3ra-1058/15 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1058/15 prima instanţă - A. Gafton, instanţa de apel –M. Ciugureanu, B. Bîrca, E. Clim, ÎNCHEIERE 09 septembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Primăria municipiului Chişinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat împotriva Primarului General al mun. Chişinău cu participarea intervenientului accesoriu Ramaşcan Iulia cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 aprilie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Primăria municipiului Chişinău, şi menţinută hotărîrea judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 01 decembrie 2012, c o n s t a t ă ; La 16 septembrie 2013 Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Primarului General al mun. Chişinău cu participarea intervenientului accesoriu Ramaşcan Iulia în care a solicitat anularea Dispoziţiei Primarului general al municipiului Chişinău nr.484-d din 27 iunie 2013 cu privire la eliberarea ordinului de repartiţie pentru apartamentul nr. 4 din str. Columna 169, mun. Chişinău Iuliei Ramaşcan. În motivarea pretenţiilor formulate a indicat că, Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat a efectuat controlul sub aspectul legal al dispoziţiei emise potrivit prevederilor art.65 şi art.68 din Legea nr. 436-XVI din 28.12.2006 privind administraţia publică locală şi pct. 9 al.

2 lit. b) al Regulamentului cu privire la organizarea şi funcţionarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, şi a constatat că dispoziţia Primarului General al municipiului Chişinău nr.484-d din 27 iunie 2013 cu privire la eliberarea ordinului de repartiţie pentru apartamentului nr. 4 din str. Columna 169, mun. Chişinău Iuliei Ramaşcan, contravine prevederilor legale în vigoare şi este emis cu depăşirea competenţelor prevăzute de lege. Susţine că la 24 iulie 2013 Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat a notificat Primarului General al municipiului Chişinău despre ilegalitatea dispoziţiei şi a 1 solicitat abrogarea actului administrativ vizat, însă prin răspunsul Primăriei municipiului Chişinău nr. 02-119/5286 din 19 august 2013, aceasta indică că dispoziţia a fost emisă conform normelor legale şi nu există temei de abrogare a acesteia.

Consideră că răspunsul este nefondat, iar dispoziţia contestată este emisă contrar prevederilor legale şi cu depăşirea competenţelor prevăzute de lege, deoarece potrivit art. 29 al. 1 al Legii privind administraţia publică locală, primarul asigură executarea deciziilor consiliului local. Mai susţine că potrivit dispoziţiei contestate, se modifică statutul juridic al apartamentului nr.4 cu 2 odăi şi se eliberează ordin de repartiţie pentru domiciliere permanentă în acest apartament, Iuliei Ramaşcan, însă conform prevederilor Legii privind administraţia publică locală, consiliul local administrează bunurile domeniului public şi ale celui privat ale satului (comunei), oraşului (municipiului). Astfel, constată că proprietar al bunurilor domeniului public şi privat al mun.

Chişinău este Consiliul municipal Chişinău, acestuia revenindu-i şi competenţa de a decide asupra proprietăţii ce îi aparţine, or, competenţa de a decide modificarea statutului juridic al apartamentului nr. 4 din str. Columna 169 mun. Chişinău, îi revine Consiliului municipal Chişinău dar nu Primarului General.

Menţionează că în urma examinării actelor care au stat la baza emiterii dispoziţiei nr. 484-d din 27 iunie 2013, s-a constatat că imobilul în litigiu are statut de bloc administrativ aflat în gestiunea economică a IM ”Regia Transport Electric”, fiind parte componentă a complexului de clădiri al secţiei mecanice de reparaţii din str. Mitropolit Dosoftei 138, clădiri care se află în gestiunea economică a IM ”Regia Transport Electric” conform Deciziei Primăriei municipiului Chişinău nr. 9/92 din 09 aprilie 1998. Indică că potrivit deciziei în gestiunea economică a IM ”Regia Transport Electric” nu a fost transmisă nici o încăpere cu statut de spaţiu locativ, iar schimbarea destinaţiei încăperilor din nelocativă, amplasate în str. Columna 169 în încăperi cu destinaţie locativă nu se confirmă în modul stabilit de lege.

