- Dosarul nr.
- 2ra-2229/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 9 septembrie 2015
- Părțile
- Andruşenco Victor către Petrov Vasile Preşedintele Cooperativei de Construcţie a Locuinţelor nr. 150.
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului.
2ra-2229/15 — Anularea datoriei.
Dosarul nr. 2ra-2229/15 Prima instanţă: R. Ţurcanu Instanţa de apel: M. Ciugureanu, B. Bîrcă şi E. Clim Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 09 septembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecător: Tatiana Vieru Judecătorii: Oleg Sternioală şi Ion Corolevschi examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Andruşenco Victor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Andruşenco Victor către Petrov Vasile – Preşedintele Cooperativei de Construcţie a Locuinţelor nr. 150, privind anularea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 mai 2015, prin care cererea de apel declarată de Andruşenco Victor a fost respinsă, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun.
Chişinău din 11 decembrie 2014. ACONSTATAT: La 24 septembrie 2014, Andruşenco Victor a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Petrov Vasile – Preşedintele Cooperativei de Construcţie a Locuinţelor nr. 150, privind anularea datoriei. În motivarea pretenţiilor reclamantul a invocat că este pensionar şi invalid de gradul 2 şi în proporţie de 80% pierdere a capacităţii de muncă, cu viza de domiciliu în apartament nr. 251, bd. Dacia, nr. 53, mun. Chişinău. Pînă în anul 2000, a dus tratative cu Societatea pe Acţiunii „Apă-Canal” în sensul semnării unui contract de prestări servicii, la ce ia fost refuzat. Neavând datorii pentru furnizarea apei reci şi canalizare, Societatea pe Acţiuni „Apă-Canal” i-a propus ca să fie instalate în apartamentul său contoare pentru înregistrarea consumului de apă.
Din momentul instalării contoarelor, plata se efectua la contul bancar al Cooperativei de Construcţie a Locuinţelor nr. 150. 1 Din momentul montării contoarelor pentru apă rece, din 20 septembrie 2000 şi până la 01 noiembrie 2006 a fost consumat un volum de apă în mărime de 837 m3, pentru care a fost achitată suma de 2108,21 lei, ultima înscriere a volumului de apă de pe contoare, când plata se făcea la contul bancar al Cooperativei de Construcţie a Locuinţelor nr. 150, a fost de 837 m3. Reclamantul precizează că necătînd la faptul că din luna noiembrie 2006 şi pînă în luna mai 2011, achitarea pentru apă rece se efectua lunar la contul bancar al Societăţii pe Acţiuni „Apă-Canal”, preşedintele şi contabilul Cooperative de Construcţiei a Locuinţelor nr. 150, paralel cu plăţile făcute lunar, tot pe perioada aceasta, îi fixa a doua oară pe apă rece la balanţa Cooperativei de Construcţie a Locuinţelor nr. 150, datorii ilegale şi cu sume duble.
Pe bonurile de plată era fixat volumul de apă întrebuinţat, preţul, suma achitată şi numărul bancar al organizaţiei, iar pe paşapoartele şi actele contoarelor erau fixate, cînd au fost montate şi de cine, cînd au fost controlate ori demontate şi cîţi metri cubi au fost fixate la demontare. La începutul anului 2008, administraţia Societăţii pe Acţiuni „Apă-Canal”, i-a propus să schimbe contoarele montate în anul 2000, pe contoare noi, care corespund normelor metrologice, recomandate de către Serviciul Standardizare şi Metrologie al RM, după care va putea încheia contract de furnizare a apei. Andruşenco Victor precizează că la 28 februarie 2008, au fost montate contoare noi şi plombate de către angajaţii Cooperativei de Construcţie a Locuinţelor nr. 150, controlate de inginerul Societăţii pe Acţiuni „Apă- Canal”.
Din momentul cînd a fost numit în funcţie noul Preşedinte al Cooperativei de Construcţiei a Locuiţelor nr. 150 – Petrov Vasile, i-a fost propus anularea datoriei ilegale şi scoase de la balanţa Cooperativei de Construcţie a Locuinţelor nr. 150. La 10 septembrie 2012 a scris cerere adresată Cooperativei de Construcţiei a Locuiţelor nr. 150 cu solicitarea de a fi anulată datoria ilegală şi să fie scoasă de la balanţa Cooperativei de Construcţie a Locuinţelor nr. 150. Pînă în prezent a achitat toate facturile pentru apă şi canalizare şi celelalte servicii comunale, iar preşedintele Cooperative de Construcţiei a Locuinţelor nr. 150 – Petrov Vasile nejustificat îi aplică permanent datoria la acest gen de servicii.
Solicită reclamantul Andruşenco Victor anularea datoriei în mărime de 8318,28 lei şi repararea prejudiciului moral. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 11 decembrie 2014, cererea de chemare în judecată înaintată de Andruşenco Victor împotriva lui Petrov Vasile – Preşedintele Cooperative de Construcţiei a Locuinţelor nr. 150, privind anularea datoriei, a fost respinsă ca fiind depusă împotriva pîrîtului necorespunzător (f.d. 158,165-166). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 mai 2015, cererea de apel declarată de Andruşenco Victor a fost respinsă, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 11 decembrie 2014 (f.d. 176, 177-181). 2 La 03 iulie 2015, Andruşenco Victor, a contestat cu recurs decizia instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă.
În motivarea recursului, a indicat că concluzia primei instanţe, menţinută prin decizia instanţei de apel este neîntemeiată, deoarece a fost adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material. Copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părţilor la 25 mai 2015 (f.d. 182), însă la dosar nu sunt anexate probe care ar certifica data recepţionării de către recurent a copiei deciziei motivate, prin urmare, instanţa de recurs constată că recursul este declarat în termen. La 04 august 2015, în adresa intimatului Petrov Vasile, a fost expediată copia recursului, însă pînă la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului, în adresa Curţii Supreme de Justiţie, nu a parvenit referinţa prin care intimaţii să-şi expună poziţia faţă de temeiurile recursului declarat de Andruşenco Victor.
În conformitate cu prevederile art. 439, alin. alin. (2) şi (3) CPC, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Examinînd temeiurile recursului, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Andruşenco Victor, este inadmisibil.
În conformitate cu dispoziţia art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că temeiurile recursului declarat nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Mai mult decît atît, cauza a fost judecată cu respectarea normelor de drept material şi procedural, iar recursul fiind vădit neîntemeiat.
3 Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume, la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, instanţa de recurs accentuează că potrivit art. 440, alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 CPC şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului.
Astfel, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art. 6 parag.l al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, aplicînd corespunzător normele de drept material şi respectînd normele de drept procedural, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Andruşenco Victor, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Recursul declarat de Andruşenco Victor, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Oleg Sternioală Ion Corolevschi 4