- Dosarul nr.
- 3ra-720/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 16 iulie 2014
- Părțile
- SC AURATUS SRL împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat, mun. Chişinău.
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului.
3ra-720/14 — Contestarea actului administrativ.
Dosar nr. 3ra-720/14 Prima instanţă: Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău Judecător: Holeviţcaia L. Instanţa de Apel: Curtea de Apel Chişinău Judecători: Caitaz Svetlana Doga Anatolie Nogai Ala Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie
Î NC HEIERE
16 iulie 2014 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii: Iurie Bejenaru şi Vera Macinskaia examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de SC „AURATUS” SRL, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată înaintată de SC „AURATUS” SRL împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat, mun. Chişinău privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 februarie 2014, prin care apelul declarat de SC „AURATUS” SRL, a fost respins, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 19 noiembrie 2013, ACONSTATAT: La 18 februarie 2013 reclamantul SC „AURATUS” SRL a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat, mun.
Chişinău privind contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că, prin decizia nr. 3504/3/11 din 12 decembrie 2012 emisă de IFS, mun. Chişinău, SC „AURATUS” SRL a fost sancţionată cu amendă de 10000 lei pentru încălcări fiscale. Nefiind de acord cu sancţiunea aplicată la 03 ianuarie 2013, SC „AURATUS” SRL a contestat decizia nr. 3504/3/11 din 12 decembrie 2012 la IFS, mun. Chişinău. La 30 ianuarie 2013 „AURATUS” SRL a primit citaţie cu solicitare prezenţei la 31 ianuarie 13 pentru examinarea contestaţiei, dar pe motiv că citaţia a fost primită cu o zi înainte dăţii 1 stabilite pentru examinarea contestaţiei, SC „AURATUS” SRL nu a avut posibilitatea de a participa şi de aşi apăra drepturile sale la examinare contestaţiei depusă.
Reclamantul mai precizează că, la 12 februarie 2013, SC „AURATUS” SRL a primit prin intermediul poştei, Decizia nr. 54 din 31 ianuarie 2013, din care rezultă că contestaţia deciziei nr. 3504/3/11 din 12 decembrie 2012 a fost respinsă ca neîntemeiată. Consideră reclamantul că, deciziile sus enunţate sunt pasibile anulării deoarece, la întocmirea actului nr. 1-594360 din 16 noiembrie 2012 semnat de reprezentanţi Inspectoratului Fiscal pe raionul Soroca inspectorii fiscali Rotaru Ig. şi Mînascurtă O., pe care sunt bazate decizia 3504/3/11 din 12 decembrie2012 şi Decizia 54 din 31 ianuarie 2013 adoptată de IFS mun.
Chişinău, au fost încălcate prevederile Codului Fiscal RM în partea art. 216 alin. (7) care prevede că, controlul fiscal la faţa locului asupra filialelor, sucursalelor şi/sau reprezentanţelor contribuabilului, iniţiat de organul fiscal, se organizează şi se efectuează de către inspectoratul fiscal de stat în a cărui rază de deservire se află contribuabilul care le-a instituit, cu participarea inspectoratului fiscal de stat în a cărui rază de deservire se află filiala, sucursala şi/sau reprezentanţa. Astfel reclamantul a invocat faptul că, adresa juridică a SC „AURATUS” SRL este str. Gh. Asachi, nr. 52, mun. Chişinău şi este deservită de Inspectoratul Fiscal de Stat sectorului Centru mun. Chişinău, din ce rezultă că efectuarea controlului ar fi trebuit executată de către inspectorii fiscali de stat al sect.
Centru, mun. Chişinău. A mai menţionat că, în actul de control nr.1-594360 din 16 noiembrie 2012 lipseşte informaţia despre cumpărătura efectuată, ce a fost cumpărat, în ce sumă, din ce bani a fost procurată cumpărătură supusă controlului, cu ce bancnote s-a achitat cumpărătura, nominalul lor şi numerarul. Solicită reclamantul anularea deciziei IFS, mun. Chişinău nr. 3504/3/11 din 12 decembrie 2012 şi a deciziei IFS, mun. Chişinău nr. 54 din 31 ianuarie 2013. Prin hotărârea judecătoriei sect. Rîşcani, mun. Chişinău din 19 noiembrie 2013, acţiunea înaintată de SC „AURATUS” SRL împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat, mun. Chişinău privind contestarea actului administrativ, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
Prin decizia Curţii de Apei Chişinău din 20 februarie 2014, apelul declarat de SC „AURATUS” SRL, a fost respins, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 19 noiembrie 2014. Invocînd ilegalitatea acestei decizii, la 22 aprilie 2014 SC „AURATUS” SRL, a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel, cu remiterea pricinii pentru rejudecare în instanţa de apel. În motivarea recursului au indicat că, decizia instanţei de apel a fost adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi au fost încălcate normele de drept procedural. 2 Totodată, mai invocă recurentul că, instanţa de apel nu au constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru justa soluţionare a litigiului.
Instanţa de recurs reiterează prevederile art. 434 CPC, care statuiază expres că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Din actele pricinii se constată cu certitudine că, copia motivată a deciziei instanţei de apel a fost expediată în adresa părţilor la 20 februarie 2014, iar recursul a fost declarat la 22 aprilie 2014, însă la matarialele pricinii nu este anexat un careva înscris care ar certifica data recepţionării de către recurent a copiei deciziei recurate. Astfel, prin prisma art. 434 CPC, instanţa de recurs consideră că recursul a fost declarat în termen. Referinţa înaintată de IFS, mun.
Chişinău la cererea de recurs declarată de SC „AURATUS” SRL, a parvenit în adresa curţii Supreme de Justiţie la 13 iunie 2014. Examimnd temeiurile recursului, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat de SC „AURATUS” SRL, este inadmisibil. În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu dispoziţia art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.
Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că, temeiurile recursului declarat, nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Mai mult de cît atît, cauza a fost judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, iar recursul fiind vădit neîntemeiat. Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC al RM, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă in cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.
În acest sens, instanţa de recurs accentuează că, potrivit art. 440, alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 CPC şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. 3 Completul reaminteşte, prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art. 6 parag.l al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, aplicînd corespunzător normele de drept material şi respectînd normele de drept procedural, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de SC „AURATUS” SRL, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justitie, DISPUNE: Recursul declarat de SC „AURATUS” SRL, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iurie Bejenaru Vera Macinskaia 4