Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Respins
Dosarul nr.
2r-591/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
19 august 2015
Părțile
SRL Auratus vs executorul judecătoresc Zamşa Valentina
Pe scurt
Temeiurile declarării revizuirii

2r-591/15 — Anularea încheierii

Curtea de Apel Chişinău Dosarul nr. 2r-591/15 Judecător: V.Pruteanu, A.gavriliţa, L.Popova Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 19 august 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Ion Corolevschi, Iuliana Oprea examinînd recursul declarat de executorul judecătoresc Zamşa Valentina, în pricina civilă la cererea înaintată de SRL „Auratus” privind anularea încheierii emisă de executorul judecătoresc Zamşa Valentina, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 03 iunie 2015, prin care a fost respinsă cererea de revizuire declarată de executorul judecătoresc Zamşa Valentina, CONSTATĂ: La data de 28 august 2012, debitorul SC „Auratus” SRL a depus cerere privind anularea încheierii nr. 004-672/2012 din 15.05.2012 emisă de către executorul judecătoresc Zamsa Valentina.

În motivarea cererii a indicat că, la data de 28.05.2012, SC „Auratus” SRL a recepţionat prin intermediul oficiului poştal încheierea nr.004-672/2012 din 15.05.2012 emisă de executorul judecătoresc Valentina Zamşa cu privire la intentarea procedurii de executare în baza documentului executoriu nr.0082491 din 28.12.09 emis de Inspectoratul Fiscal de Stat, Oficiul Fiscal Centru, prin care s-a dispus încasarea datoriei debitoare a contribuabilului în suma de 8 373 218 lei. Consideră debitorul că, încheierea dată este nefondată, ilegală şi care contravine legislaţiei în vigoare. Întru anularea actului contestat a invocat că, în baza hotărîrii IFS mun. Chişinău AH nr. 0082491 din 28.12.2009 cu privire la executarea silită a obligaţiei fiscale a contribuabilului, bunurile SC „Auratus” SRL în mărime de 8 800 000 lei au fost sechestrate de IFS mun.

Chişinău la data de 28.12.2009 cu eliberarea actului de sechestru seria AS nr. 0001419. Pe parcursul anilor 2009-2011 au fost ridicate mijloacele băneşti în numerar din conturile bancare ale SC „Auratus” SRL în mărime de mai mult de 500 000 lei. Executorul judecătoresc Zamşa Valentina a primit spre executare documentul executoriu nr.0082491 din 28.12.09 emis de Inspectoratul Fiscal de Stat, Oficiul Fiscal Centru, contrar art. 195 alin. (1) Cod fiscal, care este o normă imperativă şi care stabileşte că executarea silită a obligaţiei fiscale se efectuează de către organul fiscal în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, dar nu de alte persoane.

Pe marginea hotărîrii nr. 0082491 din 28.12.2009 a fost eliberată sesizarea Procurorului Procuraturii Anticorupţie Viorel Radeţchi nr.01-6B-24/l 1-7490 din 1 28.10.11, care a indicat că vina de neîncasăre a sumei 8 800 000 lei este datorită îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu de către reprezentanţii IFS Oficiu Fiscal Centru. Prin acţiunile ilegale ale executorului judecătoresc Valentina Zamşa şi prin încheierea de intentare a procedurii de executare sub nr.004- 672/2012 din 15.05.2012, au fost lezate drepturile şi interesele legitime ale SC”Auratus”SRL. Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 02 februarie 2015, cererea debitorului SC „Auratus” SRL a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Împotriva încheiereii instanţei de fond, la 13 februarie 2015, SC „Auratus” SRL a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 02 februarie 2015 şi emiterea unei noi soluţii de admitere a cererii. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 martie 2015, a fost admis recursul declarat de SC „Auratus” SRL. S-a casat încheierea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 02 februarie 2015, soluţionîd prin decizie problema în fond. S-a admis cererea de contestare a debitorului SRL „Auratus” şi s-a anulat încheierea de intentare a procedurii de executare nr. 004-672/2012 din 15.05.2012 emisă de executorul judecătoresc Zamşa Valentina.

