2r-646/15 — Încasarea salariului

prima instanţă V. Sîrbu dosarul nr.2r-646/15 instanţa de apel N. Cernat L. Bulgac A. Pahopol DECIZIE 26 august 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Ion Druţă, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către avocatul Constantin Grigoraş în interesele lui Gheorghe Roşioru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gheorghe Roşioru împotriva Întreprinderii pentru Silvicultură „Hînceşti Silva” Ocolul silvic Cărpineni cu privire la încasarea salariului, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 12 mai 2015, prin care cererea de apel a fost restituită ca fiind depus înafara termenului legal, c o n s t a t ă: La 30 ianuarie 2013, Gheorghe Roşioru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii pentru Silvicultură „Hînceşti Silva” Ocolul silvic Cărpineni cu privire la încasarea salariului, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii Gheorghe Roşioru a indicat că la 14 iulie 2008, conform ordinului nr.71-c, a fost angajat în funcţie de maistru al bazinului acvatic în cadrul Ocolului Silvic Cărpineni. Potrivit informaţiei inspecţiei muncii, dar şi a informaţiei eliberate de ÎS Hînceşti - Silva, în baza ordinului menţionat a fost încheiat contractul individual de munca şi a fost semnat ca formalitate a serviciului resurse umane, deoarece pînă la etapa actuală nu i-a fost pus la dispoziţie, aducîndu-i la cunoştinţă doar că cuantumul salariului va constitui suma de 1600 lei. Susţine că, la 28 iunie 2011, conform ordinului nr. 118, a fost transferat în funcţie de muncitor a Ocolului Silvic Cărpineni, fără a fi cunoscut cu acest fapt pînă la primirea carnetului de muncă de la angajator.

Menţionează reclamantul că, începînd cu momentul angajării şi pînă la adresarea în judecată cu acţiunea în cauză, ÎS „Hînceşti Silva” nu a achitat salariul pentru munca prestată şi nici nu a efectuat calcularea corectă a acestuia potrivit reglementărilor legislaţiei cu privire la procedura de salarizare în sistemul bugetar. Ca răspuns la cererea prealabilă, reclamantul a primit un calcul potrivit căruia pentru perioada anului 2009 urma a fi achitat un salariu net de 15990,36 lei, pentru perioada anului 2010 - 579,2 lei, iar pentru perioada 2011 - 2358,99 sold pentru anul 2012 constituind 5225,8 lei.

De asemenea potrivit aceleiaşi informaţii, rezultă că diferenţa de salariu care necesită a fi achitat precum şi cel care a fost achitat 2 constituie 462,33 lei, prezentînd extrase din registre şi facturi, care ar confirma ridicarea de către reclamant a sumei de 23 692,02 lei, contrasemnătură, cu toate că nici una din semnăturile prezente nu îi aparţin, iar pentru activitatea prestată nu a primit nici-o remunerare, nici un ajutor şi nu a beneficiat nici de concediu de odihnă.

Din aceste considerente, solicită Gheorghe Roşioru încasarea salariului pe perioada angajării în sumă totală de 48 611,82 lei, constituit din salariul calculat pentru perioada anului 2008 - 8160 lei, ajutorul material pentru perioada 01 august 2008 – 31 decembrie 2008 în sumă de 679,17 lei - în total 8839,17; salariul calculat pentru perioada anului 2009 în sumă de 16320 lei plus ajutorul material pentru perioada anului 2009 - 1360 lei şi concedialele calculate pentru 28 zile calendaristice - 1295,26 lei în total 18975 lei; salariul calculat pentru perioada anului 2010 în sumă de 16 320 lei plus ajutorul material pentru perioada anului 2010 - 1360 lei şi concedialele calculate pentru 28 zile calendaristice - 1295,26 lei, în total 18975 lei; salariul calculat pentru 19 zile calendaristice a anului 2012 - 1174,55 lei, indemnizaţii pentru concediul nefolosit pentru perioada 14 iulie 2011 - 14 ianuarie 2012 - 647,58 lei, în total 1822,13 lei.

A mai menţionat reclamantul, că calculul prezentat nu conţine careva premii, adausuri sau alte sporuri prevăzute de legislaţie, astfel încît este în imposibilitate de a stabili cuantumul acestora din care motiv solicită obligarea administraţiei de a efectua un calcul suplimentar al acestor sporuri şi adausuri. Indică că deşi la data de 28 iunie 2011 a avut loc transferul ilegal în funcţia de muncitor, consideră raţional pentru perioada în care a deţinut ilegal funcţia de muncitor, administraţia să efectueze calculul salariului pentru funcţia de maistru al bazinului acvatic din Ocolul Silvic Cărpineni.

