3ra-687/15 — Contestarea actului administrativ

Judecătoria Dubăsari Dosarul nr. 3ra-687/15 Judecător: I. Malanciuc Curtea de Apel Chişinău Judecători: N. Cernat, A. Pahopol, A. Gavriliţa Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 20 mai 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Racu Andrei, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Racu Andrei împotriva Consiliului local Holercani, Primarului s.Holercani, inginerului cadastral din s.Holercani, intervenient accesoriu Şeremet Mariana, privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 16 decembrie 2014, CONSTATĂ : La 24.05.2013, Racu Andrei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului local Holercani, Primarului s.Holercani, inginerului cadastral din s.Holercani, intervenient accesoriu Şeremet Mariana, privind contestarea actului administrativ.

În motivarea cererii reclamantul Racu Andrei a invocat că, la 30 martie 2001, prin Decizia Consiliului comunei Holercani, r-nul Dubăsari, s-a decis atribuirea sectoarelor de pămînt cu suprafaţa de 0,1 ha pentru construcţia locuinţelor în com.Holercani următorilor cetăţeni: Urbanovici Mihail, Mantaluţa Veronica, Rotari Lidia, Porubin Vladimir, Jalauc Gheorghe, Cîmaţ Gheorghe, Racu Andrei. Tuturor persoanelor menţionate, inclusiv, şi lui Racu Andrei, le-a fost oferit terenul vizat în proprietate, însă nu li s-a eliberat nici titlu provizoriu şi nici titlu de autentificare a dreptului deţinătorului de teren. Deoarece perezenta decizie este în vigoare pînă în prezent, a solicitat pîrîţilor executarea acesteia, prin eliberarea titlului provizoriu şi a titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren.

Cererile de executare a deciziei au fost depuse în adresa fiecăruia dintre pîrîţi la data de 28 martie 2013. Termenul de 30 zile, înăuntrul căruia pîrîţii urmau să soluţioneze pretenţiile lui a expirat la data de 27 aprilie 2013, fară ca pîrîţii să soluţioneze, ori cel puţin să ofere un răspuns la ele. Susţine că, încălcarea drepturilor reclamantului, în mod obiectiv a atras după sine cauzarea unui prejudiciu moral, repararea căruia urmează să se facă în temeiul Legii contenciosului administrativ, prin obligarea pîrîţilor la plata a cîte 5000 (cinci mii ) lei fiecare, cu titlu de despăgubiri pentru repararea prejudiciului moral. 1 La data de 13 august 2013, reclamantul Racu Andrei şi-a concretizat cerinţele, invocînd că solicită să i se atribuie sectorul de teren care ulterior a fost eliberat de către Consiliul local Marianei Şeremet, ilegal.

Acest pămînt el l-a primit în a.2001 şi a achitat impozitul. în a.2008 a fost invitat de către inginerul cadastral care i-a comunicat că terenul lui, a fost retras din motivul că nu are decizie şi că acest pămînt a fost dat Marianei Şeremet, care a primit Titlul respectiv. Prin hotărîrea Judecătoriei Dubăsari din 27 mai 2014 s-a respins integral cererea de chemare în judecată înaintată de Racu Andrei ca fiind neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel, instaţa de fond s-a bazat pe cercetarea completă, şi nemijlocită a tuturor probelor prezente şi a constatat cu certitudine că, cerinţele invocate în acţiune, nu se încadrează în prevederile legii. La data de 26.06.2014 Andrei Racu a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea apelului, casarea hotărârii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanţă la adoptarea hotărîrii nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, cît şi au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept procedural. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 decembrie 2014 s-a respins apelul declarat de către Andrei Racu şi s-a menţinut hotărîrea Dubăsari din 27.05.2014.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel Racu Andrei a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 16.12.2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Dubăsari din 27.05.2014 ca fiind neîntemeiate, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanţa de fond.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel şi anume, neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. 2 Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Racu Andrei asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Racu Andrei ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, 3 DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Racu Andrei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 16 decembrie 2014, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Racu Andrei împotriva Consiliului local Holercani, Primarului s.Holercani, inginerului cadastral din s.Holercani, intervenient accesoriu Şeremet Mariana, privind contestarea actului administrativ. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 4