3rh-82/15 — Contestarea actului administrativ

Prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chișinău Dosarul nr. 3rh-82/15 Judecător: Șt. Niță Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: D. Manole, N. Traciuc, E. Fistican Instanţa de recurs: CSJ – N. Clima, I. Corolevschi, I. Druţă ÎNCHEIERE 19 august 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii: Galina Stratulat, Ion Druță examinînd cererea de revizuire înaintată de Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată Hlopeţchi Igor împotriva Inspectoratului General al Poliţiei şi Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la încasarea salariului restant și penalității de întîrziere, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 12 februarie 2015, prin care a fost declarat inadmisibil recursul înaintat de Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 16 septembrie 2014, c o n s t a t ă : La 24 decembrie 2013, Hlopeţchi Igor a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliţiei şi Ministerului Afacerilor Inteme al Republicii Moldova, cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că activează în cadrul Ministerului Afacerilor Inteme al RM în funcţia de comisar adjunct, şef al serviciului personal şi educație al CP Buiucani, mun. Chişinău, funcţie în care a fost restabilit în baza deciziei irevocabile a Curţii de Apel Chişinău din 26 octombrie 2012. În baza ordinului nr. 75 semnat de Ministrul Afacerilor Inteme al RM, Inspectoratului General al Poliţiei, ca structură nou creată, i-au fost transmise toate atribuţiile polițienești care îi reveneau Ministerului Afacerilor Inteme al RM. Cu toate acestea, pîrîţii refuză să-i achite salariul, încălcîndu-i dreptul constituțional la remunerarea corectă a muncii. Totodată, a mai indicat reclamantul că, conform hotărîrii definitive a Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 08 octombrie 2013, s-a încasat din contul Inspectoratului General al Poliţiei restanţa la salariul pentru perioada 01 martie 2013 - 08 octombrie 2013 în sumă de 37 767,8 lei, penalităţi în sumă de 7 072,07 lei şi cheltuieli de judecată în sumă de 3 000 lei. Menţionează reclamantul că, pîrîtul nu a executat această hotărîre, iar după data de 08 octombrie 2013 nici nu-i achită salariul care i se cuvine, fară a-i da careva explicaţii în acest sens. Solicită reclamantul Hlopeţchi Igor, încasarea în mod solidar din contul pîrîţilor Inspectoratul General al Poliţiei şi Ministerul Afacerilor Inteme al Republicii Moldova salariul restant în sumă de 28 870 lei. De asemenea, consideră că pîrîţii, în temeiul art. 145-146 CM RM, trebuie să-i achite penalităţi pentru reţinerea salariului în mărime de 0,2 % pentru fiecare zi de întîrziere.

A mai susţinut reclamantul că, în legătură cu neachitarea salariului din vina angajatorului o perioadă îndelungată a suportat grave prejudicii morale, întrucît a fost afectată imaginea sa în familie şi situaţia financiară a acesteia. De aceea, solicită încasarea din contul pîrîţilor Inspectoratul General al Poliţiei şi Ministerul Afacerilor Inteme al Republicii Moldova a prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 18 martie 2014, acţiunea înaintată de către Hlopeţchi Igor a fost admisă parţial, s-a încasat din contul Inspectoratului General al Poliţiei în beneficiul reclamantului Hlopeţchi Igor salariul restant brut pentru perioada 08 octombrie 2013 – 12 martie 2014 în sumă de 28 870 lei.

În rest, acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău 16 septembrie 2014, a fost respins apelul declarat de Inspectoratul General al Poliţiei și a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 18 martie 2014. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 12 februarie 2015, recursul declarat de Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne a fost recunoscut inadmisibil. La 23 iunie 2015, Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne a depus cerere de revizuire, solicitînd casarea integrală a încheierii Curții Supreme de Justiție din 12 februarie 2015, reexaminarea recursului și pronunțarea unei noi decizii prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

În motivarea cererii de revizuire a invocat că, au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului. Astfel, indică revizuientul asupra scrisorii Ministerului Afacerilor Interne nr. 10/V-H221/15 din 18 mai 2015, prin care s-a menționat că Hlopeţchi Igor a avut statut de angajat al MAI. La 07 august 2015 şi 17 august 2015, Hlopeţchi Igor a prezentat referinţă pe marginea cererii de revizuire, solicitînd respingerea acesteia. Verificînd temeiurile invocate în cererea de revizuire în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC cu anexarea probelor ce le confirmă. Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 din Codul de procedură civilă care poartă un caracter exhaustiv. Instanţa de judecată reiterează că, revizuirea este o cale de retractare a hotărîrii şi nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea şi temeinicia hotărîrilor adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului.

Prin urmare, nu orice circumstanţe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar acelea care întrunesc exigențele legii.

În conformitate cu prevederile art. 449 CPC al RM, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională şi la judecarea cauzei a fost ridicată excepţia de neconstituționalitate, iar instanţa de judecată sau Curtea Supremă de Justiţie a respins cererea privind sesizarea Curţii Constituţionale sau din hotărîrea Curţii Constituţionale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituţie sau de tratatele internaţionale în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională. În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că argumentul revizuientului invocat în cererea de revizuire nu poate servi drept temei pentru redeschiderea procedurii judiciare în temeiul art. 449 lit. b) CPC.

Or înscrisul prezentat în susținerea argumentului respectiv nu întruneşte condiţiile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, acesta fiind emis la o dată ulterioară examinării cauzei. Prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că argumentele invocate în cererea de revizuire depusă de Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne, nu se încadrează în temeiurile de revizuire, în baza cărora se poate solicita revizuirea încheierii, conţinutul cererii de revizuire constituind dezacordul revizuientului cu soluţia instanţei de judecată.

Sintetizând elementele de admisibilitate a cererii de revizuire, pentru temeiurile arătate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că cererea de revizuire înaintată de către Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne este inadmisibilă, avînd în vedere că temeiurile invocate nu-şi găsesc încadrare în prevederile art. 449 CPC. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că admiterea cererii de revizuire ar contravine şi principiului securităţii raporturilor juridice, care presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat şi ar constitui o violare a art. 6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărîrile Curţii Europene a Drepturilor Omului în cazul Roșca contra Moldovei din 25 februarie 2005 şi în cazul Popov (nr.2) contra Moldovei din 06 decembrie 2005, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti, care cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Competența instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci cînd este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Astfel, din considerentele menţionate Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 12 februarie 2015, emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată Hlopeţchi Igor împotriva Inspectoratului General al Poliţiei şi Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la încasarea salariului restant și penalității de întîrziere. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Galina Stratulat Ion Druţă