2rh-136/147 — încasarea datoriei

prima instanță: V. Stratan dosarul nr. 2rh-136/14 instanța de apel: N. Cernat. A. Gavrilița, A. Pahopol instanța de recurs: Sv.Filincova, Sv.Novac, T.Vieru, G.Stratulat, Iu.Bejeanru Î N C H E I E R E 30 aprilie 2014 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul : Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Elena Covalenco, Dumitru Mardari, Iurie Bejenaru examinînd cererea de revizuire declarată de către Ceban Victoria, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Rubanov Vitalie către Ceban Victoria privind încasarea datoriei, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 18 decembrie 2013, prin care recursul declarat de Rubanov Vitalie a fost admis, casată decizia Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie 2013, cu menținerea hotărîrii Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 28 septembrie 2011. c o n s t a t ă La 29 martie 2011 Rubanov Vitalie a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Victoriei Ceban privind încasarea datoriei rezultată din înstrăinarea terenului. În motivarea acțiunii reclamantul a menționat că la data de 16 decembrie 2009, a eliberat pe numele pîrîtei Ceban Victoria procură prin care i-a acordat dreptul de a înstrăina, la prețul și în condițiile pe care le va aprecia ca fiindu-i cele mai favorabile, imobilul - lotul pomicol nr. 119, cu suprafața de 0,06 ha, situat în mun. Chișinău, extravilanul or. Durlești, Î.P.

„Miciurin”, nr. cadastral 0121216.115, care îi aparținea cu drept de proprietate în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 959 din 12 februarie 2008. Reclamantul invocă că la momentul înțelegerii prealabile și eliberării procurii cu dreptul de înstrăinare, au convenit ca prețul de vânzare a lotului să nu fie mai mic de 15 500 euro, care conform cursului oficial al BNM constituia 272753,5 lei, din considerentul că în apropierea lotului pomicol sunt amplasate toate căile de comunicație (gaze naturale, apă, energie electrică și locul amplasării este în apropiere de magistrala Chișinău-Hâncești) și totodată la acel moment aproximativ acesta era prețul unui lot. La data de 29 decembrie 2009, conform datelor din Registrul bunurilor imobile a OCT, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 12/14149 a lotului 1 pomicol nr. 119, pe marginea căruia a eliberat procură pîrîtei, cumpărătorul lotului pomicol fiind Sergiu Ceban, care este și fiul pârâtei.

Consideră reclamantul că încheierea tranzacției nominalizate a avut drept scop stingerea efectelor juridice ale procurii eliberate pe numele pârâtei la data de 16 decembrie 2009, care avea termen de valabilitate 3 ani, ca ulterior pârâta să poată liber și fără careva impedimente să dispună de lotul pomicol nr. 119 din extravilanul or. Durlești, Î.P. „Miciurin”. Conform datelor din registrul bunurilor imobile OCT, la 28 ianuarie 2010 a fost încheiat contractul de vînzare-cumpărare nr. 748, prin care lotul pomicol nr. 119 a fost înstrăinat către Rodica Crețu și Savițchi Ion. Menționează reclamantul că conform înțelegerii prealabile și eliberării procurii cu dreptul de înstrăinare a lotului de teren nr. 119, pîrîta urma să-i transmită banii primiți în urma încheierii tranzacției de vînzare-cumpărare a lotului, însă, careva sume de pe urma vînzării lotului nu a primit.

Solicită reclamantul dispunerea încasării de la Ceban Victoria în beneficiu său a sumei de 272 573,5 lei, ce reprezintă suma obținută în urma vînzării lotului pomicol nr. 119 situat în mun. Chișinău, or. Durlești, ÎP „ Miciurin”, nr. cadastral 121216,115, care i-a aparținut cu drept de proprietate. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 28 septembrie 2011, cererea de chemare în judecată înaintată de Rubanov Vitalie către Ceban Victoria privind încasarea datoriei rezultată din înstrăinarea terenului a fost admisă. S-a încasat de la Ceban Victoria în beneficiul lui Rubanov Vitalie suma de 210 000 lei, sumă ce reprezintă valoarea lotului pomicol nr. 119 situat în mun. Chișinău, or.

Durlești, ÎP „Miciurin”. nr. cadastral 121216.115. În rest acțiunea a fost respinsă. S-a încasat de la Ceban Victoria în bugetul de stat taxa de stat în sumă de 6 300 lei. S-a încasat de la Ceban Victoria în beneficiul lui Rubanov Vitalie suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată ce sunt legate de taxa de stat. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, Ceban Victoria a depus apel, prin care a solicitat casarea hotărîrii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărîri cu privire la respingerea acțiunii. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie 2013 a fost admis apelul declarat de Ceban Victoria, casată hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 28 septembrie 2011, cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acțiunea a fost admisă în parte.