Prin hotărîrea judecătoriei Centru mun. Chişinău din 01 decembrie 2014, cererea de chemare în judecată înaintată de Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat a fost admisă. S-a dispus anularea dispoziţiei Primarului General al municipiului Chişinău nr. 484-d din 27 iunie 2013 cu privire la eliberarea ordinului de repartiţie a apartamentului nr. 4 din str. Columna 169, mun. Chişinău Iuliei Ramaşcan, ca fiind ilegală. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 aprilie 2015, s-a respins apelul declarat de către Primăria mun. Chişinău şi s-a menţinut hotărîrea judecătorie Centru mun. Chişinău din 01 decembrie 2014. La 11 iunie 2015, Primăria municipiului Chişinău a declarat recurs împotriva hotărîrilor judecătoreşti, cerînd casarea acestora şi emiterea unei noi decizii de respingere a pretenţiilor înaintate de Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat.

În motivarea recursului recurentul a indicat că nu este de acord cu soluţia instanţelor ierarhic inferioare, fiind adoptată cu interpretarea eronată a circumstanţelor de drept şi de fapt. Actul administrativ emis de către Primăria mun. Chişinău a fost emis în cadrul legal, iar careva încălcări nu au fost admise. Apartamentul nr.4 din str. Columna 169, mun. Chişinău are statut de spaţiu locativ. Consideră că actul administrativ contestat este emis legal de un organ competent, conform procedurii stabilite. In calitatea sa de autoritate publică locală executivă, Primarul General al municipiului Chişinău exercită atribuţii prevăzute de legislaţia în 2 vigoare sau încredințate de Consiliul Local.

Primarul conducîndu-se de prevederilor art.32 din Legea nr.436 din 28 decembrie 2006, întru exercitarea atribuţiilor sale, şi prevăzute de Lege era în drept de a emite dispoziţia nr.484-d din 27 iunie 2013 cu privire la eliberarea ordinului de repartiţie pentru apartamentul nr. 4 din str. Columna 169, Iuliei Ramaşcan. Afirmă că argumentele intimatului constatate de instanţele judecătoreşti în judecată nu şi-au găsit confirmarea, iar Primăria municipiului Chişinău a emis acest act administrativ în strictă corespundere cu prevederile legislaţiei în vigoare. Prin urmare, recurentul şi-a întemeiat pretenţiile invocate în recurs prin prisma prevederilor art. 432, alin. (2), lit. a) şi b) Cod de Procedură Civilă, care statuează expres că se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

Prin referinţa depusă la 17 iulie 2015 Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat a indicat că instanţele ierarhic inferioare întemeiat şi legal au concluzionat că nu se confirmă în mod stabilit de lege schimbarea destinaţiei încăperilor din încăperi nelocative în încăperi cu destinaţie locativă. Instanţele au dat o apreciere justă şi corectă circumstanţelor pricinii. A pledat pentru respingerea recursului. În conformitate cu art. 439 alin. (2) şi (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Potrivit scrisorii Curţii de Apel Chişinău (f.d.93), decizia motivată a fost expediată în adresa participanţilor la proces la 08 mai 2015, însă nu există dovada legală de recepţionare motiv pentru care instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi recursul declarat la 11 iunie 2015 este depus în termen, potrivit prevederilor art.434 Cod de Procedură Civilă.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de Procedură Civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de Procedură Civilă, cererea de recurs se 3 consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. Tot odată, Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Argumentele invocate de către recurent poartă un caracter declarativ, se combat cu probele administrate şi nu au suport legal. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate a emis o hotărîre legală, iar argumentele invocate de Primăria municipiului Chişinău în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de Procedură Civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: 4 Recursul declarat de Primăria municipiului Chişinău, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari 5