La 03.04.2015, executorul judecătoresc Zamşa Valentina a înaintat cerere de revizuire, prin care a solicitat admiterea revizuirii, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 16.03.2015, rejudecarea pricinii în ordine de recurs cu respingerea recursului declarat de către SC „Auratus” SRL şi menţinerea încheierii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 02.02.2015. Drept temei de revizuire, revizuenta a invocat art. 449 lit. b) şi c) CPC. În acest sens, a susţinut că instanţa de recurs eronat a concluzionat că, executorul judecătoresc a primit spre executare decizia Oficiului Fiscal Centru AN nr. 0082491 din 28.12.2009, contrar competenţei sale, deoarece conform art. 11 lit. b) Cod de executare, sunt documente executorii şi se execută: hotărîrile date de instanţele de judecată în pricinile de contencios administrativ, încheierile, ordonanţele şi deciziile instanţelor de judecată, eliberate în cauze civile.

Decizia IFS Centru AN nr.0082491 din 28.12.2009 a fost primită spre executare, fiind menţinută prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 25.06.2009 şi rămasă în vigoare prin decizia CSJ din 23.12.2009. Cît priveşte decizia Colegiului disciplinar al executorilor judecătoreşti din 15.11.2012, această decizie a fost anulată prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani nr.3CA- 195/13, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06.11.2013 şi rămasă irevocabilă prin încheierea CSJ din 08.05.2014.

Mai indică revizuenta că, decizia din 16 martie 2015, a fost emisă fară ca executorul judecătoresc Zamşa Valentina să fie atrasă în proces, fiindu-i încălcate flagrant drepturile prevăzute de CPC, n-a avut posibilitatea să-şi apere drepturile şi interesele sale legitime, să-şi expună punctul de vedere, să prezinte probe justificative în modul corespunzător, în consecinţă fiindu-i încălcat dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Pe lîngă faptul că executorul judecătoresc nu a fost atras în proces, instanţa a dispus în mod ilegal, încasarea unei sume băneşti din contul executorului judecătoresc, pe cînd aceasta urma a fi încasată din contul creditorului.

2 Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 03 iunie 2015, cererea de revizuire înaintată de executorul judecătoresc Zamşa Valentina a fost respinsă ca inadmisibilă. În motivarea soluţiei, instanţa de revizuire a indicat că, argumentele invocate în susţinerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 449 lit. b) şi c) CPC, menţionînd că circumstanţele invocate referitor la anularea deciziei Colegiului disciplinar al executorilor judecătoreşti din 15.11.2012, au fost cunoscute revizuentului în instanţa de fond, iar hotărîrea de anulare nu confirmă lipsa de abatere disciplinară, fiind anulată din alte motive decît cele invocate în cererea de chemare în judecată. Referitor la temeiul de neatragere în proces, instanţa de revizuire a statuat că nu are suport probator şi legal.

La 17.06.2015, considerînd ilegală încheierea Curţii de Apel Chişinău din 03 iunie 2015, executorul judecătoresc Zamşa Valentina a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii recurate şi menţinerea încheierii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 05.02.2015. În motivarea recursului, recurenta a reiterat argumentele expuse şi în cererea de revizuire. În speţă a susţinut că instanţa de revizuire nu a ţinut cont de prevederile art. 123 alin. (2) CPC, or, prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 25.06.2009, menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 23.12.2009, instanţele judecătoreşti au concluzionat că decizia IFS Centru AN nr. 0082491 din 28.12.2009 a fost primită spre executare conform competenţei sale.