S-a încasat de la Ceban Victoria în beneficiul lui Rubanov Vitalie suma de 1433 lei , ce reprezintă valoarea lotului pomicol nr. 119 din mun. Chișinău, or. Durlești, ÎP „Miciurin”. S-a încasat de la Ceban Victoria în beneficiul lui Rubanov Vitalie suma cheltuielilor de judecată sub forma taxei de stat achitate în prima instanță în mărime de 150 lei. În rest acțiunea a fost respinsă. La 10 octombrie 2013 Rubanov Vitalie a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărîrii primei instanțe. 2 În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel a emis decizia nominalizată cu încălcarea normelor de drept procedural, prin neaplicarea legii care trebuia aplicată.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 18 decembrie 2013 recursul declarat de Rubanov Vitalie a fost admis. S-a casat decizia Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Rubanov Vitalie către Ceban Victoria privind încasarea datoriei, și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 28 septembrie 2011. La 25 februarie 2014 Ceban Victoria a depus cerere de revizuire, împotriva deciziei instanței de recurs, solicitînd admiterea cererii, casarea deciziei instanței de recurs, cu menținerea deciziei instanței de apel, invocînd ca temei prevederile art. 449 lit. b) CPC. În motivarea cererii de revizuire, revizuenta a invocat că instanța de recurs a încălcat normele de procedură, casînd decizia instanței de apel punînd la baza deciziei numai un certificat cu caracter informativ care nu poate fi constituit drept ca probă.

Mai mult ca atît invocă recurenta că raportul de expertiză din 02.08.2012 nr.1695 conține o informație amplă și argumentată, fiind efectuat de un organ independent de expertize, asupra căruia instanța de recurs nici nu s-a expus, pronunțînd o hotărîre nemotivată ce vine în contradicție cu probele administrate pe dosar. Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art.451 alin.(1) CPC cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 CPC și anexîndu-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art.453 alin.(l) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Datorită faptului că revizuirea este o cale de atac a hotărîrilor irevocabile, poate afecta stabilitatea raporturilor juridice, producînd efecte grave pentru părți. De aceea legea stabilește o listă expresă și exhaustivă a temeiurilor de declarare a revizuirii. Acestea sînt prevăzute la art. 449 CPC și în cazul în care se cunoșteau ar fi influențat asupra soluției date de instanța de recurs. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Verificînd temeinicia motivului de revizuire raportat la art. 449 lit. b) CPC, 3 Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă că acesta nu este concludent și rezidă din interpretarea greșită a prevederilor art. 449 lit. b) CPC. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că argumentele invocate de către revizuient în cererea de revizuire, nu pot constitui temei prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, deoarece cu hotărîrea motivată a primei instanțe, revizuientul a făcut cunoștință la momentul depunerii cererii de apel și prin urmare, circumstanțele date puteau și urmau a fi invocate anterior, la momentul depunerii cererii de apel, fapt care nu a fost efectuat de către revizuientul-apelant.

Astfel, revizuientul nu a făcut dovadă faptului că în procesul examinării anterioare a pricinii a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale pentru soluționarea pricinii, inclusiv și pentru obținerea actelor prezentate ca temei de depunere a cererii de revizuire. Cât privește invocarea revizuientului că au fost descoperite înscrisuri probatorii care au fost reținute de un participant la proces sau care n-au putut fi prezentate instanței anterior, Colegiul menționează că acestea nu se încadrează în prevederile art. 449 CPC, deoarece dispozițiile procedurale la momentul depunerii cererii de revizuire nu instituie un asemenea temei de revizuire.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că prin revizuire se tinde la îndreptarea unor hotărîri greșite, pentru neregularități ce s-au săvîrșit dintr-o împrejurare, neimputabilă instanței, sau dintr-un motiv neimputabil părților – de obicei descoperite ulterior, iar argumentele invocate de revizuent nu pot fi admise ca temei de revizuire a deciziei din 18 decembrie 2013. În acest sens, instanța de recurs face referire la jurisprudența CEDO care statuează că competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare (cauza Popov-2 contra Moldovei din 06.12.2005, cererea nr.19960/04, § 45). Astfel, argumentele invocate de către revizuent în cererea de revizuire nu întrunesc nici unul din temeiurile prevăzute de normele citate.

Totodată, admiterea cererii de revizuire ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului și a Libertăților Fundamentale (Brumărescu versus România, Roșca versus Moldova, Eugenia și Doina Duca versus Moldova din 03.03.2009). Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că, motivele invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al.

(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 4 d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Ceban Victoria împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 18 decembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Rubanov Vitalie către Ceban Victoria privind încasarea datoriei. Încheierea nu este supusă nici unei căi de atac. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Elena Covalenco Dumitru Mardari Iurie Bejenaru 5