2rac-236/15 — Contestarea actului administrativ

Judecătoria Centru Dosarul nr.2rac-236/15 Mun. Chişinău Judecător: D. Chistol Curtea de Apel Chişinău Judecători: N. Traciuc, I. Cotruţă, B. Bîrca Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 12 august 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Ion Corolevschi, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către „Moldasig” SA, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Duo-Ego” împotriva SA „Moldasig” privind încasarea despăgubirii de asigurare şi a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 ianuarie 2015, CONSTATĂ : La 12 decembrie 2013, reclamantul SRL „Duo-Ego” a înaintat cererea de chemare în judecată împotriva pîrîtului SA „Moldasig” solicitînd despăgubirea de asigurare în suma de 98 324 lei şi cheltuielile de judecată.

În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că, la data de 17.11.2011, SRL „Duo-Ego” a încheiat cu „Moldasig” SA contractul de asigurare facultativă auto CASCO nr. ACA/11-2309 prin care a fost asigurat mijlocul de transport Hyundai I-30, anul producerii 2011, cu numărul de înmatriculare K AU 664, suma asigurată constituind 160 000 lei. Menţionează reclamantul că, la data de 25.12.2011 şi ulterior la data 05.01.2012 a survenit riscul asigurat, automobilul Hyundai I-30 cu numărul de înmatriculare K AU 664, a fost deteriorat în rezultatul a două accidente rutiere. Indică SRL „Duo-Ego” că în vederea constatării şi evaluării prejudiciului cauzat prin accidentul din 25.12.2011 asigurătorul „Moldasig” SA a întocmit dosarul de daune nr. D/CASCO/11-2862 şi prin accidentul din 05.01.2012, dosarul de daune nr. D/CASCO/12-20.

În urma constatării şi evaluării prejudiciului cauzat prin accidentul rutier din 25.12.2011 s-a stabilit că valoarea despăgubirilor de asigurare ce urmează a fi achitată constituie 46387 lei iar în urma accidentului rutier din 05.01.2012 s-a stabilit valoarea despăgubirii în sumă de 51937 lei. Prin reclamaţia din 06.11.2013 remisă către „Moldasig” SA, reclamantul a solicitat executarea benevolă a plăţilor de despăgubire, însă careva reacţii din partea 1 pîrîtului nu s-au manifestat. Astfel, în baza celor invocate, reclamantul a solicitat de la „Moldasig” SA despăgubirea de asigurare în sumă totală de 98 324 lei, conform contractului CASCO nr. ACA/11 - 2309 din 17.11.2011. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 11 iunie 2014, a fost admisă cererea parţial. S-a încasat de la „Moldasig” SA în beneficiul SRL „Duo- Ego” despăgubirea de asigurare în sumă de 51937 (cincizeci şi unu mii nouă sute treizeci şi şapte) lei RM şi taxa de stat achitată la înaintarea cererii de chemare în judecată pentru pretenţiile admise în sumă de 1558, 11 (una mie cinci sute cincizeci şi opt lei şi 11 bani) lei RM şi a fost respinsă cerinţa înaintată de SRL „Duo-Ego” către „Moldasig” SA privind încasarea despăgubirii de asigurare în sumă de 46387 (patruzeci şi şase mii trei sute optzeci şi şapte) lei RM ca neîntemeiată. În conformitate cu art. 243 CPC RM, în cazul neexecutării hotărîrii în termen de 90 zile de la data cînd aceasta a devenit definitivă, a încasa suplimentar de la „Moldasig” SA în beneficiul SRL „Duo-Ego” dobînda de întîrziere, în conformitate cu prevederile art. 619 CC RM (5% peste rata de refinanţare a BNM).

La 03 iulie 2014, apelantul SRL „Duo-Ego” a depus cerere de apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 11 iunie 2014, solicitînd casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă. În motivarea apelului a indicat că, prima instanţă la adoptarea hotărîrii nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, cît şi au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept procedural. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 ianuarie 2015 s-a admis apelul declarat de SRL „Duo-Ego”. S-a casat hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 11 iunie 2014 şi s-a emis o hotărîre nouă, prin care s-a admis acţiunea depusă de SRL „Duo- Ego” integral. S-a încasat de la SA „Moldasing” în beneficiul SRL „Duo-Ego” datoria în sumă de 98 324 (nouăzeci şi opt mii trei sute douăzeci şi patru) lei, cheltuielile de judecată în sumă de 3 993 (trei mii nouă sute nouăzeci şi trei) lei şi cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 8 000 (opt mii) lei, iar în total de încasat suma de 110 317 (una sută zece mii trei sute şaptesprezece) lei. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt întemeiate.

Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă nu a dat o apreciere obiectivă şi justă probelor administrate, şi nu a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel, „Moldasig” SA a declarat recurs prin care solicită admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20.01.2015 cu emiterea unei noi hotărîri prin care hotărîrea instanţei de fond să fie menţinută. De asemenea, a solicitat încasarea din contul intimatului a cheltuielilor de judecată pentru plata taxei de stat în instanţa de apel şi recurs în mărime 2 de 695,80 lei. La data de 23.06.2015 administratorul SRL „Duo - Ego”, Ceban Alexandru a înaintat referinţă prin care solicită declararea ca fiind inadmisibil a recursului înaintat de către „Moldasig” SA cu menţinerea deciziei instanţei de apel din 20.01.2015 ca fiind legală.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa 3 judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către „Moldasig” SA asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către „Moldasig” SA ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către „Moldasig” SA, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 ianuarie 2015, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Duo-Ego” împotriva SA „Moldasig” privind încasarea despăgubirii de asigurare şi a cheltuielilor de judecată. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Iuliana Oprea 4