Totodată, a indicat că decizia Colegiului disciplinar al executorilor judecătoreşti din 15.11.2012, a fost anulată prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani nr.3CA- 195/13, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06.11.2013 şi rămasă irevocabilă prin încheierea CSJ din 08.05.2014. La 07.07.2015, SRL „Auratus” a depus referinţă pe marginea recursului declarat, prin care şi-a manifestat dezacordul cu argumentele acestuia şi a solicitat respingerea lui. La 15.07.2015 şi IFS mun. Chişinău, Direcţia Administrare Fiscală Centru a depus referinţă, prin care şi-a manifestat susţinerea recursului declarat de executorul judecătoresc Zamşa Valentina şi a solicitat admiterea lui. La 16.07.2015, recurenta a depus cerere de recurs suplimentară, în care a reiterat faptul că în încheierea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 02.02.2015 nu se face referire la sancţionarea judecătorului judecătoresc, fapt neinvocat nici în cererea de recurs, însă abia în decizia din 16.03.2015 s-a indicat despre această împrejurare, respectiv necesitatea combaterii ei a apărut doar după 16.03.2015. Referitor la temeiul prevăzut la art. 449 lit. c) CPC, a menţionat că, deşi prin decizia din 16.03.2015 a fost soluţionat fondul cererii SRL „Auratus”, revizuenta nu a fost înştiinţată despre depunerea recursului şi respectiv nu a avut posibilitatea să prezinte referinţă, prin ce i-a fost încălcat dreptul fundamental la apărare. Potrivit art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Studiind materialele dosarului în raport cu criticile invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră recursul neîntemeiat şi pasibil de a fi respins, din următoarele considerente. 3 În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să-l respingă şi să menţină încheierea. Încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele de drept procedural şi cu aprecierea completă a tuturor probelor şi a circumstanţelor referitoare la temeiurile de revizuire invocate – motiv pentru care de către Colegiu este considerată legală şi întemeiată. Din materialele cauzei rezultă că recurenta îşi exprimă dezacordul cu soluţia instanţei prin care a fost respinsă cererea sa de revizuire, considerînd că încheierea este neîntemeiată şi ilegală, deoarece instanţa de revizuire a neglijat argumentele invocate în cererea de revizuire.

În acest sens, Colegiul menţionează că revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate şi sunt probate circumstanţe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care ţin de fondul cauzei şi sunt esenţiale pentru relaţiile în litigiu şi de natură să influenţeze soluţia care va fi adoptată. Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărîri irevocabile, de către legislator sunt definite cele conţinute în art. 449 CPC şi ele sunt indicate exhaustiv. Pornind de la aceste cerinţe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri date de către instanţă este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC.

În acelaşi timp, acest temei trebuie să vizeze situaţia de fapt, care a fost obiectul examinării în instanţa de fond, dat fiind că instanţa de recurs verifică corectitudinea aplicării şi interpretării de către prima instanţă a normelor de drept material şi procesual, în limitele materialelor din dosar şi în limitele recursului declarat. Or, nu poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o anumită situaţie de fapt, asupra căreia s-a pronunţat instanţa de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situaţie. Astfel, în cererea de revizuire revizuenta a invocat temeiurile prevăzute la art. 449 lit. b) şi c) CPC, iar Curtea de Apel Chişinău, care a fost sesizată cu judecarea acestei cereri, a respins pe motiv că argumentele invocate nu se încadrează în aceste temeiuri.

Potrivit art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Colegiul reţine că, pentru a redeschide procesul pe temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, este important ca circumstanţele sau faptele date, existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate în faţa instanţei prin prezentarea unor probe concludente.

Norma legală (art. 449 lit. b) CPC) vorbeşte despre circumstanţe (fapte) necunoscute anterior petiţionarului, dar întrucît examinarea fondului cauzei prezumă că instanţa a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, este evident că o condiţie esenţială pentru admiterea revizuirii este că şi instanţei nu i-au fost şi nu au putut fi cunoscute aceste circumstanţe (fapte). Pentru acest motiv de revizuire esenţial este ca revizuentul să probeze că nu a ştiut anterior pronunţării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanţe sau fapte şi că nu a avut posibilitatea de a le cunoaşte, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Mai mult, 4 revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Astfel, ca o condiţie esenţială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanţele (faptele) să fi existat obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, ele urmînd a fi diferenţiate de faptele noi apărute după pronunţarea hotărîrii. Faptele noi apărute după darea hotărîrii pot servi temei de adresare cu o nouă acţiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanţele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influenţeze esenţial soluţia dată iniţial de instanţă, în sensul că nu orice circumstanţe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci cînd sînt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanţe conduc după sine la apariţia, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părţile în litigiu şi deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei. În acelaşi timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipseşte revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei.

La caz, instanţa de revizuire corect a concluzionat că argumentele invocate de executorul judecătoresc Zamşa Valentina nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC. Astfel, la adoptarea deciziei a cărei revizuire a solicitat-o revizuenta, instanţa de recurs a reţinut ca argument determinat că titlul executoriu a fost admis spre executare cu încălcarea competenţei stabilită de art. 11 Cod de executare. În acest sens, Colegiul constată că, deşi instanţa de recurs în motivarea deciziei din 16.03.2015, a menţionat că procedura de executare pornită de executorul judecătoresc Zamşa Valentina a fost obiectul examinării în cadrul Colegiului disciplinar al executorilor judecătoreşti din 15.11.2012, executorul judecătoresc fiind sancţionat disciplinar, această circumstanţă nu a fost determinantă la adoptarea soluţiei.

Mai mult ca atît, instanţa de revizuire a menţionat că hotărîrea de anulare a sancţiunii disciplinare nu confirmă lipsa de abatere disciplinară, adică lipsa încălcării competenţei, fiind anulată din alte motive decît cele invocate în cererea de chemare în judecată – nu au fost săvîrşite fapte care aduc atingere onoarei, probităţii profesionale ori bunelor moravuri. Prin urmare, instanţa de revizuire corect a conchis că argumentul ce vizează anularea deciziei Colegiului disciplinar, nu constituie temei de revizuire în baza art. 449 lit. b) CPC.

Mai mult ca atît, în cererea de revizuire revizuentul îşi manifestă dezacordul cu soluţia instanţei de recurs şi invocă argumente ce ţin de acest dezacord, pe cînd revizuirea unei hotărîri judecătoreşti presupune corectarea unei erori prin prisma unor circumstanţe noi descoperite, care însă trebuie să corespundă unor caracteristici imperativ stabilite: nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului; dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a le afla în timpul judecării anterioare a pricinii, precum şi să fie determinante pentru judecarea justă a cauzei. În acest sens, Colegiul constată că cererea de revizuire înaintată de executorul judecătoresc Zamşa Valentina, reprezintă mai degrabă un recurs deghizat, pentru a 5 obţine rejudecarea cauzei, ceea ce este inadmisibil şi prin parctica constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului.

În ceea ce ţine de temeiul invocat de revizuentă prevăzut la art. 449 lit. c) CPC - instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces, se reţin următoarele. Atunci cînd se invocă acest temei, instanţa de judecată urmează să constate dacă persoana care nu a fost implicată în proces este subiect al raportului material litigios. În acest sens urmează a fi prezentate probe pertinente şi concludente, iar instanţa urmează să constate dacă prin hotărîrea supusă revizuirii, persoanei implicate în proces, i-au fost încălcate aceste drepturi. La caz, Zamşa Valentina invocă că, deşi prin decizia din 16.03.2015 a fost soluţionat fondul cererii SRL „Auratus”, dînsa nu a fost înştiinţată despre depunerea recursului şi respectiv nu a avut posibilitatea să prezinte referinţă, prin ce i-a fost încălcat dreptul fundamental la apărare.

Însă, acest temei de revizuire presupune emiterea unei hotărîri cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces, pe cînd revizuenta a fost implicată în proces. Or, faptul că nu a fost înştiinţată despre depunerea cererii de recurs de către SRL „Auratus”, nu echivalează cu neimplicarea în proces şi respectiv nu constituite temei de revizuire în baza art. 449 lit. c) CPC. Totodată, instanţa de recurs menţionează că recurenta nu a invocat careva motive de casare a încheierii recurate, ci s-a rezumat doar la redarea argumentelor cuprinse şi în cererea de revizuire.

În acest context, Colegiul conchide că argumentele invocate de recurentă, nu se încadrează în temeiurile de casare a încheierii recurate, motiv pentru care recursul urmează a fi respins ca neîntemeiat cu menţinerea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 03 iunie 2015. Ţinînd cont de cele expuse şi în temeiul art. 427 lit. a) CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se respinge recursul declarat de executorul judecătoresc Zamşa Valentina. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 03 iunie 2015, în pricina civilă la cererea înaintată de SRL „Auratus” privind anularea încheierii emisă de executorul judecătoresc Zamşa Valentina.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecători Ion Corolevschi Iuliana Oprea 6

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.