2rh-235/15 — Încasarea pagubei

dosarul nr. 2rh-235/15 prima instanţă: T. Troianovschi instanţa de apel: L. Popova, S. Caitaz, A. Doga instanţa de recurs: Sv. Novac, T. Vieru, O. Sternioală ÎNCHEIERE 12 august 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Petru Moraru, Ion Druţă examinînd cererea de revizuire depusă de către Ceban Vera, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ceban Leonid către Ceban Vera privind încasarea pagubei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2013 şi hotărîrii Judecătoriei Orhei din 10 septembrie 2013, c o n s t a t ă La 05 decembrie 2009, Ceban Leonid a depus cerere de chemare în judecată către Ceban Vera privind încasarea prejudiciului material.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că în baza titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren şi certificatului din Registrul bunurilor imobile nr. 6458209198, deţine dreptul de proprietate asupra cotei de teren echivalent cu suprafaţa de 2,771 ha, situat în extravilanul s. Pohrebeni, r. Orhei, însă, nu îşi poate realiza dreptul său deoarece, pîrîta Ceban Vera, din anul 2007, i-a acaparat ilegal 1,50 ha din teren, fapt ce se confirmă prin actul din 28 aprilie 2009, întocmit de Primăria Pohrebeni. Menţionează reclamantul că de nenumărate ori s-a adresat către pîrîtă cu solicitarea de a elibera terenul, însă fără rezultat. Potrivit certificatului nr. 82 din 09 septembrie 09, emis de către Direcţia pentru statistică a raionului Orhei, s-a constatat că veniturile ratate pentru anul 2007, constituie 11379 lei, pentru anul 2008 - 14488 lei, pentru anul 2009 - 1800 lei, iar în total suma de 54667 lei.

Solicită Ceban Leonid, încasarea de la Ceban Vera a sumei de 54667 lei cu titlu de prejudiciu material şi cheltuielile de judecată. La 03 decembrie 2012, Ceban Vera a depus cerere reconvenţională, prin care a solicitat încasarea de la Ceban Leonid în beneficiul său a prejudiciului material în sumă de 24930 lei, a venitului ratat în sumă de 11654,77 lei şi cheltuielile de judecată în sumă de 2500 lei. În motivarea cererii a indicat că, din anul 1998, este deţinătoarea cotei de teren de 1,942 ha cu nr. cadastral 6458209204, dreptul de proprietate asupra terenului a fost legalizat prin Dispoziţia Consiliului local din 22 decembrie 1999, iar în anul 2007 Ceban Leonid i-a acaparat samavolnic terenul cu toate plantaţiile, fiind astfel, lipsită de dreptul de posesie şi folosinţă asupra bunului imobil respectiv.

Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 10 septembrie 2013, acţiunea principală a fost admisă integral. S-a dispus încasarea de la Ceban Vera în beneficiul lui Ceban Leonid suma de 54667 lei şi taxa de stat de 150 lei. Acţiunea reconvenţională a fost admisă parţial. S-a dispus încasarea de la Ceban Leonid în beneficiul lui Ceban Vera suma de 14930 lei. În rest cerinţele au fost respinse. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2013, a fost respins apelul declarat de Ceban Vera şi menţinută hotărârea Judecătoriei Orhei din 10 septembrie 2013. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 30 aprilie 2014, recursul declarat de Ceban Vera a fost respins ca inadmisibil.

La 23 iunie 2015, Ceban Vera a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2013 şi hotărîrii Judecătoriei Orhei din 10 septembrie 2013. Menţionează revizuentul că nu este de acord cu hotărîrile emise în prezentul litigiu, motiv pentru care solicită admiterea cererii, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care să fie respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de Ceban Leonid şi menţinerea cerinţelor privind încasarea din contul acestuia în folosul lui Ceban Vera a prejudiciului material, în sumă de 14930 lei. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente.

Potrivit art. 448 alin. (4) Cod de procedură civilă, cererile de revizuire împotriva deciziilor curţilor de apel în privinţa cărora Curtea Supremă de Justiţie s-a pronunţat printr-o decizie asupra inadmisibilităţii se examinează de Curtea Supremă de Justiţie. La 12 decembrie 2013, Curtea de Apel Chişinău a pronunţat decizie prin care respins apelul declarat de Ceban Vera şi menţinută hotărârea Judecătoriei Orhei din 10 septembrie 2013. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel, la 27 ianuarie 2014, Ceban Vera, a contestat-o cu recurs. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 30 aprilie 2014, recursul declarat de Ceban Vera a fost respins ca inadmisibil.

La 23 iunie 2015, Ceban Vera a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2013 şi hotărîrii Judecătoriei Orhei din 10 septembrie 2013. În temeiul celor menţionat, instanţa competentă să examineze cererea de revizuire împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2013, este Curtea Supremă de Justiţie. Colegiul notează că temeiurile revizuirii sînt prevăzute limitativ de art.449 Cod de procedură civilă.

Astfel, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că revizuentul, în cererea sa, invocă aceleaşi argumente care au fost examinate în procesul de judecare a pricinii, asupra cărora s-au expus atît prim instanţă, cît şi instanţa de apel, pronunţând în acest sens, hotărîrile a căror revizuire este cerută. Colegiul menţionează că potrivit art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art.447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 şi anexându-se probele ce le confirmă. Astfel, se constată că revizuentul, în cererea de revizuire, nu a indicat vreun temei al declarării revizuirii.

Adiţional celor indicate, Colegiul consideră necesar să menţioneze că hotărîrea atacată prin intermediul revizuirii nu poate fi criticată în raport de materialele dosarului existent la data pronunţării acestei hotărîri, dar numai în baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanţă la data pronunţării. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie precizează, că însuşi admiterea cererii de revizuire ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi jurisprudenţa Curţii Europene a Dreptului Omului în cazul Popov (nr. 2) contra Moldovei.

În cauza specificată CEDO aminteşte că „casarea unei hotărâri irevocabile este un act instantaneu, care nu creează o situaţie continuă, chiar dacă ea determină redeschiderea procedurilor”. În acelaşi timp, Curtea susţine că dreptul la judecarea într-un mod echitabil de către o instanţă, aşa precum este garantat de articolul 6 § 1 al Convenţiei, trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenţiei, care, în partea sa relevantă, declară preeminenţa dreptului o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca, atunci când instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului re judecata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătoreşti. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare.

Din considerentele menţionate, precum şi că nu au fost indicate temeiurile declarării revizuirii, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de Ceban Vera, ca inadmisibilă. În conformitate cu art. 269-270, 453 al.(1) lit. a) şi 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ceban Vera împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2013 şi hotărîrii Judecătoriei Orhei din 10 septembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ceban Leonid către Ceban Vera privind încasarea pagubei.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Tatiana Vieru judecătorul Judecătorii Petru Moraru Ion Druţă