- Dosarul nr.
- 3ra-1075/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 9 septembrie 2015
- Părțile
- Verlan Eugeniu vs Consiliul satesc Pirita r-l Dubasari
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
3ra-1075/15 — Contestarea actului administrativ
prima instanţă: A. Motricală dosarul nr. 3ra-1075/15 instanţa de apel: N. Budăi, I. Muruianu, A. Nogai ÎNCHEIERE 09 septembrie 2015 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Verlan Eugeniu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Verlan Eugeniu către Consiliul sătesc Pîrîta raionul Dubăsari privind anularea actului administrativ şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 martie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Verlan Eugeniu, fiind menţinută fără modificări hotărârea Judecătoriei Dubăsari din 23 decembrie 2014, c o n s t a t ă La 23 mai 2014 Eugeniu Verlan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc Pîrîta raionul Dubăsari privind contestarea actului administrativ şi repararea prejudiciului moral.
În argumentarea acţiunii reclamantul a invocat, că prin decizia nr.7/13 din 23 iunie 2010 Consiliul sătesc Pîrîta raionul Dubăsari i-a atribuit un lot de teren cu S 0,12 ha pentru construcţia casei de locuit ca familiei nou formată. Deoarece sectorul de teren nu i-a fost repartizat în natură, la 07 noiembrie 2013 a depus o cerere în judecată, iar prin hotărârea Judecătoriei Dubăsari din 20 februarie 2014 Consiliul sătesc Pîrîta raionul Dubăsari a fost obligat să-i atribuie în natură sectorul de teren pentru construcţia casei de loc La 20 martie 2014 Consiliul sătesc Pîrîta raionul Dubăsari a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, anexînd şi decizia sa nr. 6/18 din 20 decembrie 2013 cu privire la anularea parţială a deciziei nr. 7/13 din terenurile care au fost acordate în folosinţă conform acesteia mai multor beneficiari printre care şi Verlan Eugeniu Serghei.
La 10 aprilie 2014 a înaintat pîrîtului o cerere prealabilă prin care a solicitat anularea deciziei nr. 6/8 din 20 decembrie 2013, la care nu a primit răspuns. Consideră, că decizia Consiliului sătesc Pîrîta raionul Dubăsari nr.6/18 din 20.12.2013 este ilegală şi neîntemeiată, deoarece î-i încalcă dreptul de proprietate, garantat şi protejat de art.17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, de art.1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, de art.46 şi 127 din Constituţia RM şi de art.316 din Codul civil. Menţionează reclamantul, că prin decizia nr.7/13 din 23.06.2010 a primit o speranţă legitimă, că va dobîndi efectiv un sector de teren pentru construcţia casei de locuit.
În decizia contestată nu se indică temeiul de fapt şi de drept al anulării dreptului său la sectorul de teren, iar decizia a fost emisă doar după ce s-a adresat cu acţiune împotriva Consiliului sătesc Pîrîta raionul Dubăsari şi a obţinut o hotărîre privind obligarea atribuirii în natură a terenului. Consideră, că în baza art. 1404 Cod civil şi art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ este în drept a cere anularea actului administrativ contestat, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea prejudiciului moral cauzat în rezultatul acţiunilor tendenţioase şi de rea credinţă ale pîrîtului, care i-au cauzat stres, frustrare şi multe incomodităţi în legătură cu neîmplinirea speranţelor de a-şi construi casă.
Prin cererea de concretizare a pretenţiilor din 05 noiembrie 2014 /f.d.43/, reclamantul a solicitat anularea deciziei Consiliului sătesc Pîrîta raionul Dubăsari nr. 6/18 din 20 decembrie 2013 în parte ace se referă la Verlan Eugeniu Serghei; anularea deciziei Consiliului sătesc Pîrîta raionul Dubăsari nr. 3/9 din 12 iunie 2014 cu privirea la modificarea deciziei nr. 6/18 din 20 decembrie 2013; încasarea de la Consiliul sătesc Pîrîta raionul Dubăsari în beneficiul lui Verlan Eugeniu a prejudiciului moral în sumă de 5000 lei şi a cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Dubăsari din 23 decembrie 2014 acţiunea a fost respinsă integral.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 martie 2015 a fost respins apelul declarat de către Verlan Eugeniu, fiind menţinută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Dubăsari din 23 decembrie 2014. La 11 iunie 2015 Verlan Eugeniu a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi hotărîrii instanţei de fond, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. În motivarea recursului a indicat că, instanţa de apel la adoptarea deciziei nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele cauzei, nu a aplicat legea care trebuia aplicată. S-a mai invocate în recurs că, intimatul dispune de terenuri în fondul de rezervă, continuă să distribuie aceste terenuri, doar că cu încălcarea legislaţiei în vigoare şi doar persoanelor alese.
Mai mult ca atît, invocă recurentul că prin Decizia nr. 6/18 din 20 decembrie 2013, anexată de pîrît, rezultă că acesta a anulat titlurile de proprietate pe terenuri la un şir de persoane (12 la număr) cărora le-a acordat anterior terenuri tot din fondul de rezervă. Respectiv, fondul de rezervă al satului, în baza deciziei din 20.12.2013 s-a îmbogăţit cu 12 terenuri. Potrivit Recomandării Curţii Supreme de Justiţie privind dreptul instanţei de a obliga organul de administrare publică locală să repartizeze teren (lot de pământ) pentru construcţia casei individuale nr. 8 din 01 noiembrie 2012, în coroborare cu art. 24 din Legea contenciosului administrativ, sarcina probaţiunii este pusă pe seama pîrîtului, iar acesta urmează să prezinte probe concludente si pertinente care să confirme lipsa terenurilor în fondul de rezervă.
Examinînd temeiurile recursului declarat de către Verlan Eugeniu în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 432 CPC, alin. (2), (3) şi (4), se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată.
Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Verlan Eugeniu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se axează asupra fondului cauzei, referindu-se la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţa de apel şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, invocarea de către recurent a faptului că instanţa de apel a interpretat şi aplicat eronat normele de drept material şi procedural la judecarea pricinii este pur declarativă, doar pentru a se încadra în temeiurile declarării recursului. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casare a deciziei recurate şi urmează a fi respins.
Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu şi temeinicia în fapt a acesteia.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei degajate de CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell contra Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat deja în modul corespunzător. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Verlan Eugeniu ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a), completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de Verlan Eugeniu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valentina Clevadî Judecători Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat