată a instanţelor ierarhic inferioare, fapt ce impune casarea acestora.

Faţă de cele ce preced şi fiind cert că circumstanţele pricinii au fost constatate de către instanţele de judecată ierarhic inferioare, nefiind necesară verificarea suplimentară a căror-va dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat, de a casa integral decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe şi a emite o nouă hotărâre prin care a admite parţial acţiunea Societății Comerciale „Braga Comerţ” Societate cu Răspundere Limitată împotriva lui Ţicău Ruslan cu privire la încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide : Se admite recursul declarat de către Ţicău Ruslan, reprezentat de avocatul Axentii Aurica.

Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 07 octombrie 2014 şi hotărârea Judecătoriei Ialoveni 14 aprilie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății Comerciale „Braga Comerţ” Societate cu Răspundere Limitată împotriva lui Ţicău Ruslan cu privire la încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată şi se emite o nouă hotărâre, prin care: Se admite parţial acţiunea Societății Comerciale „Braga Comerţ” Societate cu Răspundere Limitată împotriva lui Ţicău Ruslan cu privire la încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată. Se încasează din contul lui Ţicău Ruslan în beneficiul Societății Comerciale „Braga Comerţ” Societate cu Răspundere Limitată cu titlu de prejudiciu material suma de 2600 (două mii şase sute) lei şi cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 270 (două sute şaptezeci) lei.

Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari Elena Covalenco Tamara Chişca-Doneva