Prin urmare, solicită reclamantul încasarea de la ÎS „Hînceşti – Silva” şi Ocolul Silvic Cărpineni salariului net pentru perioada de activitate 14 iulie 2008-26 ianuarie 2013 - în sumă de 48611,82 lei, a penalităţii calculate pentru neachitarea la timp a salariului în sumă de 17791,26 lei precum, prejudiciul moral cauzat în sumă de 30000 lei şi a cheltuielilor de judecată în sumă de 224,35 lei precum şi cele survenite în cadrul procesului judiciar. Prin hotărârea Judecătoriei Hînceşti din 21 ianuarie 2015 acţiunea a fost admisă parţial, fiind dispusă încasarea de la Întreprinderea pentru Silvicultură „Hînceşti Silva”, în beneficiul lui Gheorghe Roşioru, datoria la plăţile salariale pentru luna martie 2010 şi luna august 2011 în sumă de 7 701,82 lei; a sumei de 6479,23 lei - cu titlul de penalităţi de întîrziere la plata salariului şi a cheltuielilor de judecată în mărime de 224,35 lei.

În rest, pretenţiile au fost respinse. Împotriva hotărîrii instanţei de fond, în partea respingerii pretenţiilor, la 20 martie 2015, a declarat apel Gheorghe Roşioru. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 12 mai 2015 apelul declarat de către Gheorghe Roşioru a fost restituit ca fiind depus înafara termenului legal. La 18 iunie 2016 şi 25 iunie 2015, avocatul Constantin Grigoraş în interesele lui Gheorghe Roşioru a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, repunerea apelantului în termenul de depunere a cererii de apel, casarea integrală a încheierii instanţei de apel cu restituirea pricinii spre judecarea apelului în fond la Curtea de Apel Chişinău.

3 În motivarea recursului avocatul Constantin Grigoraş în interesele lui Gheorghe Roşioru a indicat dezacordul cu încheierea instanţei de apel, deoarece instanţa de apel a examinat cererea de apel în lipsa apelantului, nefiind citat legal în procesul de judecată. Citaţia nu i-a fost înmînată, iar semnătura de pe avizul de recepţie nu-i aparţine. Important că în toate actele semnate în cadrul şedinţelor de judecată, avizul de recepţie, cererea de chemare în judecată, semnătura din buletinul de identitate este făcută de către dînsul şi nu se aseamănă cu semnătura de pe avizul de recepţie prin care se confirmă chipurile citarea legală. Astfel, instanţa de apel a încălcat prevederile art. 102 CPC.

Instanţa de apel nu a pus în discuţie posibilitatea amînării cauzei, deşi era în drept să amîne şedinţa, nu a verificat legalitatea citării părţilor în proces, l-a lipsit de posibilitate ca să prezinte instanţei dovezi care justifică motivul depunerea cererii de apel peste termen şi anume să prezinte instanţei de judecată dovezile că a fost bolnav o perioadă îndelungată şi nu a avut posibilitate să depună cererea în termen. Faptul imposibilităţii depunerii cererii în termen se confirmă prin certificatul medical care se anexează la materialele dosarului. Instanţa de apel nu i-a acordat posibilitate ca să se prezinte în faţa instanţei şi să-şi susţină poziţia în apărarea celor invocate în cererea de apel.

Totodată nu a avut posibilitatea să solicite repunerea în termenul legal de înaintarea cererii de apel, deoarece nefiind citat legal instanţa de apel a pronunţat încheierea de restituire a cererii de apel fără examinarea acesteia. Instanţa de apel nu i-a dat posibilitate să cunoască despre soluţia adoptată, deoarece nu i-a expediat încheierea din 12 mai 2015 pentru a lua cunoştinţă. Cu încheierea din 12 mai 2015 a luat cunoştinţă la data de 03 iunie 2015 la Judecătoria Hînceşti. Instanţa de apel a favorizat intimatul şi a încălcat principiul contradictorialităţii, lipsindu-l de dreptul de a-şi apăra interesele şi drepturile garantate şi anume dreptul de a fi remunerat pentru munca efectuată şi dreptul la un recurs efectiv.

