2rac-122/18 — încasarea prejudiciului material

Prima instanță: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău Dosarul nr. 2rac-122/18 Judecător: O. Țurcan Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: A. Minciună, V. Mihăilă, L. Popova Î N C H E I E R E 04 aprilie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu, Judecători Galina Stratulat, Ion Druță examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Compania internațională de asigurări „ASITO” Societate pe Acțiuni, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe acțiuni „Moldasig” împotriva Companiei internaționale de asigurări „ASITO” Societate pe Acțiuni cu privire la încasarea prejudiciului material, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de Compania internațională de asigurări „ASITO” SA și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 14 decembrie 2016, c o n s t a t ă: La 01 iulie 2016, SA „Moldasig” a depus cerere de chemare în judecată împotriva CIA „ASITO” SA cu privire la încasarea prejudiciului material și cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 05 martie 2013 „Maib- Leasing” SA a încheiat cu SA „Moldasig” contractul de asigurare facultativă AUTO CASCO nr. ACA/2013-14 prin care a asigurat autovehiculul X Y cu numărul de înmatriculare XXX YY. Susține că în rezultatul accidentului rutier produs la data de 26.03.2013 în mun. Chișinău a fost deteriorat mijlocul de transport X Y cu n/î XXX YY, la volanul căruia se afla Istrate Octavian. Vinovat de încălcarea Regulamentului circulației rutiere și de cauzarea pagubei a fost recunoscut șoferul mijlocului de transport X Y cu numărul de înmatriculare XX YY xx Bargan Aurel ce dispunea de certificat de asigurare obligatorie de răspundere civilă a deținătorilor de autovehicule eliberat de SA „ASITO”.

Invocă, că la 12 aprilie 2013 de SA „Moldasig” a fost întocmit procesul- verbal de constatare a pagubelor nr. D/CASCO/13-600 prin care de comun acord 1 părțile cointeresate au stabilit defectele mijlocului de transport X Y cu n/î XXX YY. Totodată a indicat că în baza ordinului directorului general nr. 748-02 din 19 aprilie 2013 și facturii fiscale nr. BV6001061 din 15 mai 2013, SA „Moldasig” a achitat pentru reparația autovehiculului menționat suma de xxxx lei. Menționează, că în vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă, la 23 mai 2013 a expediat în adresa pârâtului pretenția cu nr. 2116 cu propunerea achitării benevole a sumei prejudiciului suportat de SA „Moldasig”. La data de 03 iulie 2013 pretențiile au fost onorate parțial, prin achitarea sumei de xxxx lei, astfel, suma restantă fiind de xxxx lei.

La data de 22 mai 2014 SA „Moldasig” a înaintat pretenție suplimentară față de CIA „ASITO” SA cu propunerea de achitare benevolă a diferenței prejudiciului în mărime de xxxx lei, pretenție care a rămas fără răspuns. Reclamantul SA „Moldasig” solicită încasarea din contul CIA „ASITO” SA sumei de xxxx lei cu titlu de prejudiciu material și a cheltuielilor de judecată suportate de SA „Moldasig” în legătură cu depunerea cererii de chemare în judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 14 decembrie 2016, s-a admis acțiunea înaintată de SA „Moldasig” împotriva CIA „ASITO” SA cu privire la încasarea prejudiciului material și cheltuielilor de judecată. S-a dispus încasarea din contul CIA „ASITO” SA, în beneficiul SA „Moldasig”, prejudiciul material în mărime de xxxx lei, cheltuielile judiciare cu titlu de taxa de stat în mărime de 270 lei (f.d.59, f.d.63-64).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2017, a fost respins apelul declarat de CIA „ASITO” SA și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 14 decembrie 2016 (f.d.91, f.d.92-94). Nefiind de acord cu decizia menționată, la 18 septembrie 2017, Compania internațională de asigurări „ASITO” SA prin intermediul avocatului Sergiu Agachi (mandatul 0886539 –f.d.38, procura din 04.03.2016 –f.d.39) a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 14 decembrie 2016, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă ca tardivă.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că atât instanța de apel cât și instanța de fond nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, au aplicat eronat normele de drept material și procedural, au apreciat eronat probele. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Având în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în adresa recurentului la 21 iulie 2017 (f.d. 99 verso), recursul Companiei internaționale de asigurări „ASITO” SA se consideră declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul 2 este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Compania internațională de asigurări „ASITO” SA prin intermediul avocatului Agachi Sergiu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătorești contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor judecătorești recurate.

Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să 3 posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Compania internațională de asigurări „ASITO” SA prin intermediul avocatului Agachi Sergiu ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Compania internațională de asigurări „ASITO” SA prin intermediul avocatului Agachi Sergiu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druță 4