De asemenea, consideră că instanţa a încălcat prevederile art. 100 alin. (1) şi art. 105 alin. (1) CPC. Instanţa de apel prin restituirea cererii de apel fără examinare, necitarea legală în proces, examinarea cauzei în lipsa sa, neinformarea despre soluţia adoptată, consideră că a încălcat prevederile art. 5 şi 26 CPC şi prevederile art.6 al Convenţiei pentru apărarea dreptului omului şi a libertăţilor fundamentale De asemenea consideră că este în drept de a solicita repunerea în termenul de depunere a cererii apel, deoarece motivele întîrzieirii sunt justificate şi au fost condiţionate de boală în lipsa voinţelor sale. La 21 august 2015, Întreprinderii pentru Silvicultură „Hînceşti Silva” a depus referinţă prin care a solicitat respingerea recursului şi menţinerea încheierii instanţei de apel, pe care o consideră întemeiată şi legală.

În conformitate cu art. 426 al. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de trei luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. 4 Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea.

După cum denotă materialele cauzei, prin încheierea din 12 mai 2015, Curtea de Apel Chişinău a restituit cererea de apel depusă de Gheorghe Roşioru împotriva hotărârii primei instanţe. Instanţa de recurs constată că concluzia instanţei de apel cu privire la depunerea apelului de către Gheorghe Roşioru în afara termenului legal este justificată. În susţinerea opiniei date se vor reţine prevederile art. 362 alin. (1) CPC care direct prevăd că termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. În conformitate cu art. 111 alin. (3) CPC, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiţionat începutul lui.

Prin prisma normelor enunţate, la caz se constată că dispozitivul hotărîrii Judecătoriei Hînceşti a fost pronunţat la 21 ianuarie 2015, în prezenţa apelantului- recurent Gheorghe Roşioru, fapt ce se confirmă prin procesul-verbal al şedinţei de judecată (f.d. 193-194). Astfel, Gheorghe Roşioru urma să depună cerere de apel pînă la 21 februarie 2015, însă acesta a declarat apel la 20 martie 2015, adică peste 2 luni din momentul pronunţării dispozitivului hotărîrii. În conformitate cu art. 113 al. (1) CPC, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanţa judecătorească (judecător). În speţă se constată că, contrar normelor procedurale enunţate, Gheorghe Roşior a depus cererea de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Hînceşti din 21 ianuarie 2015 numai la 20 martie 2015, respectiv cu încălcarea termenului prevăzut de art. 362 alin. (1) CPC.

Este de remarcat că instanţa de apel, având în susţinere dispoziţiilor art. 116 CPC, care prevede că persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă, însă cu toate că apelantul Gheorghe Roşioru a fost citat legal în şedinţa instanţei de apel, nu s-a prezentat, nu a solicitat repunerea apelului în termen, nu a invocat careva motive care ar justifica omiterea termenului de declarare a apelului şi nici nu a făcut, prin probe incontestabile, dovada imposibilităţii îndeplinirii actului procedural în interiorul termenului prevăzut de lege.

Pe cale de consecinţă se va remarca că Gheorghe Roşioru având la cunoştinţă despre soluţia primei instanţe, or aceasta după cum s-a constatat la caz a fost în cunoştinţă de cauză despre acţiunea intentată în instanţa de judecată de el, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja drepturile sale de acces la instanţă, după cum sugerează şi jurisprudenţa CEDO (Popov versus Moldova 5 (nr.2) din 02 decembrie 2005; Melnic versus Moldova din 14 noiembrie 2006, Ponomaryov versus Ucraina din 03 aprilie 2008, Van Harn versus Germany din 11 septembrie 2007), şi de a contesta în termenul legal hotărârea primei instanţe, fapt însă ignorat de recurent, ce a generat omiterea termenului prescris la depunerea apelului.

Prin urmare, instanţa de recurs relevă că soluţia adoptată de instanţa de apel prin încheierea recurată este compatibilă cu respectarea garanţiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătoreşti emise în prima instanţă şi ar leza, în acest mod, principiul securităţii raporturilor juridice. Astfel fiind, se constată ca fundamentată soluţia instanţei de apel cu privire la restituirea cererii de apel, declarată împotriva hotărârii Judecătoriei Hînceşti din 21 ianuarie 2015, ca fiind depusă în afara termenului legal.

Iar argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs nu pot fi reţinute, deoarece sunt neîntemeiate şi nu au suport legal şi probatoriu. Faţă de cele ce preced şi având în vedere că încheierea instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar criticele invocate de către recurent sunt nejustificate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea instanţei de apel. În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Gheorghe Roşioru.

Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 12 mai 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gheorghe Roşioru împotriva Întreprinderii pentru Silvicultură „Hînceşti Silva” Ocolul silvic Cărpineni cu privire la încasarea salariului, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Tatiana Vieru judecătorul Judecătorii Ion Druţă Ion Corolevschi